7,243 matches
-
al României, Partea I, nr. 89 din 31 ianuarie 2004, Curtea a constatat că dispozițiile ordonanței nu încalcă principiul egalității în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și nici obligația exercitării cu bună-credință a drepturilor și a libertăților. De asemenea, Curtea a statuat că procedura somației de plată, reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , este o procedură specială în materia executării creanțelor. Legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată
DECIZIE nr. 219 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167903_a_169232]
-
Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; ... - Art. 11: "Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. ... (3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziții contrare Constituției
DECIZIE nr. 130 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi a celor ale art. 57 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167899_a_169228]
-
care o persoană poate fi deposedată de proprietate sau, după caz, în care exercitarea atribuțiilor dreptului de proprietate poate fi restrânsă". Autorul excepției susține că într-adevăr art. 970 din Codul civil consacră regula potrivit căreia convențiile trebuie executate cu bună-credință, însă acest principiu este aplicabil numai raporturilor dintre părți. În opinia sa, nici chiar prevederile art. 1718 din Codul civil, potrivit cărora " Oricine este obligat personal este ținut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile și imobile
DECIZIE nr. 261 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 975 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167975_a_169304]
-
unei stări de insolvabilitate a debitorului constituie o sancțiune care intervine tocmai pentru a proteja dreptul de proprietate și libertatea contractuală. Așadar, dispozițiile art. 975 din Codul civil instituie o garanție legală a exercitării de către debitor a obligațiilor sale cu bună-credință. Atât considerentele, cât și soluția acestei decizii sunt valabile și în cauza de față, neintervenind elemente noi de natură a determina o modificare a jurisprudenței Curții în materie. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art.
DECIZIE nr. 261 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 975 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167975_a_169304]
-
interpretate în corelare cu dispozițiile din același cod care reglementează teoria generală a obligațiilor. Astfel, Guvernul consideră că textul criticat nu îngrădește dreptul de proprietate privată, garantată și ocrotită în mod egal de Constituție, ci dă expresie principiului exercitării cu bună-credință a drepturilor și libertăților constituționale, prevăzut de art. 57, fiind și în concordanță cu art. 1 alin. (3) din Constituție. Avocatul Poporului consideră că textul criticat este constituțional și nu contravine dispozițiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din
DECIZIE nr. 218 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1298 teza a doua din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168002_a_169331]
-
primită, aceste dispoziții constituționale fiind în concordanță și cu dispozițiile art. 1 paragraful 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel, Curtea constată că textul legal criticat este expresia exercitării cu bună-credință a drepturilor și libertăților constituționale, principiu proclamat de art. 57 din Constituție. Curtea mai reține că, dacă s-ar lua în considerare nemulțumirea autorului excepției, în opinia căruia ipoteza "executării vinderii" n-ar mai trebui a fi reglementată de text
DECIZIE nr. 218 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1298 teza a doua din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168002_a_169331]
-
lege. Articolul 8 (1) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 12 ani următoarele fapte săvârșite de membrii Guvernului în exercițiul funcției lor: ... a) împiedicarea, prin amenințare, violența ori prin folosirea de mijloace frauduloase, a exercitării cu bună-credință a drepturilor și libertăților vreunui cetățean; ... b) prezentarea, cu rea-credință, de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului său a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului. ... (2) Constituie, de
LEGE nr. 115 din 28 iunie 1999 (**republicată**)(*actualizata*) privind responsabilitatea ministeriala*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167994_a_169323]
-
sau este făcută din dorința de răzbunare, chiar dacă faptele la care s-a făcut referire sunt reale. Tribunalul a concluzionat că în speță articolele incriminate nu au prezentat adevărul și că este evident faptul că reclamanții nu au acționat cu bună-credință sau cu grijă pentru protejarea anumitor valori morale ale societății, ci că, dimpotrivă, au avut intenția de a aduce atingere reputației lui M.I. 20. La 20 august 1998, primul reclamant a fost închis. În raportul de anchetă socială efectuat la
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
Guvernul admite, el consideră că M.I. nu a încălcat legea prin obținerea titlului de proprietate întemeiat pe noul proiect de dezmembrare. 30. Guvernul susține și că publicarea articolelor incriminate constituia o încălcare a eticii jurnalistice, deoarece reclamanții nu erau de bună-credință. Guvernul este de părere că reclamanții și-au dovedit subiectivitatea plasându-se exclusiv din punctul de vedere al uneia dintre părțile litigiului, fără a prezenta poziția celeilalte. 31. El concluzionează că în absența bunei-credințe și a bazei faptice în acuzațiile
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
jurnalistice, deoarece reclamanții nu erau de bună-credință. Guvernul este de părere că reclamanții și-au dovedit subiectivitatea plasându-se exclusiv din punctul de vedere al uneia dintre părțile litigiului, fără a prezenta poziția celeilalte. 31. El concluzionează că în absența bunei-credințe și a bazei faptice în acuzațiile lor, condamnarea ziariștilor era necesară pentru protecția reputației lui M.I. și, în concluzie, cuantumul indemnizației pentru prejudiciul moral era justificat prin gravitatea atingerii aduse reputației lui M.I. 32. În ceea ce privește primul reclamant, Guvernul susține că
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
concurenței loiale. De asemenea, consideră că "atragerea răspunderii contravenționale pentru fapta prin care salariatul exclusiv al unui comerciant își oferă serviciile unui concurent este pe deplin justificată de interesul general al societății ca raporturile juridice comerciale să se desfășoare «cu bună-credință, potrivit uzanțelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor și a cerințelor concurenței loiale», conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 11/1991 , în acest mod fiind garantate libertatea comerțului și protecția concurenței loiale, așa cum au fost consacrate de dispozițiile Legii fundamentale
DECIZIE nr. 208 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168141_a_169470]
-
și (2), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) și ale art. 53 alin. (1), care au următorul conținut: - Art. 11 alin. (1) și (2): "(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern." ... - Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări
DECIZIE nr. 180 din 29 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 şi art. 133 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168129_a_169458]
-
Contravenții și sancțiuni Articolul 32 (1) Membrii Consiliului Comisiei și personalul de specialitate însărcinat să exercite atribuții de supraveghere și control nu răspund civil sau penal, după caz, daca instanțele judecătorești constată îndeplinirea ori omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credință și fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor de serviciu. ... (2) Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare inițiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (1) se suporta de Comisie, urmând a fi recuperate
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 50 din 9 iunie 2005 (*actualizata*) privind înfiinţarea, organizarea şi functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168157_a_169486]
-
personalitățile marcante ale vieții sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distanță foarte mare pentru a se prezenta la reprezentanta diplomatică sau consulară a României și numai dacă nu există nici un dubiu cu privire la bună-credință a solicitantului, precum și în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut și demn de încredere răspunde de bună-credință a solicitanților. ... Articolul 30 Organele competențe să acorde viza română (1) Viza română se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 194 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul străinilor în România**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168014_a_169343]
-
foarte mare pentru a se prezenta la reprezentanta diplomatică sau consulară a României și numai dacă nu există nici un dubiu cu privire la bună-credință a solicitantului, precum și în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut și demn de încredere răspunde de bună-credință a solicitanților. ... Articolul 30 Organele competențe să acorde viza română (1) Viza română se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe. ... (2) Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 194 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul străinilor în România**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168014_a_169343]
-
întemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul a prevăzut calea de atac a recursului separat împotriva încheierii de suspendare provizorie a executării silite tocmai pentru a fi în concordanță cu dispozițiile constituționale și pentru a garanta apărarea drepturilor exercitate cu bună-credință. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată. Guvernul apreciază că
DECIZIE nr. 248 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168199_a_169528]
-
fost o măsură necesară într-o societate democratică, din moment ce publicarea articolului în cauză constituia o încălcare manifestă a eticii jurnalistice. Având în vedere că reclamanții nu au adus la cunoștință publică informații întemeiate și precise și nu au fost de bună-credință când au afirmat că doamna R.M. era coruptă, Guvernul arată că reclamanții nu au dovedit în fața instanțelor interne că au verificat aceste informații, limitându-se la a preciza că au ținut cont de anumite decizii ale consiliului local și ale
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
pronunțate în virtutea puterii lor de apreciere (Fressoz și Roire împotriva Franței [GC], Cererea nr. 29.183/95, paragraful 45, CEDO 1999-1). Nu rezultă de aici că trebuie să se limiteze să verifice dacă statul pârât a folosit această putere cu bună-credință, cu grijă și într-un mod rezonabil; trebuie ca ingerința în litigiu să fie apreciată în lumina tuturor circumstanțelor cauzei, inclusiv conținutul comentariilor imputate reclamanților și contextul în care aceștia le-au făcut (News Verlags GmbH amp; CoKG împotriva Austriei
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
sa din 9 iulie 1996 (paragraful 45 de mai sus). În această privință, trebuie amintit că exercitarea libertății de exprimare implică obligații și responsabilități și că garanțiile oferite jurnaliștilor de art. 10 sunt supuse condiției ca aceștia să acționeze cu bună-credință, astfel încât să furnizeze informații exacte și credibile, cu respectarea deontologiei jurnalistice (Radio France ș.a. împotriva Franței, Cererea nr. 53.984/00, paragraful 37, CEDO 2004-II; Colombani ș.a., citată mai sus, paragraful 65, Harlanova (dec.), citată mai sus; McVicar împotriva Regatului
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
fiind, apreciază că obligarea angajatorului, prin hotărârea instanței, de a pune la dispoziția angajatului concediat și reintegrat funcția deținută anterior, aduce atingere dreptului de proprietate privată și principiului libertății economice, precum și prevederilor art. 57 din Constituție, referitoare la exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a libertăților constituționale. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat nu aduce atingere prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției, întrucât nimic nu
DECIZIE nr. 269 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168271_a_169600]
-
la solicitarea salariatului instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere, contravine în mod flagrant principiilor constituționale care "consacră dreptul de proprietate privată, libertatea economică, exercitarea drepturilor și a libertăților constituționale cu bună-credință". Tribunalul București consideră că dispozițiile art. 78 alin. (2) din Codul muncii sunt constituționale și nu contravin prevederilor art. 44 din Constituție, "întrucât, pe de o parte, nu reglementează în domeniul dreptului de proprietate, iar pe de altă parte, nu
DECIZIE nr. 269 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168271_a_169600]
-
Așa fiind, dispozițiile legale referitoare la repunerea părților în situația anterioară emiterii actului de concediere asigură atât echilibrul între drepturile și obligațiile angajatorilor și salariaților, cât și respectarea principiilor constituționale cu privire la libertatea economică și exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că dispozițiile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii prevăd posibilitatea instanței de judecată ca, la solicitarea salariatului concediat abuziv de angajator, să dispună reintegrarea acestuia
DECIZIE nr. 269 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168271_a_169600]
-
anterioară emiterii actului de concediere." Autorul excepției susține că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 44 și art. 45, care consacră dreptul de proprietate privată, respectiv libertatea economică, precum și celor ale art. 57, referitoare la exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a libertăților constituționale, prevederi care au următorul conținut: - Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în
DECIZIE nr. 269 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168271_a_169600]
-
în condițiile legii."; ... - Art. 45: "Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate."; - Art. 57: "Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că Legea nr. 53/2003 - Codul muncii are ca scop reglementarea raporturilor de muncă, a legalității și stabilității acestor raporturi, a drepturilor și a îndatoririlor corelative ale
DECIZIE nr. 269 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168271_a_169600]
-
organizarea și funcționarea firmei respective, inclusiv cele referitoare la angajarea și concedierea personalului. Pentru aceleași argumente, nu poate fi reținută nici critica autorului excepției privind încălcarea prevederilor art. 57 din Constituție, referitoare la obligația exercitării drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință, fără încălcarea drepturilor și a libertăților altora. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29
DECIZIE nr. 269 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168271_a_169600]