1,982,238 matches
-
câștigă, an de an, premii la marile concursuri internaționale). S-a creat, astfel, impresia c-ar fi vorba de-o mișcare de masă. Nici vorbă. Acei copii foarte bine pregătiți (mă feresc de cuvântul supradotați sau genii, pentru că nu e cazul!) au beneficiat, de regulă, de ajutorul, de îndrumarea, de sacrificiul familiei, și mai puțin de-al profesorilor lipsiți de chef, prost îmbrăcați, demoralizați și ignoranți a ceea ce "se poartă" în domeniul lor de specializare. Așa că domnii politicieni ar trebui să
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
un gest de receptare firesc, perfect sincron. Se întâmplă însă deseori să-ți cadă în mână volume de poezie premiate la Chișinău și care la București să pară neinteresante, dacă nu chiar slabe. Or e clar că, în astfel de cazuri, la un anumit nivel, receptarea este viciată printr-un cod de referință inadecvat. Cu alte cuvinte, este vorba pur și simplu de un decalaj artistic, altfel nu foarte greu de priceput. Versurile unor Vieru sau Lari sunt idioate, chiar dacă poți
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
Vieru sau Lari sunt idioate, chiar dacă poți înțelege mecanismul de generare, funcționalitatea și tipul de receptare naționalist-festivist-patriotic al acestui lirism neopașoptist, într-o societate care încă trece prin constrângeri istorico-politice ce generează o criză identitară la nivel național. Acestea fiind cazurile extreme, e de presupus că, supusă unei grile "românești" de receptare critică, o (bună) parte din poezia basarabeană contemporană este, în grade diferite și poate pe nedrept, dezavantajată. Comentatorilor de poezie nu le rămâne atunci decât fie să se arate
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
au intrat în circulație abia în ultimii ani (ravioli, broccoli). În fine, există și cuvinte italienești utilizate ca atare, în cantități impresionante, în meniurile restaurantelor, de obicei fără a ieși din aceste contexte specifice (lasagne, ricotta, mozzarella, tortellini etc.): în cazul lor, pot să pară un semn de adaptare involuntară doar erorile de ortografie (în special cele care privesc consoanele duble). Termenul pizza are în română un statut special: absent din prima ediție a DEX-ului (1975), introdus de suplimentul la
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
în uz indiscutabilă, chiar în contexte tipic "internaționalizate" (enumerări de tipul: "hamburger, pizza, fast-food"). Incomplet adaptat din punct de vedere morfologic și grafic, cuvîntul e folosit curent cu ortografia de origine, cu finala în -a neadaptată analogic; ca și în cazul lui cola, care nu devine colă, forma pizza - "o pizza de calitate" (Evenimentul zilei = EZ 2486, 2000, 12) - e preferată unei asimilări, deloc imposibile în oralitatea familiară, pizză. Nefiind însă vorba de o finală accentuată (ca în halva, sarma), a
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
Casa Albă"" (EZ 2486, 2000, 12). De fapt, dacă pizzerie ar putea fi considerat în mod la fel de justificat formație internă și împrumut (pentru că sufixul românesc corespunde perfect celui italienesc, iar forma pizzerie este foarte apropiată de cea italienească, pizzeria), în cazul lui pizzar nu există dubii: este cu siguranță o formație românească cu sufixul de agent -ar; în italiană, termenul care îl desemnează pe preparatorul produsului e pizzaiolo. Am descoperit și un alt derivat românesc, mult mai rar, cu același sens
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
preparatorul produsului e pizzaiolo. Am descoperit și un alt derivat românesc, mult mai rar, cu același sens de nume de agent: pizzerist - "acum este "pizzerist" la un local de specific" (România liberă = RL 2562, 1998, 7). Mai puțin atrage atenția cazul cuvîntului pasta, cel puțin la fel de interesant din punct de vedere lingvistic, pentru că un termen deja existent în română primește - sub influența produselor culinare italienești - un sens și o utilizare nouă. Cuvîntul italienesc pasta poate fi doar parafrazat prin formule tehnice-comerciale
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
întregi broccoli în Piața Obor" (EZ 2805, 2001, 10); Broccoli și spanacul, de exemplu, conțin mai mult beta caroten (gfs.ro). Asemănarea fonetică și morfologică - faptul că forme nearticulate italienești au exact pronunția formelor articulate românești (pasta, ravioli) - creează în cazul italienismelor un sentiment de familiaritate și de ușurință la preluare, dar și mici probleme de adaptare, producînd asimetrii în sistemul gramatical.
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
esențială a artei lui Hans Mattis Teutsch. Indiferent la care etapă a creației sale ne-am referi și oricît de mare ar fi,aparent, distanța stilistică de la un moment la altul, rigoarea mărturisirii este ireproșabilă. Hans Mattis Teutsch rămîne un caz cu totul special în spațiul artei românești, pe care doar vecinătatea lui Brâncuși sau, mai curînd, o anumită convergență a operei lor, ca să ne referim doar la reperele imediate,îl salvează din excesiva singurătate la care părea condamnat prin însuși
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
drumul "mulcom" al receptării liricii lui Blaga pare să se fi proiectat asupra operei înseși. Poezia blagiană nu a zdruncinat orizontul de așteptare interbelic, dar a convins progresiv, iar contestările au fost pe cât de puține, pe atât de puțin inteligente (cazul Beniuc). Astfel încât, cu excepția cunoscutei sincope din deceniul 6, ascensiunea poeziei sale a parcurs un traiect relativ rectiliniu, aproape monoton. O cauză a fenomenului vine din faptul că, pentru o bună bucată de timp, lirica lui Blaga a fost citită prin
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
fi tentat să crezi - după cum notează cu discretă ironie autorul - că orașul postcomunist năzuiește să redevină un Paris al Răsăritului. Tot despre aspirația reconstruirii unității Europei (și implicit despre problemele politice, economice și identitare care se ivesc mai ales în cazul țărilor mici din centrul și răsăritul continentului) este vorba și în eseul următor, Primii europeni din Tbilisi. Cazul analizat este de astă dată (după cum se poate ghici chiar din titlu) cel al Georgiei, iar accentul cade pe fragilitatea echilibrului politic
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
al Răsăritului. Tot despre aspirația reconstruirii unității Europei (și implicit despre problemele politice, economice și identitare care se ivesc mai ales în cazul țărilor mici din centrul și răsăritul continentului) este vorba și în eseul următor, Primii europeni din Tbilisi. Cazul analizat este de astă dată (după cum se poate ghici chiar din titlu) cel al Georgiei, iar accentul cade pe fragilitatea echilibrului politic din întreaga Transcaucazie, unde identitățile, religiile și etniile au fost dintotdeauna amestecate. Autorul, ziaristul britanic Neal Ascherson, se
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
se dovedește acum mai radicală decât ei și în căință. Meritul eseistei constă în relativizarea perspectivei asupra unui personaj pe care am fi tentați să îl privim sub un singur aspect. În privința eseurilor cu caracter predominant estetic (ca și în cazul "bibliotecii" pe care ne-o propune acest număr din Lettre), oferta este mai mult decât generoasă. Aș ține să semnalez în primul rând consistentul studiu al lui Matei Călinescu despre Eugen Ionescu, în care autorul propune - dacă nu o perspectivă
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
generoasă. Aș ține să semnalez în primul rând consistentul studiu al lui Matei Călinescu despre Eugen Ionescu, în care autorul propune - dacă nu o perspectivă cu totul nouă asupra unuia dintre cei mai controversați scriitori români din exil - în tot cazul una cu mult mai nuanțată. Plasarea operei lui Ionescu - acela de dinainte de La cantatrice chauve - sub semnul negației și al simulării pare să constituie în acest eseu un punct de plecare în elucidarea unor imprecizii de natură biografică. Cu o
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
autorului Rinocerilor ca spirit fundamental liber, având oroare de orice fel de totalitarism: de fascism, ca și de comunism. La capitolul beletrisică sunt, de asemenea, o mulțime de titluri care ar trebui amintite. Multe pagini se citesc pe nerăsuflate. Este cazul fragmentului Regele se-nclină și ucide, extras din volumul cu același titlu al Hertei Müler, volum ce va apărea în curând la Editura Polirom, în traducerea lui Alexandru Al. Șahighian. O incursiune - ŕ la Lewis Caroll - în lumea jocului de
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
bîrfă a lui Dorin Tudoran strecurată lui Doinaș și chiar infidelitățile reciproce ale "cuplului mitic" Doinaș-Irinel Liciu (vezi p. 238). Ce rămîne dintr-o viață după vârsta de 60 de ani (vîrstă la care se încheie însemnările acestui jurnal)? În cazul Ninei Cassian, un număr de cărți și compoziții muzicale în bună parte uitate. Chipurile unor oameni de mult intrați în neființă care au dat cîndva fiori inimii și trupului. Amintirea freneziei unor zile în care tinerețea era trăită cu incandescență
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
română, cuprinzând antologii de texte fundamentale din opera scriitorilor din programa didactică, de la Miron Costin la Marin Preda și Leonid Dimov, însoțite de aparatul științific necesar (studiu critic, tabel cronologic, selecție de referințe critice, bibliografie esențială și glosar, unde e cazul). Colecția 100+1 capodopere ale romanului românesc se află la sărbătoarea a zece ani de apariție și merită să-i consacrăm o prezentare, dacă nu o analiză critică. Inițiatorul și coordonatorul colecției este chiar directorul editurii, Ion Marinescu. Coperta și
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
Mite, Bălăuca), G. M. Zamfirescu (Maidanul cu dragoste, Sfânta mare nerușinare) și Teodor Scorțescu (Concina prădată, Popi ). Dar selecția a mizat pe revalorizările unor autori modești, fie pentru fostul lor succes, fie pentru surpriza unei redescoperiri, ca și în alte cazuri, la limita acceptabilului: Roșu, galben și albastru de I. Minulescu (cu totul nesemnificativ), Dragomirna de Victor Eftimiu, Alegere de stareță de Damian Stănoiu, Papucii lui Mahmud de Gala Galaction, Europolis de Jean Bart, Calea Văcărești de I. Peltz, Moartea fratelui
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
fost incomparabil superior celui obținut cu un prăjitor clasic, ba, până să afle ce s-a petrecut, după ce a mâncat cu mare poftă pâinea prăjită, Haralampy a spus chiar că aceasta avea un gust discret de ananas sau, în orice caz, de fructe exotice. Una peste alta, pregătindu-se pentru o nouă zi de serviciu, în timp ce viziona cu coada ochiului secvențe din meciul PSG " Chelsea ca să-l vadă pe Mutu titular la rezerve, a început să fluiere ceva vesel, ceea ce nu
Laptop-ul ca prajitor de Pâine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12479_a_13804]
-
Liviu Dănceanu 1. Muzica e ca o haină. Arareori te dezbraci de ea. O pui pe scaun, pe pat, pe cuier, dar niciodată în cui. Afară de cazul în care e tocită, deteriorată, degradată. Sau prea largă. Ori a intrat la apă. Ca, bunaoară, muzica savantă, care prin înmuieri, spălari, clătiri și uscări repetate s-a ponosit și strâmtorat, devenind aproape inutilizabilă. Din a te face să urli
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
acest subiect. Că ține de fapte diverse Metamorfozat în ziarist ad-hoc, omul începe să-mi descrie ceea ce citise în presă. Firele duc sus! O prostituată a spus că i-a recunoscut printre polițiștii și judecătorii care se ocupă de acest caz pe unii dintre foștii ei clienți. De asta ce mai zici? Dar dacă prostituata e ghidonată, ca să-i bage pe cît mai mulți în scandal? m-am întrebat după aceea. Căci totuși, istorioara cu declarația prostituatei nu prea mi se
Neverosimila noastră realitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12480_a_13805]
-
foștii ei clienți. De asta ce mai zici? Dar dacă prostituata e ghidonată, ca să-i bage pe cît mai mulți în scandal? m-am întrebat după aceea. Căci totuși, istorioara cu declarația prostituatei nu prea mi se părea verosimilă. Dar cazul începe să mă intereseze. Aflu de la un post de televiziune că frații Cămătaru aveau instalații de supraveghere în camerele hotelului lor în care roiau prostituate. Adică inventivii frați își înregistrau clienții în vederea unor posibile șantaje. Oricum, de pe urma descoperirii făcute la
Neverosimila noastră realitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12480_a_13805]
-
își au în general soarta lor, asemenea cărților. Unele știu să și-o povestească, răsărindu-ți mereu în cale, în câte o ipostază sau alta, dar de fiecare dată cu aceeași magică forță repetitivă îndreptată spre un țel anume. în cazul de față țelul privește expertiza, ca unic agent făcător și desfăcător de destin, păstrând cu consecvență o adresă precisă: pe cel ce se socoate expert, fără a bănui vreo clipă pericolele care îl pândesc atunci când convingerile și conștiința de sine
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
a dezvăluit adevărata finalitate decât atunci când posesorul ei a devenit pictorul }uculescu. Când am revăzut-o prima oară în colecția sa nu i-am dat atenție. Era un fals rezolvat despre care știam totul. Ce rost avea să mai răscolesc cazul, spunându-i lui Țuculescu cum stau lucrurile. O altă pânză, de asemenea un fals "Andreescu" în posesia lui, era cea care îmi stârnea interesul; de dimensiuni mijlocii, reprezenta un pește. Mi-am exprimat îndoiala că tabloul ar fi autentic și
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
Constantin Țoiu Încă două texte de care Rânzei face mult caz, câteodată însușindu-și-le de-a dreptul, fără a mai pomeni de proprietarul lor. Le reproduc întocmai spre a risipi confuzia întreținută de buclucașul scriptor, uitând adesea ce-i aparține, dacă îi aparține ceva. Uno, descrierea personajului, punând ghilimetele de
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]