3,958 matches
-
cu spatele la altar, să nu trăncănească la cimitir în timpul predicii duminicale“. Prin aceste interdicții, el le cere enoriașilor, de fapt, să lase de o parte bârfa cotidiană și să-și concentreze atenția asupra slujbei religioase. Și în mahalalele bucureștene, șușotelile și certurile dintre femei tulbură adesea liniștea liturghiei, obligându-i pe preoți să intervină. Multe dintre bârfele din comunitate sunt colportate cu acest prilej. In dis cre ți i le vecine lor duc la pierderea reputației, la tragedii familia le și chiar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rari. Totodată, eșalonarea datoriilor din foaia de zestre pe o perioadă mai lungă de timp, uneori chiar până la sfîrșitul vieții părinților, aduce alte ce dări de proprietate ca o compensație a obiectelor prinse în act, dar niciodată procurate din cauza sărăciei. Certurile și procesele îl constrâng pe tată să cedeze pe moment părți din moșiile deținute cu speranța că vor veni zile mai bune și acestea vor fi recuperate, că patrimoniul va fi reîntregit. Dar acele zile nu vor veni niciodată. To
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
promite un anumit număr de stânjeni, vii, li vezi sau mori. Odată nun ta împlinită, tatăl face uitată această îndatorie, dar ginerele are grijă să-i amintească de fiecare dată, să facă presiuni și scandal, să-l reclame în justiție. Certurile încep uneori chiar de a doua zi după nuntă. Intervențiile rudelor sau ale vecinilor se impun pentru a-i împăca și pentru a-i face să ajungă la un compromis. La scurtă vreme, lucrurile se reiau de unde rămăseseră înainte de a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe fii la bunul ei plac. Mama se află într-o mare dilemă: continua rea negocierilor cu ginerele sau abandonarea acestora? Ambele variante prezintă mari dezavantaje în condițiile în care viața sub același acoperiș cu cei trei devine im posibilă. certurile sunt cotidiene, iar contestările în justiție se țin lanț. În jalba lor, frații ne dezvăluie întreg scandalul, punctând pas cu pas toate nemulțumirile. După părerea lor, tatăl nu ar fi promis niciodată o asemenea zestre, cu atât mai mult nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
justifica gestul. Ioniță bărbierul invocă vorbele purtate în mahala de fată a doua zi după logodnă; Ioniță Racotă se consideră prea sărac și incapabil de a ține o familie; Ivan tabacul s-a răzgândit pur și simplu; în timp ce Asanache invocă certurile intervenite între ei și care au fost în măsură să-i schimbe părerea. Mult mai ciudat pare motivul invocat de Teodor Ciocan. Aceasta susține că nu se poate căsători cu Anastasia Diamandi întrucât îi miroase gura. Logodnica se apără, negând
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
O căsătorie începu tă în acest mod are puține șanse să reziste. Chiar ac to rii de mai sus se re des part odată ajunși în sat, căci acordul scris nu împiedică nici gura lumii să cleve teas că, nici certurile dintre ei. Re veniți peste alte trei luni în fața instanței, Ispas reclamă vorbele proaste ale soacră-sii care i-au pro vo cat scârbă și refuzul de a mai trăi cu soția lui. La 18 august 1783, de ochii lumii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ori pleacă de acasă. Înștiințat de vecini, tatăl vine și-i deschide ușa fiicei și mai ales îi aduce de mâncare, dar intervenția acestuia nu face decât să întrețină bănuielile soțului; întors de la lucru și, negăsind lacătul la ușă, începe cearta și bătaia. Chiar dacă bătăile sunt cumplite, chiar dacă „semnele vinete“ se mai văd încă pe gâtul soției, părinții clerici nu se decid asupra separării. Ei hotărăsc s-o trimită pe Calina la schitul de călugărițe, ca să chibzuiască acolo dacă vrea separarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
înfățișare, mai ales dacă urmele agresiunii masculine numai sunt vizibile. Ea se mulțumește să-l dojenească pe soț și să-i ceară soției să se întoarcă acasă și să se supună, sperând că lucrurile vor reveni pe făgașul normalității și certurile vor rămâne în sfera tolerabilului. Soacră, soacră... Amestecul familiei în viața cuplu lui semanifestă în permanență. Soacra este de departe prezența cea mai vizibilă și cea mai contestată, și de o parte, și de alta. Conviețuirea cu mama-soacră devine uneori
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pri vi ri le ațintite asupra sa, reproșurile ce i se aduc pentru fiecare gest, pentru fiecare acțiune. Soacra nu scapă nici un prilej să-și pârască nora, iar în absența fiului se eri jea ză în apără toa rea reputațieiacestuia. certurile și păruie li le dintre cele două apar frecvent, iar fiul intervine, de fiecare dată, departeamamei sale. Anastasia Crețu les cu se plânge, la 1780, de soțul ei, Nicolae Fălcoianu, cu care este măritată de patru ani și cu care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
viața cuplului. În plus, nouă tați au dat jalbă la Mitropolie și s-au antrenat în procesul de divorț în numele fiicelor. Fie ca re soț menține în ciuda căsătoriei legături foarte puternice cu propria familie, astfel încât injuriile aduse devin motive de ceartă și chiar de separare. Soția continuă să fie în conjurată, și după căsătorie, de protecția familiei sale. Ea găsește refugiu în casa părintească în orice moment din zi sau din nopate, iar tatăl, mama sau frații îmumbrățișează imediat cauza ei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de scriindu-i pe soți ca bețivi, răi, agresivi, capabili să se omoare unul pe altul. Vecinii Ve ci nă ta tea func țio nea ză aproape ca o instituție. Ea ia parte la conflicte le cotidiene din uliță, la certurile dintre soți, su praveghează, se solidarizează, se emoționează, de nunță, sancționează. Cu alte cuvinte, se prezintă ca „un ac tor important în drama care se naște sub ochii ei“. Prezența sa se contu rea ză în fiecare jalbă adre sa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Mai întâi apare Ivan croitorul, vecin în aceeași curte, pus în mișcare de gălăgia auzită și rămas lângă casă din curiozitate. Apoi, de prin prăvăliile și casele din jur, ies și ceilalți: nevasta lui Alecsie băcanul, Constantin grămăticul, Bogdan vătașul. Cearta se încinge în toată regula, iar strigătele se aud din uliță. Cu dovada în mână, o cracă ruptă și găsită prin curte, Tudor îi zice că „de ce primește pe soru-sa în grădină, că știe bine că pe ei i-au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-l bondoc și paciaură și că „nu iaste depotriva ei“ și multe alte vorbe de ne cinste. În fața acestui torent de insulte, Tudor îi aplică, cu sete, câteva lo vi turi. Aici opiniile sunt împărțite, căci dacă toți au auzit cearta, nu toți au văzut băta ia, doar cei mai îndrăzneți au privit cu atenție prin ferestre și prin ușa între des chi să. Conflictul se potolește, în cele din urmă, dar zvonul se răspândește. Întors de la târg, Alecsie bă canul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iasă din casa lor“, socrul aleargă la banul Dudescu să-i ceară ajutor împotriva blestematului de ginere. La rândul său, soțul amenință că va face moarte de om dacă nu i se dă soția înapoi. Apariția cătanei potolește pentru moment cearta, dar o transferă în spațiul juridic. În fața instanței, cei din Mântuleasa se află de partea lui Tudor, descris ca om bun și fără patimă, în timp ce pe ea au cunoscut-o încă de la început „că iaste femeie rea“. Cei din Toți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ori ce judecată și în vina pedepsei să fiu.“ În acest caz, chezaș este gaz da celor doi soți fără nici o legătură de rudenie. El garantează pentru liniștea conjugală atât timp cât cuplul se află în casă și sub supravegherea sa; dacă certurile continuă, el poate să-l alunge din casă, încetând astfel și responsabilitatea lui sau să se dezlege de răspunderea asumată, tot printr-un act scris în fața soborului. Compromis și pedeapsă mitropolitul acționează de cele mai multe ori ca un ar bitru încercând
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
timp, femeia suportă și pedeapsa: surghiunirea cât mai departe de casa presupusului amant, pentru că păstrarea și protejarea familiei are prioritate. Luxandra din Găești, județul Vlașca, este închisă, de mai multe ori, la mănăstirea Dintrun lemn, considerându-se a fi cauza certurilor dintre soții Costandin și Maria; o altă femeie din Slănic, județul Saac, se vede obligată să-și vândă tot avutul și să pă ră sească pentru totdeauna satul și regiunea unde viețuiește amantul, pe seama căruia se îmbogățise, așa cum afirmă fiul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cauză, „cu totu răcindu-i-se inima nu poate a se mai lipi de dânsa, încă nici cu ochii a o vedea“. Recursul la putere are loc în diverse momente din viața unui cuplu, chiar și pentru cele mai mici certuri se face apel la tribunalul ecleziastic, nu neapărat ca instituție de separare, ci mai degrabă ca instituție de mediere. Soborul începe mai întâi cu vorbe duhovnicești și exemple biblice. Cum ar fi și greu să convingă, numai cu atât, „prelucrarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în aplicare. Tribunalul ecleziastic se străduie să medieze, să ofere soluții, dar mai niciodată nu urmărește și rezultatul acestor decizii. Tergiversări, reveniri, reluări, perindări de ani și ani de zile arată de fapt că zestrea, patrimoniul, moștenirea se pierd în certuri, procese, amânări, înfățișări eterne. Inexistența autorității lucrului judecat face ca procesul să fie reluat la o altă instanță, retrimis la Mitropolie, rejudecat, dar, odată schimbată domnia, actorul reia și procesul. În plus, Biserica nu are în teritoriu slujitori capabili și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fost drastic chestionați cu privire la ororile nazismului. Cum de a fost cu putință genocidul practicat de acesta în lagăre și închisori? De ce nu s-a opus o rezistență eficace? Unde erau elitele care aveau datoria să deschidă ochii lumii asupra situației? "Cearta istoricilor", cum a fost numit acest dramatic efort de limpezire a conștiinței colective, e un fenomen demn de reținut, ca expresie a conștientizării mai adânci și mai ample a societății în cauză. O dezbatere similară, deși mai puțin intempestivă, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nostru. Mesajul de entuziasm și abnegație ce se desprinde, fără dificultate, din istoria Unirii noastre nu poate fi decât reconfortant. "24 ore", I, 8 (24 ianuarie 1990), p.1 DINCOLO DE TĂCERE S-a spus adesea despre români că în cearta lor cu istoria nu și-au clamat supărările cu destulă vehemență și n-au recurs decât arareori la revolta intempestivă, dură, implacabilă. Comparativ cu unii vecini, îndeosebi cu cei de religie catolică, noi am fi arătat un prea mare scepticism
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
neistoric". Pentru Petre Tutea, Cioran are o trăsătură inadmisibilă în ființă lui: e neconsolator. "Eu m-aș întâlni cu Cioran în neliniștile mele, care seamănă cu ale lui, iar el s-ar întâlni cu misticismul meu în lirismul lui. În ceea ce privește ceartă cu divinitatea, eu sper că Cioran să nu moară aici, unde s-a născut, cum a murit Kant. Eu pe Cioran îl văd împăcat în amurg cu sine, cu Sfanțul Apostol și cu Absolutul divin, pentru a nu muri în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ateliere improvizate și cafenele sărace; o lume periferica, unde abundă bordelurile, muzicanții creoli, străinii și proxeneții, unde se bea bere, se cântă și se dansează, se insultă, se joacă cărți, se emit ipoteze asupra mamei sau a bunicii, se iscă certuri și bătăi. "Șmecherul" este regele acestei sublumi, un amestec de țăran argentinian rău și de delincvent sicilian, care se transformă în arhetipul acestei civilizații noi: este ranchiunos și certăreț, pus pe hartă și macho. În cafenelele sărace din port, se
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Los continentes del insomnio y Entrevista con E.M. Cioran, traducere în spaniolă de Eva Calatrava, Ed. Alfons el Magnanim, Barcelona, 1995. LIICEANU G., Itinerariile unei vieți. Apocalipsa după Cioran, Humanitas, București, 1995. LIICEANU G., Cioran sau filosofia că antifilosofie, în Ceartă cu filosofia, Humanitas, București, 1992 (pp. 134-189). LIICEANU G., Prefață la un film despre Cioran în Apel către lichele, Humanitas, București, 1992, pp. 52-60. MARÍN TORRES, J., Cioran o el laberinto de la fatalidad, Ed. Institució Alfons el Magnanim, Valencia, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
vizează clarificările preliminare necesare oricărei persoane care se pot afla în postura de a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. În ciuda aparențelor, la această vârstă elevii sunt preocupați foarte mult de ceea ce gândesc ceilalți despre ei. Prieteniile, dar și supărările și certurile sunt mai intense și cu urmări mai profunde. Profesorul nu mai dirijează interacțiunile sociale din clasă, dar poate funcționa ca observator și beneficiar al acestora. Este mai ales situația unor intervenții delicate în care autoritatea sa ar stânjeni sau ar
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
unei atitudini de cooperare. În urma cooperării câștigă ambele părți. 1. Activitatea „Poziții versus interese”. Două surori se certau din cauza unicei portocale care se afla în frigider. Fiecare din ele spunea că are nevoie de întreaga portocală. Tatăl lor, supărat de cearta care avea loc, a intrat în bucătărie si, după o scurtă discuție, surorile au rămas satisfăcute deoarece fiecare din ele a obținut ceea ce si-a dorit. Ce credeți că a făcut tatăl de a reușit să împartă portocala în așa
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]