KorAP: Find »[drukola/base=bulgar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...96 97 98 ...286 >

7,134 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

structurată pe două secțiuni: propagandă și informații. Propaganda D.R.O. trebuia să producă în România ample mișcări sociale, chiar anarhie dacă era posibil, scopul fiind „să grăbească prăbușirea sistemului social în ființă” și odată cu aceasta să anexeze Dobrogea la statul bulgar. A doua secțiune se ocupa cu procurarea de informații politico-militare, agenții recrutați din Cadrilater fiind dirijați să acționeze pentru a forma rețele informative pe întreg teritoriul românesc (o astfel de organizație a fost descoperită în 1932 la Poșta Centrală din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
unor experți tehnici sovietici în materie de informațiuni, care dirijează acest aparat informativ”, după cum au constatat agenții români. De asemenea, D.R.O. s-a angajat să comită acțiuni comunist-revoluționare doar în România, conducătorii organizației să fie cunoscuți de structurile informative bulgare, iar informațiile obținute să fie trimise, în copie, la Statul Major. Într-un grafic al atacurilor comitagiilor din perioada 1923-1932 s-a constatat o scădere a numărului acestora de la 120 în 1923 la circa un sfert în 1932. Semnificativ este

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fi exploatate de Bulgari în Dobrogea, în Bulgaria și în străinătate”, s-a permis bulgarilor să-și consolideze „și mai mult situația economică”, pentru ca, în Cadrilater, ei să se infiltreze „în toate domeniile, ca și cum s-ar găsi într-o provincie bulgară”. Slăbiciunile democrației românești au fost și ele relevate, pe două planuri: în primul s-a constatat că bulgarii au exercitat „un rol preponderent în această regiune”, ajungând „să se infiltreze acolo unde nu aveau ce căuta, provocând prin aceasta acțiuni

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
jumătatea anilor ’20 - introducându-se „domnia legilor”, ca soluție pentru eliminarea racilelor existente. Dobrogea a fost regiunea care a suferit cel mai mult în timpul primului război mondial, mai ales prin prisma faptului că a fost ocupată și administrată de armata bulgară timp de doi ani (1916-1918). La vicisitudinile inerente războiului s-a adăugat tendința de bulgarizare forțată a populației, prin acte reprobabile, la care și-au dat concursul inclusiv cetățeni români de naționalitate bulgară. Odată cu reinstaurarea administrației române, cei vinovați și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a fost ocupată și administrată de armata bulgară timp de doi ani (1916-1918). La vicisitudinile inerente războiului s-a adăugat tendința de bulgarizare forțată a populației, prin acte reprobabile, la care și-au dat concursul inclusiv cetățeni români de naționalitate bulgară. Odată cu reinstaurarea administrației române, cei vinovați și cei care au avut o atitudine nedemnă față de conaționali au părăsit țara, refugiindu-se în sudul Dunării. Au revenit după câțiva ani, constatând că unele fapte au fost amnistiate, iar altele au fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
molocani și duhobani, dar fără a fi periculoși. Atenția principală a fost acordată mișcării comuniste, pe care structurile informative le-au documentat profund și permanent. Principala constatare a fost că, în Dobrogea, marea majoritate a comuniștilor au fost de origine bulgară. În județul Tulcea, la alegerile din 1920, rușii și bulgarii comuniști au reușit să trimită în Parlament pe Evanghele Staneff, de profesie lumânărar. Ulterior, „severitatea legilor” și acțiunile represive au condus la scăderea aderenților față de comunism. În schimb, social-democrații din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Moruzov, un veteran al bătăliilor informative/contrainformative purtate în perioada premergătoare și în timpul primului război mondial. Prin calități native și abilități practice, Moruzov s-a remarcat în cadrul Brigăzii de Siguranță Tulcea, mai ales în documentarea unor acțiuni subversive ale minoritarilor bulgari. În Războiul de Întregire, agentul de siguranță a profitat de colaborarea dintre D.P.S.G. și Secția Informații a Marelui Cartier General, activând cu succes în zona sa natală, pe care o cunoștea cel mai bine, Delta Dunării. Rezultatele obținute l-au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ani), Ciordas Kalman (6 ani), Iosif Juhasz (6 ani), Lajos Mendek (4 ani) și Kiss Gyula (3 ani). La finalul anului 1937, în închisorile din Ungaria se aflau 17 persoane judecate și condamnate pentru spionaj în favoarea României. O vastă organizație bulgară de spionaj a fost descoperită de organele D.P.S. în anul 1936, fiind urmărită, penetrată informativ și anihilată în anul 1938. Acțiunea subversivă a fost sprijinită de unii fruntași ai minorității bulgare din Cadrilater și subvenționată de guvernul bulgar prin Banca

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și condamnate pentru spionaj în favoarea României. O vastă organizație bulgară de spionaj a fost descoperită de organele D.P.S. în anul 1936, fiind urmărită, penetrată informativ și anihilată în anul 1938. Acțiunea subversivă a fost sprijinită de unii fruntași ai minorității bulgare din Cadrilater și subvenționată de guvernul bulgar prin Banca de Industrie și Comerț Dobrogeană din Bazargic și Banca de Credit Dunărean din Silistra. Dinu Dimoff, notabil bulgar din Silistra, secretar al comunității bulgare și corespondent al ziarului «Dobrogeanski Gelas», s-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
vastă organizație bulgară de spionaj a fost descoperită de organele D.P.S. în anul 1936, fiind urmărită, penetrată informativ și anihilată în anul 1938. Acțiunea subversivă a fost sprijinită de unii fruntași ai minorității bulgare din Cadrilater și subvenționată de guvernul bulgar prin Banca de Industrie și Comerț Dobrogeană din Bazargic și Banca de Credit Dunărean din Silistra. Dinu Dimoff, notabil bulgar din Silistra, secretar al comunității bulgare și corespondent al ziarului «Dobrogeanski Gelas», s-a interesat de anumite situații militare privind

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost sprijinită de unii fruntași ai minorității bulgare din Cadrilater și subvenționată de guvernul bulgar prin Banca de Industrie și Comerț Dobrogeană din Bazargic și Banca de Credit Dunărean din Silistra. Dinu Dimoff, notabil bulgar din Silistra, secretar al comunității bulgare și corespondent al ziarului «Dobrogeanski Gelas», s-a interesat de anumite situații militare privind apărarea națională a României, ceea ce a atras atenția organelor de siguranță. Pus sub urmărire, s-a constatat că avea legături cu Vasile Calceff Cozaroff, rezident și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Silistra, memorii privind colonizările efectuate în Cadrilater și o bogată corespondență cu străinătatea privind Dobrogea. După arestare, în timpul cercetărilor, Cozaroff a recunoscut că chestionarul de spionaj militar găsit la domiciliul său „i-a fost dictat de colonelul Crozdanoff, atașatul militar bulgar din București”, iar Asparuch Aidemirski, președintele Consiliului Suprem Dobrogean, i-a trasat sarcina de a organiza nuclee V.D.R.O. în județul Durostor. Din punct de vedere statistic, în perioada 1932 - 1938, infracțiunile contra siguranței statului judecate de instanțele civile au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care intenționează să reacționeze la momentul oportun. O altă acțiune informativă, paralelă cu Garda de Fier, a fost „Grupul Studențesc”, condus de Mihail Stelescu, care lucrează „pe cont propriu”, însă sprijinit de anumite cercuri interesate. Iredentele ungară, rusă, ucraineană și bulgară au fost documentate că lucrează „continuu și solid” în România, astfel încât pentru anihilarea acestora erau necesare dovezi certe. Din datele deținute s-a constatat că iredentele lucrează foarte mult prin preoți și învățători, care sfătuiesc pe tineri să nu ia

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de fete au început a fi instruite militar de către cadre militare în activitate, iar la Sofia urma să se înființeze o organizație „pur «Cotleniană»”, cu misiunea de a executa o propagandă naționalistă în Dobrogea. Noul șef al Marelui Stat Major bulgar, generalul Peiceff, originar din Tulcea, a cerut de la V.D.R.O. un memoriu de activitate pentru a fi „complet edificat” asupra activității trecute, prezente și viitoare a mișcării. Totodată, bărbații între 20-25 ani originari din Dobrogea sunt înmatriculați la Centrele de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
morale a populației și armatei; - de a împiedica actele de terorism și sabotaj ce s-ar putea săvârși pe teritoriul național. Activitatea informativă depusă de organele militare de informații a dus la descoperirea unei vaste acțiuni a bandelor de comitagii bulgari, care avea drept scop o incursiune în adâncimea teritoriului românesc. La acest raid, programat la sfârșitul lunii octombrie 1936, trebuiau să participe opt bande, fiecare a 15-20 de oameni, cu scopul creării unei „stări de nesiguranță în Cadrilater”, precum și să

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Boris al III-lea, se afla în acea perioadă la Varna, fapt care ar fi putut alimenta speculațiile privind sprijinul oferit de suveran bandelor atacatoare. Anihilarea acțiunilor teroriste ale bandelor de comitagii a întâmpinat greutăți datorită, în primul rând, minorității bulgare care afla măsurile luate de autoritățile românești și le comunica, rapid, în Bulgaria. De aceea, Marele Stat Major, sub semnătura generalului Petre Dumitrescu, a înaintat Ministerului de Interne câteva propuneri privind restricționarea trecerii de o parte și de alta a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și Giovanna de Savoya, fiica regelui Victor-Emanuel al III-lea al Italiei. Acest mariaj „a desăvârșit” intrarea Bulgariei în sfera de influență italiană, care a început să exporte armament și a trimis o misiune militară pentru echiparea, respectiv instruirea armatei bulgare. Pe de altă parte, Italia „a mai luat asupra-și toată mișcarea pro-macedoneană, pe care o subvenționează”, precum și bandele de comitagii care acționau contra Iugoslaviei, așa încât guvernul de la Sofia, degrevat de alte probleme, a început să subvenționeze masiv acțiunile subversive

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
propagandă capabil să acționeze în străinătate și o structură informativă bine pusă la punct, cu un rol important într-un eventual război sau în cazuri excepționale. Al doilea pericol a fost reprezentat de posibilitatea legăturii cu cele 44 de sate bulgare din sudul Basarabiei, de unde puteau să se ivească, oricând, „provocări contra ordinii și dezvoltării pașnice”, atât în Dobrogea cât și, prin extensie, în toată România. Marele beneficiar al tuturor acestor acțiuni era considerat vecinul de la răsărit, U.R.S.S., care dispunea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
curând. Conducătorii bulgarilor dobrogeni și ai coloniștilor macedoneni au hotărât unirea eforturilor în vederea alungării elementelor turco-tătare, împotriva cărora au dezlănțuit „o adevărată teroare”. Dacă până în anul 1932, bandele de comitagii au acționat oarecum dezordonat, fiind atacați, uneori, chiar și cetățeni bulgari, începând din acel an situația s-a schimbat. Conform datelor obținute de agentura Frontului de Sud a Secției Informații Externe, la 2 august 1932, în capitala Bulgariei a avut loc o conferință a Comitetului Suprem Dobrogean organul de conducere a V

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Aidemirski, Ștefan Simionof și Chiril Manolof (membri marcanți ai V.D.R.O.), Ivan Rizanov, secretar politic al Comitetului Suprem Dobrogean, și Peiciu Gospodinof, redactor al ziarului «Dobrogea», oficios al organizațiilor dobrogene din Bulgaria. Aripa moderată a susținut că, în România, comunitățile bulgare „nu pot să fie organe auxiliare ale V.D.R.O.-ului” întrucât acțiunile organizației determină măsuri represive ale autorităților și „fac viața imposibilă populației bulgare” prin restricțiile impuse. Aceștia au propus un plan economic pe următorii 10 ani, prin care guvernul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ziarului «Dobrogea», oficios al organizațiilor dobrogene din Bulgaria. Aripa moderată a susținut că, în România, comunitățile bulgare „nu pot să fie organe auxiliare ale V.D.R.O.-ului” întrucât acțiunile organizației determină măsuri represive ale autorităților și „fac viața imposibilă populației bulgare” prin restricțiile impuse. Aceștia au propus un plan economic pe următorii 10 ani, prin care guvernul de la Sofia să sprijine comunitățile bulgare din România cu 10.000.000 leva anual, cu care să se înființeze cooperative, bănci populare și un

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
auxiliare ale V.D.R.O.-ului” întrucât acțiunile organizației determină măsuri represive ale autorităților și „fac viața imposibilă populației bulgare” prin restricțiile impuse. Aceștia au propus un plan economic pe următorii 10 ani, prin care guvernul de la Sofia să sprijine comunitățile bulgare din România cu 10.000.000 leva anual, cu care să se înființeze cooperative, bănci populare și un institut central care să realizeze „o viață culturală și economică ridicată”. Reprezentanții grupărilor extremiste au aprobat planul economic, dar cu amendamentul ca

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
împotriva acestei propuneri și i-a acuzat pe delegații aripii moderate că încearcă să adopte și să impună „concepțiunea comunistă a D.R.O.-ului”, susținând că renunțarea la mișcarea teroristă prin bande de comitagii va duce la „sinuciderea mișcării naționale bulgare din Dobrogea”. Totodată, acesta a decis ca V.D.R.O. să fie sprijinită în acțiunile sale de către comunitățile bulgare, indiferent de riscuri, întrucât „dacă vor muri 1.000, 2.000 sau 3.000 de bulgari aceasta nu contează”, deoarece se vor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
concepțiunea comunistă a D.R.O.-ului”, susținând că renunțarea la mișcarea teroristă prin bande de comitagii va duce la „sinuciderea mișcării naționale bulgare din Dobrogea”. Totodată, acesta a decis ca V.D.R.O. să fie sprijinită în acțiunile sale de către comunitățile bulgare, indiferent de riscuri, întrucât „dacă vor muri 1.000, 2.000 sau 3.000 de bulgari aceasta nu contează”, deoarece se vor jertfi pentru „idealul liberator”, ceea ce peste 8 ani s-a adeverit, Bulgaria obținând retrocedarea Cadrilaterului. Ulterior acestei consfătuiri

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1.000, 2.000 sau 3.000 de bulgari aceasta nu contează”, deoarece se vor jertfi pentru „idealul liberator”, ceea ce peste 8 ani s-a adeverit, Bulgaria obținând retrocedarea Cadrilaterului. Ulterior acestei consfătuiri, reprezentanții moderați au fost chemați de primul-ministru bulgar, Nikola Mușanov, care le-a cerut să se retragă de la conducerea comunităților, ceea ce aceștia au refuzat. Prin diferite metode, în perioada următoare, Iordan Lefterof din Silistra și inginerul Zografof din Bazargic au fost înlăturați din fruntea comunităților respective și înlocuiți

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]