15,206 matches
-
SUA ocupă partea centrală și de nord-vest a Americii de Nord și este unul dintre cele mai întinse state din lume. Relieful este variat și diferențiat, de la Est la Vest, în trei mari zone paralele, orientate Nord-Sud: Munții Apalași (Appalachian Mountains), Marile Câmpii centrale (Great Plains) și Munții Stâncoși (Rocky Mountains, cu Mount McKinley — 6.198 m, Alaska). Hawaii, singurul stat (16.705 kmp), aparținând SUA, aflat în afara continentului nord-american este constituit din arhipelagul vulcanic omonim situat în partea centrală a Oceanului Pacific, la
4 iulie – Ziua Naţională a Statelor Unite ale Americii [Corola-blog/BlogPost/92863_a_94155]
-
Ca unul să ne ridicăm/ Spunând-Ajunge! -Pân-aici! Noi vrem mai bine/ Că-i normal. / Pentru noi toți. Pentru cei mici/ Dacă tăcem/ Noi suntem lași!/ Ne mulțumim cu cât ieșim/ După o pâine-n alte țări?/ Ca să muncim pe la străini./ Câmpiile s-au pustiit/ Și mărăcinii le-mpânzesc./ Pădurile s-au devastat/ Iar casele se pustiesc./ De ce-au murit acești soldați?/ Cum să nu plângi/ Când vezi că-i scris„Necunoscut”-soldat român/ Suflet curat de Dumnezeu trăiești știut/ Să
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
a patriei pentru a realiza un arc de timp din trecut spre viitor. Astfel -nepoțelul meu, David-licean fiind, locuind în Franța, dar cu suflet de român a scris aceste versuri ocazionale cu titlul : ÎN PREAJMA ALEGERILOR: Țara noastră are lanuri mănoase/ Câmpii întinse, case frumoase, / Cin-să le vadă și să le admire / Când părinții au plecat în pribegire?/ Casa nu-i casă, școala nu-i școală/ Bunica-i rămasă, mâna-i întinsă/ Pâinea-i amară ce se-aduce pe masă/ Cântare fără
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
-nchin și protestez! Ba, mai și blestem. Îi blestem și Dumnezeu n-o să se supere pe mine! Când spui Eminescu, spui Junimea, spui limba română, spui unitate națională, spui patriotism. De ce-i deranjează Eminescu pe (de)tractori? Am postat pe „câmpia facebook-ului” fotografii de la Congresul Eminescian. Un domn s-a mirat și mi-a scris, m-a întrebat: nu este prea puțină lume la un asemenea eveniment. Poate omului îi este dor de evenimente „mega” cu „mult iubite și stimate...” Au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93032_a_94324]
-
români, solstițiul de vară este apropiat și legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată pe data de 24 iunie. Sânzienele sunt fapturi magice, aeriene și silvice, care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum și însușiri de leac florilor, belșug în câmpii și fertilitate animalelor. Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, dacă erau găsite dimineață acoperite de roua. Un ritual specific solstițiului de vară constă în transformarea unei bijuterii de aur într-un
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2014 are loc AZI, SÂMBĂTĂ 21 IUNIE. Este ziua cea mai lungă din an [Corola-blog/BlogPost/93070_a_94362]
-
se diminuează forța de impact, asupra doritorului de aventuri metaforice, cititorul avizat. ...Mâinile creierului (cf. Literă de lut) - nefericită alăturare de cuvinte: un creier cu mâini nu mai are nimic poetic, ci doar...proletar! La fel, prea simplisto-pașoptistă și sintagma: câmpiile mesopotame (cf. idem). De ce mesopotame? Ca să rimeze cuideograme? Vorba lui nenea Iancu: Nu face pentru ca să... Sunt prea izbutite poemele, în general, pentru astfel de eclipse poetico-supralingvistice! ...Interjecții scabroase devine mult prea banal... - după superbele suburbii lexicale (metaforă mustind de rosturi
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
Române”, „un altar de Limbă sfântă ce arde”. Basarabia este pentru acest autor logodnică sfântă căreia i-a jurat credință, căreia i-a luat „veșmânt alb de poezie” și inel strălucitor de aur. Victoria Milescu - cu o activitate prodigioasă în câmpia literară dar și în domeniul traducerilor, are în această Antologie un grupaj semnificativ de poeme de factură spirituală de o mare frumusețe și adâncime, poeme scrise „cu așchii de stele” și cu lacrimi, „picătură cu picătură”, în vers liber, dinamic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
ultimul „fugit cu mai mulți din sat, alergat de gaborii cu funia în mâini, atunci după zavera lu Iancu, fugit tocmai din Crișcior, pe Gura Vălișoarei și mai jos prin munții Oltului, trecând hotarul, de-a scăpat la ciobanii din câmpie”, cum ne spunea bunicul Grigore din Domnești că i-a povestit tata-mare al lui, moțul. În ciuda obsedantului deceniu, 1950-1960, prea bunii mei părinți s-au îngrijit să-mi ascundă relele timpului acela și mi-au asigurat o copilărie frumoasă. În
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
cuprinse Iubiri reaprinse. Cluj Napoca, 19 noiembrie 2015 Vântul toamnei Brațe de aer, Mângâie văzduhul... Cu palma toamnei Plină de vânturi. Frunzele cad Și-n a lor joc Ascuns-au clipe Ce oprite-s în loc. O rază mai stă Pe fața câmpiei, Să mângâie tainic O floare târzie. Fără cuvinte... Se clatină-n vânt, Doar iubirea rămâne Ca un legământ. Cluj Napoca, 19 noiembrie 2015 Cât de minunat Ești, Doamne! Cât de minunat Ești, Doamne, din vecii! Tu aduci tuturor zorile de zi
IUBIREA-I VOINŢA DIVINĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383151_a_384480]
-
Vreau să aflu prin pădure Ghiocei și boz și mure. Să mă-ntrec în cântecele Și cu alte păsărele, Vântul să-mi răspundă-n cale, Când voi da din aripioare... Frățioare- zburător, Știu că ești nerăbdător... Când vedea-vei pe câmpii Șiruri lungi de ciocârlii, Ghiocei pe lunca mare, Rândunele călătoare, Atunci sigur o s-apară Mult dorita primăvară. Referință Bibliografică: SĂ VINĂ PRIMĂVARA / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2242, Anul VII, 19 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
SĂ VINĂ PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383156_a_384485]
-
Orice luptător, când nu se luptă cu dușmanul, se antrenează, ca să-și mențină forma de luptător. Și “domnul” Dode ne-a arătat niște ilustrații din manuale cu luptătorii români: - Ia uitați-vă cum luptau strămoșii noștri! Aici, la Rovine în câmpii... cu lancea, cu sulița, cu arcul, cu sabia, cu...bolovani... Uite-l aici pe Mihai Viteazu’ cum dă cu barda în turci! Aici, la Grivița și la Plevna, cum ne urcam pe metereze și înfigeam țepușa în turci! Vedeți? Păi
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
Cu ghiozdanul, a spus un “flăcău” mai... “luminat”. - Vedeți? S-a “luminat” și “domnul” Dode. Vedeți că românul e isteț și descurcăreț? Hai să începem o luptă, ca să antrenăm “flăcăii”! Să ne închipuim că suntem la... la... - La Rovine în câmpii! A sărit un “isteț” dintre noi. - Nu, mă, acolo ne trebuie lănci, sulițe, de unde le luăm? Ne scatem ochii cu ele... mai bine...să cuceriți “redute.” Să învățați asaltul, mă, să dați în turc cu îndârjire, cu...dârzenie, adică așa
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
tot pământul îngerii să vină. A bătut din clopot ruga deșteptării, Tot ce-i rău și trist să mai dăm uitării În strana de veghe candela-i aprinsă Să ne întărim cu toți prin credință! În cămașa albă a îmbrăcat câmpia, Doar în amintire-i cântă ciocârlia Peste munții cărunți a trecut în grabă Brazii s-au pornit cu toți să o vadă. Livada albită de lungi așteptări I-a dat la-ntâlnire reci îmbrățișări, Vântul supărat s-a pornit să
IARNA GRĂBITĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383179_a_384508]
-
rugăciune și poezie este un fenomen rarisim. Bucuria descoperirii acestor stări speciale este cu atât mai mare, cu cât profunzimea de gând, intensitatea trăirii, viața călăuzită doar de lumina adevărului Mântuitorului, este mai mare. O astfel de inedită întâlnire, pe câmpia plină de maci roșii cutremurați doar de vânt, aproape de cerurile deschise să primească ofranda gândului curat, este și poezia Feliciei Nistor. O lirică blândă, scrisă în momente de pioasă reculegere, cu porțile inimii larg deschise, exprimând dorința de astral, nevoia
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
15 martie 2017 Toate Articolele Autorului Zăpezi topite în abisuri, renașteri și emoții infinite, înalte zboruri pe aripi de fluturi, verde virgin din ramuri smerite, înmuguresc lăstarii de iubire, Primăvara zglobie ne robește, valsează luna de fericire și răsăritul înflorește. Câmpia de smarald se înveșmântă în verde crud, neîmblânzit, și îngerii de bucurie cântă că firul ierbii din nou a încolțit. De-atâta primăvară a înverzit ființa, o herghelie de fluturi pe suflet se așterne, în iederă am oblojit neputința și-
PRIMĂVARA FIINŢEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383194_a_384523]
-
în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale ... Citește mai mult Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii.Venind din
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale ... X. AZI... PENTRU MÂINE - CONVORBIRI: PETRUȘ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2288 din 06 aprilie 2017. Domnule Petruș Andrei vă
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
cursul firesc al voinței,. Pecetluiește înt-un fel ce doreați să se întâple spre a prinde un pic de curaj și a ajunge mai repede la afluentul încrederii. Când apele încep să se agite și învolburate o iau la vale inundând câmpiile înflorite, vine momentul acela magic în care apropierea înseamnă atingere, mișcarea o formă a dansului de purificare și îmbinare a moleculelor până la contopire. Afluentul iubirii este însă departe. Este celălalt râu ce vine din altă parte străbătând la rându-i
EXTRAS DIN IZVOARELE DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383215_a_384544]
-
Îl tot corcolești!...Eu vreau să fac bărbat din el! Așa că...trebuie să se arunce în vâltoarea vieții, să se călească. Și, dacă el este curajos, tu îl oprești? Mama l-a privit năucă : -Ce tot spui, mă? Ce bați câmpii? Tu nu te uiți la el? Ai dat în mintea lui? Ce mi-ai spus când am făcut traista? Acum îl lași de capul lui? -Da! a insistat tata. Dacă e curajos, lasă-l să se călească! Să se facă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
prospera și a pune în valoare frumusețile cu care această glie a fost înzestrată. Nu-și poate lăsa țărișoara să decadă și asta îl motivează să îi închine ode lirice în care își plânge frământările și suferința. “ Războiul strigă din câmpie” iar poetul îi ascultă glasul însetat de libertate cum urcă spre munții semeți și nu vrea decât “dreptate în vreme de război”. Vrea ca sufletele dezgolite să se îmbrace în straie de pace, ca cei necăjiți să își găseasca alinarea
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
din pîini,mai lunecați pe-o frunză, mai botezați nisipul,... XVII. NU SÎNT ACELA, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2299 din 17 aprilie 2017. Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată. În ochiul meu jilav dorm cîmpiile și dorm mări. Caut în soartă mereu un ghimpe de cioară spurcată. Sînt visul nesfîrșit al unei lungi și galbene cărări. Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată. Arcul meu dă muguri, din tolbă îmi ies pe rînd
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
se sparg. Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată. Am auzit că l-au ridicat cînd se oglindea într-o fîntînă. Citește mai mult Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată.În ochiul meu jilav dorm cîmpiile și dorm mări. Caut în soartă mereu un ghimpe de cioară spurcată.Sînt visul nesfîrșit al unei lungi și galbene cărări.Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată.Arcul meu dă muguri, din tolbă îmi ies pe rînd
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
ziua de joi. Nerăbdător, Ștefan îl sună pe Anton la telefon. — Mi se pare mie, sau norii se pregătesc să ne întunece ziua și eu visez la ziua aceasta, să simt mirosul câmpului, ce să spun, sunt orășean doritor de câmpie. — Am trimis mașina să te aducă la mine, sunt la vreo zece hectare distanță de tine, îi spuse râzând Anton. Bucuros, aștepta să cuprindă cât va vedea cu ochii ceea ce mai era pe câmp, dar cel mai mult dorea să
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383261_a_384590]
-
06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Dr. Cornelia Păun Heinzel: “EXILAT“ Sunt cronicarul exilat În lumea slovelor străine, Dac-aș fi fost un retardat În țară, aș fi dus-o foarte bine. Sunt scribul printre litere uitat, Ce rătăcește pe câmpii străine, Dac-aș fi fost cu creieru’-extirpat, În țară sigur mi-ar fi fost mai bine. Sunt slujitor al vechiului condei, Rămas ca moștenire din Antichitate Până azi, când cel cu mintea de doi lei, E ridicat în slăvi
“EXILAT“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383336_a_384665]
-
Ar mai fi Doctorul, dar acesta este un criminal, Actorul - un alcoolic - și Romancierul, un alt împătimit după putere: un Magistrat în planul ficțiunii; crede că viața este ca în cărțile lui. ROMANCIERUL. Filozoful a început să țină discursuri! Bate câmpii prin cafenele! Nu-i mai convine Regatul! Poporul din care se trage! „Republica” din Regat - Stațiunea! Un zăbăuc! Vorbește de elită! Elitele se plămădesc de-a lungul secolelor, nu le caci peste noapte, minte constipată! Ramolitul ăsta îmi încurcă treburile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]