4,175 matches
-
de un frumos epilog. Volumul este, așadar, un diptic a cărui construcție tematică merită studiată cu atenție. Presupozițiile de lucru ale acestui „eseu” sunt limpezi: modernitatea a însemnat pentru teologie mai ales o îndelungată „captivitate babilonică”, exercitată asupra învățătorilor și cărturarilor creștini prin opera de seducție a metodei istorico-critice. Așezată sub imperativul „obiectivității”, teologia academică și-a pierdut subit contactul cu viziunea patristică despre cunoașterea scripturistică. Un neconstestat consensus Patrum ne spunea că teologia în sens propriu se practică în prelungirea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
interesant studiu (Apariția scriitorului În cultura românească, Ed. Junimea, 1976) evoluția acestor noțiuni și a altora legate de ideea de a scrie. Din exemplele date de el și din altele se vede limpede ce Încredere mistică În puterea poeziei au cărturarii noștri la Începutul secolului trecut. Distanța Între indiferența lui Alecu Văcărescu, care Își risipea versurile prin condicele gospodărești, și poetul de la 1830 care se compară deja cu Orfeu Tracul este enormă. Pentru cel dintîi poezia este un pur instrument de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
al VIII-lea) elucidează legenda și exprimă fără ocoluri morala poemului printr-un nou discurs (redus, aforistic) al lui Ștefan: „Așa scrie românul a sale fapte mari, Cu feru-n brazdă neagră!... Românul astăzi are Pămîntul său drept carte și pluguri cărturari...” Simbolismului genealogic leșesc Îi corespunde un simbolism al nobleței moldave: Coman de la Comana „un uriaș de munte”, Balaur de la Galu, Ciolpan din Pipirig (care) „rid și de frigul morții cum rîd de-al iernii frig”, Velcea „bastard lui Serpe”... O
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
caz, cu Inchiziția, era mai bine să le evite. Astfel, Tommaso trecu Apeninii și ajunse la Bologna, unde spera să găsească un mediu mai accesibil, acea universitate fiind cea mai deschisă înnoirilor și cea mai potrivită pentru caracterul său de cărturar în căutare de soluții alternative, deosebite de cele prestabilite de cultura dominantă. Ținuturile din jur erau cultivate și pe rod, iar orașul avea o înfățișare prosperă, curată. Chiar și oamenii păreau inimoși și energici, ospitalieri. Nu a fost greu să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ajunseseră și la urechile lui. Trebuia să fugă cât mai repede, dacă ar fi ajuns din nou în spatele gratiilor, n-ar mai fi rezistat și operele lui, risipite prin lume, ar fi fost luate de vânt, uitate de prieteni și cărturari. În Franța învățătura lui făcuse mulți prozeliți. Țara aceea îl prețuia, și nu puțini erau oamenii de cultură care-l căutau. Gabriele Naudé se oferi să scrie, sub dictare, memoriile, iar Tommaso acceptă, mai ales că Naudé era considerat o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Regele îl recunoștea pe bietul fiu al cizmarului Geronimo. Și mai mare i-a fost mirarea lui Tommaso atunci când și-a dat seama că Richelieu îi cunoștea perfect povestea vieții dar și operele lui. Vorbi despre ele cu competența unui cărturar și cu pregătirea unui teolog ce știe să pună la locul lor reformele și să le interpreteze urmările. Greșeala lui Tommaso, părea să insinueze Richelieu, ar fi fost aceea de a crede că Biserica ar fi putut să se lepede
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
unele mai perfecționate. În Evul Mediu produsele viței de vie, în special vinul erau atât de apreciate încât după relatările venețianului P.Molmenti - ducele Veneției, Sebastian Zeani, le expediază în 1173 de la prețul maximal impus celorlalte produse similare locale străine. Cărturarul Sebastian Munster, unul din reputații savanți europeni ai vremii, scria la rândul său: Lângă târgul Mediaș se face vin în mare cantitate și de aceea câmpia aceea se numește Țara Vinului. Dimitrie Cantemir scrie: Toate celelalte bogății ale pământului le
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
instrumentele puse la punct - greacă, latină, ceva ebraică, apoi germana, engleza și franceza. Ne despărțim de el și ne îndreptăm - ni se alăturase între timp și Andrei - spre cantină. "Vă mărturisesc, dragii mei, că încep să-i judec pe viitorii cărturari și după fizionomie. Ați văzut: băiatul poartă ochelari, e blond limfatic și pare să aibă Sitzfleisch. Un corp nesportiv, greoi sau, dimpotrivă, uscat, e o primă garanție de asceză de tip intelectual. Fizic vorbind, poate fi declarat "bun pentru carte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ctitorii cu nemiluita" și care, ieșind din recluziune, ceruse permisiunea de a deveni antrenorul cultural al celor tineri, omul acesta care ajunsese, la peste 70 de ani, un reper cultural al țării și care polarizase în juru-i iubirile și urile cărturarilor noștri, devenind astfel, cum singur îi plăcea să spună, "o instituție", omul acesta voia - acum, în final, după ce se purtase o viață somnambulic și "ahoretic", îndemnîndu-i și pe ceilalți să facă la fel spre a nu se invalida - să pună
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
viitoare". Colindase Clujul, Sighișoara, Timișoara și avea în vedere Craiova și Iașul, pentru a trece în revistă "tinerii de viitor" între 25 și 28 de ani. Alcătuise dosare pe orașe, în care se afla, trecută pe fișe, situația fiecărui tânăr cărturar, prinsă pe două rubrici: "Ce știe" - "Ce-i trebuie". Bătea apoi la ușa autorităților locale, cerîndu-le ca tinerii aceștia să fie angajați o vreme, după modelul sportivilor, pe posturi fictive și lăsați să facă performanță culturală. Cum va fi arătat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
recoltare a geniilor viitoare". A colindat mai toate orașele mari ale țării, pentru a trece în revistă "tinerii de viitor" între 25 și 28 de ani. Alcătuise dosare pe orașe, în care se afla, trecută pe fișe, situația fiecărui tânăr cărturar, prinsă pe două rubrici: "Ce știe" - "Ce-i trebuie". Bătea apoi la ușa autorităților locale, cerîndu-le ca tinerii aceștia să fie angajați o vreme, după modelul sportivilor, pe posturi fictive și lăsați să facă performanță culturală... Unei lumi care nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o înțelepciune de tarabă pusă să circule în lume pe patru roți. Parcată pe trotuarul Universității, mașina "plesnea de cultură" și urma pesemne să îi umple de admirație pe studenții care intrau și ieșeau de la cursuri. mat este prilejul însuși ― cărturarul nostru se lipește de ele, le exhibă și se expune cu ele ca turiștii care nu au credibilitate decât dacă au o poză făcută lângă piramide. Orice bibliotecă este proiecția unei veleități culturale. Ea este un garant pentru o știință
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nimeni asta, poreclă nu mi-a dat, Și uite am pe masă toți autorii mari! Citesc mereu jurnale și port și ochelari, Și surda! și tot surda! Nu trec nici de băsnar, Să-mi meargă vestea-n lume de mare cărturar. De-oi vrea să-mi cerc norocul la orișicare joc Pe orice - oi pune mâna tot foc! și iar tot foc! De ies noaptea, patrulea tot de om rău mă ia Și pîn' a vedea bine, vai de spinarea mea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai putea repeta cu succes. [9 martie 1877] MONUMENTE De la o vreme încoace publicul românesc a început a încuraja prin subscrieri ridicarea de monumente întru amintirea voievozilor care au asigurat existența sau a ridicat vaza țărilor noastre și a acelor cărturari care la începutul veacului nostru au dat început mișcării intelectuale. Astfel Mihai Vodă cel Viteaz, acea nenorocită jertfă a politicei casei de Austria, care-a realizat pentru câteva zile trecătoarea coronă a Daciei romane, acel bun ostaș și rău politic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atât de strălucit pentru vremea sa, va avea statua sa în Iași; lui Grigorie Vodă Ghika, nobilul martir care au protestat contra ciuntirii pământului nostru, i s-au ridicat un monument în piața Beilicului cu concursul preaînălțatului nostru domn. Dintre cărturari s-a început cu statua de marmură a lui Ioan Eliad (supranumit mai târziu Heliade Rădulescu ). Eliad se vede a fi fost în tinerețe un om foarte inteligent. Prin gramatica sa eliminează din ortografia română toate semnele prisositoare, prin cărțile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
conserve documente și informații de interes istoric local sau să consemneze aspecte și momente deosebite din trecutul și viața localității. Unele impulsuri au fost, dacă avem în vedere „chestionarele” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, lansate de cărturarii timpului către intelectualitatea satelor, cum și recomandările forurilor centrale făcute cu ocazia întocmirii recensămintelor populației, lucrări ce trebuia să înceapă cu un scurt istoric al localității recenzate. Spre exemplu, recensămintele din 1939 și din 1940 cuprind încercări de a se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și ne-au pus la dispoziție pentru studiu și colecție documentară acte vechi, monede din diferite epoci și emisiuni, obiecte arheologice găsite întâmplător în zonă, materiale etnografice și alte vestigii din trecutul nostru. Nu pot uita imboldul primit din partea preotului cărturar Igor Jechiu, pe când păstorea la Ivești, de la care am luat exemplul colecționării dovezilor istorice și încercarea de a le valorifica muzeistic, așa cum dânsul făcuse în satul vecin cu noi, din păcate acum dispărut înainte de vreme. Informații despre oamenii de altădată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sorginte daco-romană. În răstimpul mileniului zis întunecat, urmele sunt mai puține, mai greu de întrevăzut, dar nu lipsesc în totalitate, nici cele arheologice, nici cele foarte interesante și valoroase din punct de vedere istoric, vestigii inspirat considerate de către un distins cărturar drept urme de „arheologie socială sui-generis”. Ele se găsesc încă în aproape orice veche vatră de sat românesc, dar sunt insuficient investigate și puse în valoare științifică. Ne referim la procesul de teritorializare prin stabilirea hotarelor dintre comunitățile sătești, proces
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
știri dense și variate, puținele materiale satisfac întrucâtva nevoile documentării, mai ales cele monetare. Raritatea și precaritatea știrilor oferite de sursele arheologice, pentru această perioadă, pot fi completate și suplinite prin informații din arhiva socială a timpului. Le întâlnim la cărturarii care au avut preocupări în studierea și cunoașterea originii și începutul așezărilor medievale românești. Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor Cercetătorul ieșean D. Ciurea a scris despre slaba locuire și populare a zonei în care se află și localitatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai minuțioasă cercetare a zonei, urmată de o riguroasă repertorizare și o cartare pe măsură ar schimba impresia negativă și defavorabilă din punctul de vedere al cunoașterii istorice. Opinii și îndemnuri de valorificare a vestigiilor vechilor sate întâlnim la numeroși cărturari, între care istorici, filologi, sociologi, geografi etc. Reputatul sociolog și istoric H. H. Stahl sublinia și insista asupra necesității unor cât mai temeinice și complete cercetări științifice, considerând „satul devălmaș cu forma sa de caracter comunist-primitivă drept obiect de studiu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum o jumătate de sat „Boziescii la Tecuci, parte din Obrăreți” (evident greșeala de transcriere a Umbrăreștilor) vine în „partea lui Ilie Smîncilă” (Zmucilă), fiul lui Grigore Zmucilă, care a avut soție pe Tudosca, una din fiicele marelui logofăt și cărturar moldovean. Or, se știe prea bine că majoritatea stăpânirilor, deținute anterior de Isac Balica, a trecut nepoatei sale, Elena, soția lui Miron Costin. Dar, iată că o foarte interesantă informație găsim în ispisocul domnesc emis de domnul Constantin Cantemir la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
când răscoalele țărănești însângerează câmpiile” și îndoliază satele, s-a scris mult sau puțin. Se poate însă ușor constata că tragicul eveniment a fost apreciat diferit ca semnificație istorică, socială, juridică, atât în demersurile politicienilor vremii, cât și în ale cărturarilor de atunci și de mai târziu, în funcție de apartenența și poziția socială și de meschine interese politice. Unii au exagerat faptele, alții le-au minimalizat ori ignorat. Așa, spre exemplu, s-au făcut afirmații contradictorii referitoare la numărul morților în urma violentelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Poetica. Gramatica Decameronului, traducere și studiu introductiv de Paul Miclău, București, Editura Univers, 1975, p. 194. 94 cinci cununii cu care se laudă femeia dovedesc o experiență de viață vastă, din care dorește să împărtășească tuturor: „De n-ar fi cărturari pe-acest pământ,/ Ce-am tras eu însămi încă-mi dă cuvânt/ De chinul căsniciei să va spui,/ Căci de la doisprezece ani ținui/ Har Doamne - cinci bărbați cu cununie./ Așa să știți, cinstite fețe, mie,/ De cinci ori dat mi-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
asemenea prezentă în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera chauceriană, un cărturar, fost diac la Orléans, unde a studiat magia, apare în postură de vrăjitor, științele oculte bucurându-se de o apreciere veritabilă, deși erau condamnate de Biserică. Pasiunea lui Geoffrey Chaucer pentru astrologie se resimte puternic în lucrările sale, referirile la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Poetica. Gramatica Decameronului, traducere și studiu introductiv de Paul Miclău, București, Editura Univers, 1975, p. 194. 94 cinci cununii cu care se laudă femeia dovedesc o experiență de viață vastă, din care dorește să împărtășească tuturor: „De n-ar fi cărturari pe-acest pământ,/ Ce-am tras eu însămi încă-mi dă cuvânt/ De chinul căsniciei să va spui,/ Căci de la doisprezece ani ținui/ Har Doamne - cinci bărbați cu cununie./ Așa să știți, cinstite fețe, mie,/ De cinci ori dat mi-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]