2,562 matches
-
timp de noapte, funcționa un număr de 24 de felinare cu scopul iluminării, ceea ce costa Comisia orașului suma de 1260 de lei. În 19 ani, între 1833 și 1852, au fost patru vizite domnești la Călărași. Deși după 1833 în Călărași vin și persoane cu posibilități materiale, în special negustori, o mică parte dintre aceștia se stabilesc definitiv, cei mai mulți făceau afaceri și părăseau orașul, neîndrăznind să rămână într-un oraș situat pe o moșie particulară, fără nici o perspectivă de viitor. Locuitorii
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
suprafață de 110,000 metri pătrați, situat pe DN21 la kilometrul 3, la intrarea în oraș dinspre Autostrada Soarelui. Cele mai importante magazine din Călărași sunt: În materie de ziare, Călărașiul are două cotidiene locale, „Jurnalul de Călărași”, „Observator de Călărași” și alte câteva săptămânale: „Obiectiv”, „Gazeta de Călărași”, "Arena", „Express de Călărași”, "ABC Civic",„Ediția de Călărași”,„Actualitatea de Călărași”, „IMPACT“. De Călărași se leagă și începuturile radioul-ui român, aici fiind instalate în 1909 unul din primele 4 relee de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Călărașiul de Slobozia. Așezarea geografică, pe malul brațului Borcea, oferă municipiului Călărași acces direct la calea de transport fluvială oferită de Dunăre. Localizarea municipiului în imediata vecinătate a frontierei cu Bulgaria și existența unei linii de transport cu feribotul oferă Călărașului deschidere internațională. În interiorul municipiului, rețeaua stradală a dispusă sub forma rectangular-dreptunghiulară, are axa longitudinală orientată pe direcția vest-est, în continuarea drumului DN3 București-Călărași-Constanța. Axa nord-sud se desfășoară pe trasee decalate care afectează zona centrală: DN 21 - str. Slobozia, str. Republicii
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Romania. O pereche de animale unicat în țară îl formează urșii de Alaska (grizzly), Rom împreună cu perechea sa Anita, ce au peste 1,2 tone greutate și care au făcut parte din colecția lui Nicolae Ceaușescu, după 1990 ajungând la Călărași. Cea mai nouă construcție în cadrul Grădinii Zoologice este Aquaterrarium-ul ce însumează o colecție de pești extici, șerpi și reptile. În prezent grădina zoologică este administrată de inginerul zootehnist Cristian Tatavura, fiul celui care a pus bazele grădinii zoologice. Muzeul a
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Dunărea de Jos (2004-2005), precum și o serie de ateliere experimentale cu tematică arheologică și istorică. Amplasată în mai 2008 în apropierea gimnaziului care îi poartă numele. La dezvelire au participat zeci de personalități printre care Preasfinția Sa episcopul Sloboziei și Călărașilor și Regele Mihai care a fost însărcinat alături de primarul Nicolae Dragu cu dezvelirea statuii.Statuia Regelui Carol I este prima statuie ecvestră a unui membru al casei regale dezvelită după 1989. Zonele verzi ale municipiul Călărași sunt constituite din: parcuri
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
1852’, etc, primind de două ori premiul Oroveanu de la Academia Română. A publicat studii de specialitate în revistele vremii, în ziarele ’ Acțiunea’ și ’Pământul ’ a publicat articole despre istoria Călărașiului, Ialomiței și Bărăganului. În aprilie 1833 a descoperit documentul prin care Călărașii deveneau reședința județului Ialomița. În arhiva lui Nicolae Mavros descoperă documente inedite despre revoluția lui Tudor Vladimirescu, documente pe care le-a publicat pentru prima dată la Călărași. A fost ales membru activ la Congresul Internațional de Istoria Medicinei (1934
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Române pentru Istoria Medicinei. A facut parte din conducerea Ligii Culturale locale a orașului Călărași, a Universității Populare Ialomița, susținand numeroase conferințe sub auspiciile acestora. Dupa pensionare, în 1939, s-a stabilit în București. Clasele primare le-a urmat în Călărași iar cele liceale și universitare la București. A studiat limba greacă și literatura bizantină timp de 2 ani în Germania la Munchen. Profesor universitar la Universitatea din Cluj (catedra de bizantinologie), unde a ocupat și funcțiile de prodecan, decan și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
care s-a născut a fost amplasată o placă comemorativă, ambele dezvelite în prezența fiului său, Ștefan Bănica junior. Anual la Călărași are loc Festivalul teatrelor de amatori „Ștefan Bănică; Municipiul Călărași este înfrățit cu următoarele localități: AFC Dunărea 2005 Călărași este echipa de fotbal a municipiului Călărași. În prezent echipa evoluează în Liga a II-a, seria I. În sezonul 1997-1998, în urma unei colaborări cu formația FC Dinamo București, Dunărea a evoluat pentru un sezon în Liga a II-a
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
ajungând în fazele superioare, meciurile oficiale cu CFM Universitatea Cluj, FC Progresul București sau Sportul Studențesc fiind vii în memoria iubitorilor de fotbal din Călărași. În ediția 1992 a Cupei, Dunărea și-a delectat suporterii nu numai prin aducerea la Călărași a unor echipe de "Divizia A", dar și cu ajungerea în sferturile Cupei României. În acea ediție Dunărea a eliminat: Avântul Independența 4-0, Navol Oltenița 3-0, Portul Constanța 4-1, Rocar București 1-0, Gloria Bistrița 3-2 (un meci la care antrenorul
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
la pauză Dunărea a câștigat cu 1-0, însă datorită unor accidentări suferite de unii dintre cei mai buni jucători ai echipei, în returul de la Timișoara echipa bănățeană s-a calificat, câștigând cu 2-0. Începând cu anul 2012, AFC Dunărea 2005 Călărași a participat în liga a 2-a de futsal, sub egida FRF, disputându-și jocurile de pe teren propriu în Sala Polivalentă. După numai un an, echipa a promovat în Liga 1,terminand campionatul Ligii a 2-a pe prima pozitie
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
sovietic, în regiuni și raioane plasează Slobozia printre cele 192 de reședințe de raion din Republica Populară Română. Timp de doi ani, până în 19 septembrie 1952, raionul Slobozia va face parte din regiunea Ialomița, cu reședința la Călărași (împreună cu raioanele Călărași, Fetești, Lehliu și Urziceni), după care va trece la regiunea București. În subordinea orașului se aflau, la acea vreme, localitățile Bora și Slobozia Nouă. După anii 1960 localitatea a profitat din plin de fondurile provenite din comerțul de pe Dunăre, la
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
zidăria construcției până la aproximativ patru metri). Restul cheltuielilor au fost făcute cu contribuția clerului, a credincioșilor și cu sprijinul statului. Lucrările de construcție au fost executate în timpul păstoririi PS. Nifon Mihăiță (1994-1999) și Damaschin Coravu - episcopi ai Episcopiei Sloboziei și Călărașilor. Catedrala a fost proiectată de arhitectul Florea Voicu și construită de către firmele „Hermes” și „Constrif”, ambele din Slobozia. Despre lăcaș se afirmă că, la data sfințirii sale, era al treilea ca mărime din țară, după cele din Bacău și Târgu
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Bucovinei, Ilarion - Mitropolitul Durostorului (Bulgaria), Teodosie Snagoveanul - Arhiepiscopul Tomisului, Nifon Mihăiță - Arhiepiscopul Târgoviștei, Gherasim Cristea - Episcopul Râmnicului, Epifanie Norocel - Episcopul Buzăului și Vrancei, Calinic Argatu - Episcopul Argeșului și Muscelului, Casian Crăciun - Episcopul Dunării de Jos, Damaschin Coravu - Episcopul Sloboziei și Călărașilor, Visarion Rășinăreanul - Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Romanului, Ioachim Băcăoanul - Arhiereu Vicar al Episcopiei Romanului, Corneliu Bârlădeanu - Arhiereu Vicar al Episcopiei Hușilor. Au fost de asemenea prezente numeroase oficialități de la instituții centrale și locale, mii de credincioși. Prin bunăvoința Prea Sfințitului
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
în anul jubiliar 2000, Arhiepiscopul și Mitropolit de București, doctor Ioan Robu, a oficiat ceremonia administrării Sacramentului Sfântului Mir tinerilor din parohia Slobozia și Urziceni, eveniment cu totul deosebit, la care a participat și P.S. Damaschin Coravu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor. La 21 octombrie 2001, comunitatea catolică din Slobozia primea un dar deosebit: biserica. Construită din pereți metalici și amenajată într-un timp record (3 luni), biserica a primit la Liturghia de consacrare, ca nou patron „Preasfânta Inimă a lui Iisus
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
de la începuturile ei, rămânând ca patron secundar al bisericii. Liturghia de consacrare a noii biserici a fost prezidată de Arhiepiscop Mitropolit de București, doctor Ioan Robu, la eveniment participând reprezentanți ai administrației locale și ai Episcopiei Ortodoxe a Sloboziei și Călărașilor. în anul 2003, în locul preotului Eronim Ambarus a fost numit ca preot paroh Octavian Enache. în luna iunie 2004, Biserica catolică din Slobozia a găzduit moaștele Sfântului Anton de Padova, purtate în România de către frații franciscani ai Provinciei franciscane din
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
o echipă de meșteri maramureșeni. Din vechea alcătuire a acestui monument lipsesc acum unele elemente originale. La 17 decembrie 2000, biserica a fost târnosită pentru a fi redată cultului, slujba fiind oficiată de PS Dr. Damaschin Coravu, episcopul Sloboziei și Călărașilor. Cu acest prilej, hramului "Sf. Ierarh Nicolae" i s-a adăugat și hramul "Buna Vestire". Ctitorie a Smarandei Doicescu, sfințită la 15 august 1863. Este construită din yidărie de cărămidă și învelitoare de tablă, cu pardoseală și catapeteasmă din lemn
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
nava : 16,5 m x 6 m x 6 m) ale bisericii se explică prin resursele financiare și materiale mai reduse disponibile în timpul războiului. Parohia Andolina se află în subordinea Protopopiatului Călărași, la rândul său parte a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor.
Comuna Ciocănești, Călărași () [Corola-website/Science/301107_a_302436]
-
Jegălia este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Gâldău, Iezeru și Jegălia (reședința). Comuna se află la aproximativ jumătatea drumului dintre Călărași și Fetești și este străbătută de șoseaua națională DN3B, care leagă cele două orașe. Satele Jegălia și Iezeru sunt despărțite de un iaz (de aici și numele unuia) peste care e construit un pod. Satul Gâldău este despărțit de Jegălia
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,23%). Pentru 4,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei făcea parte din comuna Călărașii Vechi, iar satul tocmai apăruse în jurul stației de cale ferată „Siliștea”, având numele de „Gara-Siliștea”. Anuarul Socec din 1925 consemnează însă deja comuna ca fiind înființată, cu numele de "Ștefan Vodă", având 1808 locuitori și aparținând plășii Ciocănești din județul
Comuna Ștefan Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301127_a_302456]
-
cale ferată „Siliștea”, având numele de „Gara-Siliștea”. Anuarul Socec din 1925 consemnează însă deja comuna ca fiind înființată, cu numele de "Ștefan Vodă", având 1808 locuitori și aparținând plășii Ciocănești din județul Ialomița. În 1950, comuna a fost arondată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.
Comuna Ștefan Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301127_a_302456]
-
biserici și o școală mixtă cu 206 elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele de "Roseți" în plasa Ciocănești a aceluiași județ, având o populație de 3619 locuitori în unicul sat Roseți. În 1950, a fost transferată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, după care a revenit în 1968 la județul Ialomița, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.
Comuna Roseți, Călărași () [Corola-website/Science/301124_a_302453]
-
având în total 2366 de locuitori; comuna făcea parte din plasa Lehliu a aceluiași județ. În 1931, numele satului Crucea-Giurcă a fost schimbat în "Crucea" și cel al satului Ciocănești-Mihai Vodă în "Floroaica". În 1950, comuna a fost transferată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1964, atât comuna cât și satul ei de reședință au primit numele de "Vâlcelele". Comuna a revenit la județul Ialomița, reînființat, în 1968. În 1981, o reorganizare administrativă regională
Comuna Vâlcelele, Călărași () [Corola-website/Science/301132_a_302461]
-
ținut prima pagina a jurnalelor când a explodat bomba: stareța Sebastiana Gâtlan(40 de ani) de la Tăriceni a dat naștere la gemene, pe 27 noiembrie 2011, la Spitalul Sfântul Pantelimon din Capitală. Pentru a reface imaginea șifonată, Episcopia Sloboziei și Călărașilor a numit-o stareță pe Marina Roșu, după ce fosta măicuță a făcut de râs breasla călugărițelor. Pe un deal din vecinătatea bisericii exista o troiță, aparținând mânastirii, ridicată în anul 1850, cu forma unui paraclis, imitând în miniatură biserica, având
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
necesare muncii țărănești, precum și cu un recunoscut statut social de cinste și corectitudine, de pildă „"în timpul foametei din 1917 în magazia familiei Constantin s-a depozitat făina trimisă de Crucea Roșie din Statele Unite”"[3]. Bacalaureat al Liceului Știrbei Vodă din Călărași și licențiat al Facultății de Teologie din Chișinău, promoția 1936. Căsătorit cu Maria Barbu, din Mihai Viteazul, fiica lui Tache și Alexăndrina, de profesie boiangii-piuari. Au avut o fată și 5 băieți. Este hironit diacon la 22 februarie, iar preot
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
aduce un alt cântăreț cu „școală”, în persoana tânărului localnic Țițeică Florin Victor. Dotat cu calități deosebite pentru executarea muzicii psaltice, foarte bun cunoscător al notației muzicale bisericești, s-a format la Școala de cântăreți bisericești a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor „Roman Melodul”, din Călărași. Fire ambițioasă își completează studiile liceale la Liceul Alexandru Odobescu din Lehliu Gară iar mai apoi este admis la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Valahia, din Târgoviște. În anul 2010 părăsește, cu regret, slujirea de
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]