3,179 matches
-
virgină, aproape mistică. Starea de spirit a domnului Ionel Spânu se,,vede”din peisajele sale. Nu există zbucium (cel puțin exterior), încordare, ci doar liniște. Poate o liniște de dinainte de furtună. Una distrugătoare sau poate una purificatoare. Cine știe?! Florin Busuioc (Opinia Moldovei, 16 iunie 1998) NOTELE UNUI PEISAJ - SINTEZĂ Ultima expoziție de pictură (ulei și acuarelă) purtând semnătura lui Ionel Spânu îmi amintește de prima lui expoziție vernisată la Palatul Culturii din Iași, într-o toamnă frumoasă, învăluită în frunze
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
de soare”, CRC, 1984, 22; C. Isac, „Sunete și culori”, CRC, 1984, 43; Al. Tănase, Filosofia ca poesis sau Dialogul artelor, București, 1985, 146-149; Lucian Dumbravă, Ei, care au scris..., Iași, 2000, 79; Nicolae Turtureanu, Mătrăguna dulce, Iași, 2001, 155-159; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 233-234. A.V.
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
Traian Diaconescu, AUI, limbi străine, t. I, 1988; Ștefan Cucu, „Viața lui Despot Vodă”, AUC, t. XX, 1998, 1-2; Matei Bălan, N. Milescu, „Stella orientalis”, CRC, 1998, 6; Gheorghe Badea, Dialog cu un filolog clasic: Traian Diaconescu, CL, 1999, 4; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 151-152; Dorina Tărnăuceanu, Publilius Syrus în vestmânt român, CL, 2003, 11. I.O.
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
Gh. Asachi” (din 1990), al cărei director adjunct a fost un timp. După debutul în „Cronica”, a colaborat cu nuvele și fragmente de roman la „Convorbiri literare”, „Neamul românesc”, „Flacăra Iașului”, „Opinia”. A scris, în colaborare, scenarii radiofonice. Împreună cu Nicolae Busuioc, a elaborat monografia „Gh. Asachi” - 80. O istorie de suflet și de minte (2000). Înzestrat prozator de stirpe moldovenească, imaginativ și cu șartul glăsuirii, D. s-a învăluit în viața de zi cu zi într-o discreție care i-a
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
Vremea lupilor, Iași, 1980; Gura lumii, Iași, 1982; Lăpușneanu și Patrupăcate, Iași, 1984; Limpedele chip al dimineții, Iași, 1986; Justițiar din alte lumi, Iași, 1998; Biblioteca „Gh. Asachi” - 80. O istorie de suflet și de minte (în colaborare cu Nicolae Busuioc), Iași, 2000. Repere bibliografice: Gheorghe Drăgan, Despre fascinația realului, IL, 1969, 2; N. Barbu, Vicențiu Donose. Vara cu tei, IL, 1970, 5; Ioan Holban, „Gura lumii”, CRC, 1982, 42; Val Condurache, Un poet și un prozator, CL, 1985, 1; Busuioc
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
Busuioc), Iași, 2000. Repere bibliografice: Gheorghe Drăgan, Despre fascinația realului, IL, 1969, 2; N. Barbu, Vicențiu Donose. Vara cu tei, IL, 1970, 5; Ioan Holban, „Gura lumii”, CRC, 1982, 42; Val Condurache, Un poet și un prozator, CL, 1985, 1; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 152-154; Constantin Dram, Povestirea, între inocență și convențional, CL, 1999, 2. F.F.
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
Iulian Ciocan, Un dram de (r)evoluție, „Contrafort”, 1998, 9-10; Dan Silviu Boerescu, La granița dinspre ficțiune, „Art Panorama”, 1998, 11; Mircea A. Diaconu, Constantin Dram - un Don Quijote milionar, CRC, 1999, 1; Evelina Cârligeanu, Foiletonul de înâmpinare, TMS, 1999, 2; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 163-164. S.D.
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
memoriam, ALIL, t. XXXIV, 1994-1995; Florin Faifer, Sașa, CRC, 1995, 6; Ioan Holban, Sentimentul de pierdere: la patruzeci de ani, CRC, 1995, 6; Victor Durnea, Gheorghe Hrimiuc-Toporaș, CRC, 1995, 6; V. Teișanu, Un editor dărăbănean, „Gazeta de Botoșani”, 1995, 1457; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 195-196; Maftei, Personalități, VII, 134-136; Nicolae Manolescu, De ce scrieți?, RL, 1999, 28; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 102-103; Nicolae Turtureanu, Mătrăguna dulce, Iași, 2001, 206-207, 219-221. F.F.
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
clasicilor, RMB, 1979, 10748; Grigore Smeu, Resursele unei sinteze estetice, „Revista de filosofie”, 1981, 2; Liviu Leonte, Arta și izvoarele ei, CRC, 1989, 27; Grigore Ilisei, Portrete în timp, Iași, 1990, 105-113; Gheorghe Grigurcu, Profesorul poet, F, 1991, 9; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, I, Iași, 1993, 53-67; Ciopraga, Amfiteatru, 465; Domnița nebănuitelor trepte. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, îngr. Simona Cioculescu, București, 1995, 80, 83, 95-96, 99; Nicolae Turtureanu, Cuvinte încrucișate, Iași, 1996, 96-97; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 197-199; Micu, Scurtă
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
Profesorul poet, F, 1991, 9; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, I, Iași, 1993, 53-67; Ciopraga, Amfiteatru, 465; Domnița nebănuitelor trepte. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, îngr. Simona Cioculescu, București, 1995, 80, 83, 95-96, 99; Nicolae Turtureanu, Cuvinte încrucișate, Iași, 1996, 96-97; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 197-199; Micu, Scurtă ist., IV, 212; Sorin Pârvu, Chipul din apă, Iași, 1998, 69-72; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 179-180; Iordan Datcu, Un studiu nou despre „Miorița”, RL, 1999, 25; Petru Ursache, „Miorița”, CL, 1999, 7; Cassian Maria
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
Botez, Scrieri, pref. Zaharia Sângeorzan, Iași, 1977; Nicolae Gane, Scrieri, pref. Șt. Cazimir, București, 1979; D. Caracostea, Expresivitatea limbii române, pref. edit., Iași, 2000. Repere bibliografice: Ion Popescu-Sireteanu, Dan Ilie, „I. I. Mironescu”, „Forum”, 1983, 7-8; Rachieru, Poeți Bucovina, 140-141; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 138; Dicț. scriit. rom., II, 13-14; Liviu Papuc, Ilie Dan, „Altfel de martori”, CRC, 2002, 8. N.M.
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
atunci când e dominat de elementul rațional, versul lui C. are forță emoțională. Lucrând la ziarul „Tineretul Moldovei”, apoi la săptămânalul „Literatura și arta”, C. a publicat nenumărate articole cu priză deosebită la publicul cititor. SCRIERI: Măsură de laudă, pref. Aureliu Busuioc, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Ion Cațaveica, „Măsură de laudă”, LA, 1983, 15 decembrie. I.C.
CAŢAVEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286140_a_287469]
-
trecutului, RL, 1987, 2; Monica Spiridon, Semiotica și „pulsiunile istoriei”, R, 1987, 12; Magda Jeanrenaud, Aventura semiotică: restituiri, integrări, recuperări, CL, 1988, 7; „Datorită culturii nu va mai fi nevoie să demonstrăm incontestabilul” (interviu de Daniel Dimitriu), CRC, 1991, 7; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 93-95; Andreea Deciu, Texte vechi, idei noi, RL, 1998, 25; Petraș, Panorama, 165. Ș.A.
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
Condurache, „Exact așa vor cânta privighetorile”, CL, 1982, 10; Nicolae Turtureanu, Discursuri lirice, CRC, 1983, 6; Ioan Holban, „Aici totul, totul s-a născut din sinea mea”, CRC, 1984, 35; Valentin Tașcu, Ion Chiriac sau Poezia povestirii, CRC, 1985, 27; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 102-103. V.D.
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
se pune la copt în tavă de chec tapetată cu hârtie sau făină albă. CORĂBIOARE DE OU PE SOS DE SMÂNTÂNĂ 7 ouă fierte tari, 3 roșii mici tăiate în jumătăți, 3 măsline verzi, 3 măsline negre, 4 fire de busuioc, mărar, pătrunjel, ½ ardei roșu și ½ galben, sare, piper, 5 codițe de ceapă verde, 200 g smântână, 100 g iaurt, o lingură de ulei, o lingură de zeamă de lămâie Tocăm verdețurile, le condimentăm și le amestecăm cu smântâna, iaurtul, uleiul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de lămâie Se amestecă iaurtul cu sare, piper, lămâie și la urmă mărarul tocat. SOS DE ARDEI 100 g unt, 2 cepe, 2 ardei, o cană de supă de carne, 2 linguri de smântână, o lingură de făină, sare, piper, busuioc după gust Se toacă ceapa mărunt și se călește în unt, apoi adăugăm ardeii tăiați julien, sare, piper, busuioc, o cană se supă și lăsăm să fiarbă bine, după care adăugăm cele două linguri de smântână amestecată cu o lingură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
unt, 2 cepe, 2 ardei, o cană de supă de carne, 2 linguri de smântână, o lingură de făină, sare, piper, busuioc după gust Se toacă ceapa mărunt și se călește în unt, apoi adăugăm ardeii tăiați julien, sare, piper, busuioc, o cană se supă și lăsăm să fiarbă bine, după care adăugăm cele două linguri de smântână amestecată cu o lingură de făină. După ce dau un clocot, pasăm și strecurăm sosul. Se poate servi la diferite preparate din carne și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
rasă. Se taie toate fideluțe - para și mărul cu țelina, apoi se țin în puțină apă cu sare de lămâie. Peste toate legumele, se pune un sos din ulei de măsline, oțet alb, două linguri de muștar, două lingurițe de busuioc, sare și piper. SALATĂ DE CRUDITĂȚI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Țelină, brocolli, morcov, roșii, castraveți, pătrunjel, smântână, miere după gust, sare, piper alb măcinat, hrean ras pe răzătoare, zeama de la ½ de lămâie, boabe de capere, brânză frământată și verdeață tocată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sare și o legătură de ridichi tăiate felii subțiri. Sosul se face dintr-o linguriță de muștar, 2 lingurițe de ulei de măsline, o linguriță de oțet din vin alb, 2 lingurițe de verdeață proaspătă tocată mărunt - mărar, pătrunjel și busuioc. Se fierb cartofii, timp de 10-15 minute, apoi se lasă la răcit. Castraveții se taie felii, se presară cu sare și se lasă să stea timp de treizeci de minute, după care se clătesc cu apă rece și se storc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la cuptor să se gratineze. CLĂTITE UMPLUTE, CU SOS DE ARDEI 2 ouă, 200 ml apă minerală, 4-5 linguri de făină, 150 ml ulei, 200 g carne de vită, 200 g carne de porc, 2 cepe, boia, cimbru, sare, piper, busuioc, 2 ouă și 100 ml vin roșu Amestecăm bine ouăle, apa și făina, după care facem clătitele. În restul de ulei, călim ceapa, adăugăm carnea tocată, mirodeniile, 100 ml de vin roșu și lăsăm la călit până scade apa. Dăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ceapă tocată mărunt, pătrunjel verde și mentă pentru decor. Punem smântâna la topit cu untul, iar când începe să clocotească, adăugăm ceapa și morcovul ras, roșiile și mirodeniile. Lăsăm să fiarbă până scade zeama de la roșii, adăugăm sosul tomat și busuioc, sare, piper, după gust. În sosul rezultat punem pastele fierte, amestecăm bine, apoi le așezăm pe un platou. Filé-urile de somon le rulăm câte unul separat și înfigem unul câte unul în platoul cu paste. Decorăm cu pătrunjel verde tocat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
care îl stropim cu puțin oțet, sare și puțin zahăr. După ce s-a răcit, îl amestecăm cu smântână, apoi decorăm cu pătrunjel tocat. RAȚĂ LA PROȚAP O rață curățată, viscerată o ungem cu untură amestecată cu boia dulce, sare, piper, busuioc și delicat. Ungem rața și pe dinăuntru, apoi introducem în interior o ceapă, un cartof și o crenguță de busuioc, apoi o punem la proțap și dăm la foc. Stropim, din când, în când cu vin roșu. RAȚĂ PE VARZĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu pătrunjel tocat. RAȚĂ LA PROȚAP O rață curățată, viscerată o ungem cu untură amestecată cu boia dulce, sare, piper, busuioc și delicat. Ungem rața și pe dinăuntru, apoi introducem în interior o ceapă, un cartof și o crenguță de busuioc, apoi o punem la proțap și dăm la foc. Stropim, din când, în când cu vin roșu. RAȚĂ PE VARZĂ Rața se unge cu ulei, sare, piper și boia dulce, apoi se pune în cratiță la prăjit în ulei, după
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
decor. MUSCHIULET DE PORC UMPLUT CU BRANZA DE VACI Din 600 g mușchiuleț se scot 4 fileuri, care se bat puțin cu ciocanul, se condimentează, apoi se umplu cu pastă făcută din 200 g brânză de vaci și frunze de busuioc, după care se rulează și se prind cu scobitori. Punem în tigaie 50 g unt și prăjim rulourile pe ambele părți, adăugăm o ceapă tocată mărunt, călim puțin, apoi stingem cu o cană de supă și adăugăm brânza rămasă, amestecăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
piure de cartofi și un vin roșu dulce și aromat. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600 g slănină, o căpățână de usturoi, o țelină, 2 morcovi, 2 fire de cimbru, un vârf de cuțit de busuioc, 1 kg ciuperci rumenite în unt, 200 g arpagic, 2 cepe tocate Carnea se taie fâșii mai grosuțe, care se umplu cu costiță și usturoi. Bucățile care pică se dau prin mașina de tocat, se adaugă costița de mistreț, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]