2,949 matches
-
normală de familie, au rămas singuri la bătrânețe. Se scoală dimineața devreme, servesc micul dejun și apoi își vede fiecare de-ale lui, de cele mai multe ori fără să mai aștepte ordine. Unul cojește vopseaua veche de pe pereții casei, altul smulge buruienile din grădină, altul se ocupă de repararea mobilierului, altul ia căruța și pleacă după provizii. După ce-și termină treburile, se adună cu toții la soare și stau la taclale, scormonind printre amintirile vechi. Camera mea este la etajul întâi, orientată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sau să fac cale-ntoarsă. Mi-am început investigațiile cu partea de vest, adică cu poarta de vest din apropierea gheretei Paznicului. Am ocolit orașul în sensul acelor de ceasornic. În partea de nord a porții se află câmpii întinse, pline de buruieni crescute până la înălțimea taliei. Adevărul este că-ți poți croi drum printre ele dacă vrei. Am văzut pe câmp cuiburi de păsărele care semănau cu privighetorile. Se înălțau la cer în căutare de mâncare și apoi se întorceau la locurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să fi fost odată cazarma. Erau clădiri simple cu un etaj, grupate câte trei. Dincolo de ele, un grup de case mici. Între acestea se înălțau copaci, iar zona era împrejmuită de un zid mic de piatră. Totul era îngropat în buruieni și nu se vedea țipenie de om. Fusese probabil teren de antrenament. De fapt, am văzut niște tranșee și un suport de steag. Chiar nu înțeleg de ce s-au mutat militarii de-acolo și au lăsat locul în paragină. Spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fost locuită, cu ce scop fusese înălțată în inima pădurii, de ce a fost abandonată. Nu mă simțeam în stare să răspund la asemenea întrebări. În spatele bucătăriei am văzut rămășițele unei fântâni din piatră. Fusese astupată cu pământ și năpădită de buruieni. Oare fostul proprietar o fi astupat-o? M-am așezat pe marginea fântânii, m-am rezemat de piatra pe care-și pusese vremea amprenta și-am ridicat privirile. Dinspre coama de nord bătea un vânt care făcea să foșnească crengile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
râului și după ce-am trecut de podul de est, am zărit o cărare la dreapta. Era atât de mică, încât aș fi ignorat-o cu siguranță dacă nu mi s-ar fi atras atenția. De ambele părți ale ei, buruienile crescuseră nestingherite. Porțiunea respectivă făcea legătura între pădurea de est și zona cultivată. Drumul urca puțin câte puțin, iar tufărișul era tot mai des. La un moment dat, panta devenea ca un munte stâncos. Îi zic eu munte, dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai moale, cu marginile rotunjite de intemperii. Am mers destul până în vârf. Oricum, nu era mai înalt decât dealul de vest unde locuiam eu. Partea de sud a pantei diferea complet de cea de nord. Era lină și acoperită de buruieni, iar dincolo de ea se întindea oceanul nemărginit al pădurii. Ne-am așezat ca să ne tragem sufletul. Am privit în jur. Peisajul ce se deschidea în fața ochilor noștri era cu totul diferit de cel pe care-l știam. Râul arăta ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Oameni la răscruce, București, 1957 (în colaborare cu Lucia Mantu și Mihai Pop); Mihail Șolohov, Soarta unui om, București, 1957 (în colaborare cu Lucian Renert); A.S. Novikov-Priboi, Căpitan de rangul I, București, 1958 (în colaborare cu Paul Ionescu și Galic Buruiană); Țveatko Kaftangiev, Legea prieteniei, București, 1959 (în colaborare cu N. Stoian); Anatoli Râbakov, Stiletul, București, 1959 (în colaborare cu Petre Bucșa); Ilia Vergasov, În munții Tauridei, București, 1959 (în colaborare cu Gh. Masleanca); Menelaos Ludemis, Cerul se înnnourează, pref. Demostene
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
1931; Noțiuni de folclor, București, 1933; Ouăle de Paști, București, 1937; ed. îngr. Antoaneta Olteanu, București, 2001; Fălticenii. Cercetări istorice asupra orașului, Fălticeni, 1938; Zbuciumul unui suflet nou. Jurnalul unei femei, București, 1938; Învățători folcloriști, București, 1940; Meșteșugul văpsitului cu buruieni, București, 1943; Literatură populară, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1977-1985. Ediții: Teodor Vârnav, Istoria vieții mele (Autobiografie din 1845), pref. edit., Râmnicu Sărat, 1893; Nicolae Gane, Novele, pref. edit., București, 1938. Repere bibliografice: Angelo de Gubernatis, Dictionnaire
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
ale întâmplărilor vizibile, umorul inteligent și proaspăt, alimentat cu observații și calificative proprii registrului comic, produc o narațiune modernă, alertă, cu fraze scurte și adecvate, care mențin textul viu. Meditația asupra forței (oarbe, nocive) a iubirii este continuată în romanul Buruieni de dragoste (1936), o prelucrare a unui episod autobiografic notoriu în epocă - o relație, eșuată în scandal public, cu o scriitoare. Accentul reconstituirii nu cade pe dezvăluirea unei mistificări literare (de care era bănuită fosta prietenă), ci pe drama omului
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
cade pe dezvăluirea unei mistificări literare (de care era bănuită fosta prietenă), ci pe drama omului care are nefericirea de a se îndrăgosti de cine nu trebuie și de a nu se putea vindeca. Ca fermecat cu o fiertură din „buruieni de dragoste”, personajul nu se poate desprinde dintr-o relație care capătă aspectul unui coșmar, deși simultan conviețuiește cu o altă femeie, care întrunește toate așteptările. Renunțând la izbucnirile lui răzbunătoare din presă, în roman C. reușește să adopte o
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
subiectului, prin calitatea de document, prin tensiunea stilului direct, lapidar, alertat de nevoia acută de comunicare a unei întâmplări neobișnuite. SCRIERI: Epigrame, București, 1930; Bacalaureatul lui Puiu, București, 1933; Bulgări și stele, București, 1933; Dragoste cu termen redus, București, 1934; Buruieni de dragoste, București, 1936; Maria, București, 1938; Dă-mi înapoi grădinile, București, 1939; Versuri, București, 1968; Vinul sălbatic, București, 1977. Antologii: Antologia epigramei românești, introd. edit., București, 1933 (în colaborare cu A. C. Calotescu-Neicu); Epigramiști români de ieri și de azi
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
stele”, „Litere”, 1934, 5; Matei Alexandrescu, [N. Crevedia], „Litere”, 1934, 7, 10; Octavian Șireagu, N. Crevedia, Marta D. Rădulescu, Cazul Marta D. Rădulescu, VL, 1934, 158-160; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, I, București, 1934, 195-198; Boz, Cartea, 131-136; Romulus Demetrescu, „Buruieni de dragoste”, PLI, 1937, 1; Grigore Bugarin, „Buruieni de dragoste”, „Banatul literar”, 1937, 1; Cioculescu, Aspecte, 121-123; Lovinescu, Scrieri, VI, 97, 248; Al. Piru, „Maria”, „Iașul”, 1938, 169; C. Fântâneru, „Maria”, UVR, 1938, 16; Papadima, Creatorii, 473-476; Octav Șuluțiu, „Maria
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
Litere”, 1934, 7, 10; Octavian Șireagu, N. Crevedia, Marta D. Rădulescu, Cazul Marta D. Rădulescu, VL, 1934, 158-160; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, I, București, 1934, 195-198; Boz, Cartea, 131-136; Romulus Demetrescu, „Buruieni de dragoste”, PLI, 1937, 1; Grigore Bugarin, „Buruieni de dragoste”, „Banatul literar”, 1937, 1; Cioculescu, Aspecte, 121-123; Lovinescu, Scrieri, VI, 97, 248; Al. Piru, „Maria”, „Iașul”, 1938, 169; C. Fântâneru, „Maria”, UVR, 1938, 16; Papadima, Creatorii, 473-476; Octav Șuluțiu, „Maria”, F, 1939, 4-5; C. Fântâneru, „Dă-mi înapoi
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
în acele din urmă bine organizată? Câte planuri, atâtea gesturi: a ieși dintr-o groapă, a acoperi groapa; a săpa în pământ, a transporta pământul, a vărsa pământul; a aduna apa chiar și din bălțile rămase după furtuna; a smulge buruienile; a aduna, a culege, a tezauriza; a aranja fără finalitate; a fabrica pornind de la nimic; a-și rula țigara, a lua un foc, a fuma cu lentoare; a aprinde focul, a tăia un dovlecel, a face o masă; a construi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
De cine ne mai puteți povesti? S. Ț.: Mai era Nae Rădulescu 45, arhitect, om excepțional, liniștit și cult de îți făcea plăcere să stai de vorbă cu acești oameni. Apoi, Ștefan Vasile, care a fost bătut ca să scoată o buruiană cu dinții de lângă un fir de porumb. Dar, ce, el prășise la operă!? Sau ceilalți? Că erau unii care văzuseră sapă pentru prima dată în viața lor. Eram la prășit și săpând a rămas un fir de iarbă lângă porumb
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
doar 5 kg de carne. Cota era stabilită în funcție de mărimea averii. Anul acesta, să zicem, că dădeai cei doi boi la cota de carne, dar anul viitor ce să mai dai? Că doar boii nu cresc așa de repede precum buruienile. Cote fixate în mod exagerat de mari tocmai pentru a nu putea fi îndeplinite, pentru ca apoi să aibă justificare pentru pedepsele care ți le administrau. C. I.: Asta a fost politica de teroare instaurată de regimul comunist. Comunismul și comuniștii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
principală decolorată, are o balustradă de piatră cu piramide și bule, "cum aveau acum trei sau patru secole" casele de la țară. La această vechime se adaugă dărăpănarea, singurătatea, adandonul. O bucată mare de tencuială a căzut; tufe de urzici și buruieni cresc printre dale. Casa este tăcută ("o liniște adâncă, funestă")428 și munții din jur par să constituie un ecou pentru această liniște: "Natura întreagă suferea unul din aceste curioase clipe de ezitare în care totul pare să se mențină
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ȘI CARANTINĂ FITOSANITARA AL JUDEȚULUI ............. AUTORIZAȚIE DE COMERCIALIZARE pentru produse de uz fitosanitar Nr. ........... din ......... În baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 4 din 20 ianuarie 1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultura pe teritoriul României, având în vedere cererea agentului economic ..........., înregistrată cu nr. ......... din .........., precum și documentația depusă, Autorizația sanitară de functionare nr. ............ din ..........., eliberată de Inspectoratul de poliție sanitară și medicină preventivă, si Autorizația de mediu cu
ORDIN Nr. 6 din 21 ianuarie 1995 privind stabilirea conţinutului formularelor-tip - certificate, autorizaţii şi cereri - prevăzute la art. 38 din Ordonanţa Guvernului nr. 4 din 20 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111736_a_113065]
-
produselor de uz fitosanitar din grupele I și a II-a de toxicitate Nr. ............... din ................ În baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 4 din 20 ianuarie 1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultura pe teritoriul României, având în vedere cererea agentului economic ............, înregistrată cu nr. ..... din .........., precum și documentația depusă, Autorizația sanitară de functionare nr. ......... din ........., eliberată de Inspectoratul de poliție sanitară și medicină preventivă, Autorizația de mediu nr. ........... din
ORDIN Nr. 6 din 21 ianuarie 1995 privind stabilirea conţinutului formularelor-tip - certificate, autorizaţii şi cereri - prevăzute la art. 38 din Ordonanţa Guvernului nr. 4 din 20 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111736_a_113065]
-
FITOSANITARA AL JUDEȚULUI ............. AUTORIZAȚIE pentru prestări de servicii cu produse de uz fitosanitar Nr. ............ din ............. În baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 4 din 20 ianuarie 1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultura pe teritoriul României, având în vedere cererea agentului economic ............, înregistrată cu nr. ..... din .........., precum și documentația depusă, Autorizația sanitară de functionare nr. ......... din ........., eliberată de Inspectoratul de poliție sanitară și medicină preventivă, Autorizația de mediu cu nr.
ORDIN Nr. 6 din 21 ianuarie 1995 privind stabilirea conţinutului formularelor-tip - certificate, autorizaţii şi cereri - prevăzute la art. 38 din Ordonanţa Guvernului nr. 4 din 20 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111736_a_113065]
-
Articolul UNIC Se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 4 din 20 ianuarie 1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultura și silvicultura, adoptată în temeiul art. 1 lit. g) din Legea nr. 1/1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 30 ianuarie 1995, cu următoarele
LEGE Nr. 85 din 13 septembrie 1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultura şi silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112225_a_113554]
-
bolnavului. Poate că, trăind între vocile neauzite ale personajelor și în liniștea plină de viață a cărților, scriitorii sînt mai sensibili la agresivitatea sonoră a marilor orașe. Dar, pe măsură ce trece timpul, iar progresul tehnic creează noi variante de zgomot, asaltul buruienilor auzului este tot mai concertat și firavele noastre fire de liniște înflorită sînt atacate, invadate, distruse. Tortura sonoră se diversifică de la o clipă la alta și nimeni nu-i mai poate scăpa. Se pare că există o pasăre capabilă (și
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
O femeie bătrână, arătând ca o țărancă, îmbrăcată în negru, cu basma pe cap, ca la noi sătencele, tunde iarba la baza Kremlinului, verdeața rebelă ce îndrăznește să-l invadeze. Mașina are un motoraș mititel, însă foarte harnic. Ea tunde buruiana, cu grijă, ca la ea acasă, la țară. Unealta, extrem de modernă și rusticitatea personajului ce o mânuie, trădează contradicția fundamentală a Maicei Rusii: tehnică, armament de ultimul tip, lansare în spațiu, și un suflet feudal, țărănesc, pe care colectivizarea forțată
Kremlin, mașina de tuns iarbă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13112_a_14437]
-
pe actor cu tam-tam pe ultimul drum, plînge, regretă, îl acoperă cu flori. Gesturi de cîteva ore doar. Se așterne repede o uitare totală. Părăsite și triste sînt mormintele de pe Aleea Artiștilor de la Bellu. Nici urma de flori. Praf și buruieni. Îi uităm, vai, în viață, dar dincolo de ea... Îi secătuim de energie, ni se dăruiesc pe scenă. Nici nu mai observăm cît sînt de marcați de continuă dedublare, de flacăra talentului lor. Luăm tot ce se poate lua și nu
Statia de legătură by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17666_a_18991]
-
măruntă, neînsemnată. Consemnează tînărul savant: 'L-am întrebat unde aș putea să mă așez pentru a îndeplini această măgulitoare funcțiune de patron al Vălenilor, pînă atunci așa de străin pentru mine. Și el mi-a arătat o livadă plină de buruieni, în care copacii, de multă părăsire, stîrpiseră, și o căsuță simpatică în derăpănarea ei, unde în ultimul timp stătuse o vrăjitoare care dădea în cărți și împrumuta cu dobîndă... Mi s-a spus că în adevăr acel colț de sălbăticie
Profesiunea de părinte by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15583_a_16908]