11,436 matches
-
dezvoltarea formei superioare de mișcare a materiei, reprezentată de biotic; poate fi natural sau antropogen (agroecosistemul, respectiv subiectul lucrării de față) epibioză - dezvoltarea unor organisme pe substraturi solide, de regulă indiferente din punct de vedere trofic eucariot - organism cu nucleu celular tipic, izolat prin membrană celulară, ulterior evolutiv procariotului eutrofizare - stadiu tardiv în evoluția unui biotop acvatic, caracterizat prin acumularea de nutrienți minerali sau/și organici εM − potențial de electrod εs - potențial al metalului de protejat (catodic) în raport cu mediul corosiv F
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a materiei, reprezentată de biotic; poate fi natural sau antropogen (agroecosistemul, respectiv subiectul lucrării de față) epibioză - dezvoltarea unor organisme pe substraturi solide, de regulă indiferente din punct de vedere trofic eucariot - organism cu nucleu celular tipic, izolat prin membrană celulară, ulterior evolutiv procariotului eutrofizare - stadiu tardiv în evoluția unui biotop acvatic, caracterizat prin acumularea de nutrienți minerali sau/și organici εM − potențial de electrod εs - potențial al metalului de protejat (catodic) în raport cu mediul corosiv F - constanta lui Faraday, 96.500
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și câteva alge, care se poate detașa generând un nou lichen încrengătură - v. sistematică l - lungime lamelibranhiat - sin. bivalvă liză - proces prin care un organism unicelular sau o celulă din componența unuia pluricelular se dispersează; prima etapă este distrugerea membranei celulare, urmată de disiparea în mediu a conținutului celular; procesul este urmarea acțiunii unui factor xenobiotic care depășește limitele tolerabile sau ale morții λ - lungimea de undă a unei radiații metazoar - animal pluricelular, inclusiv omul miceliu - totalitatea hifelor, aparatul vegetativ al
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
un nou lichen încrengătură - v. sistematică l - lungime lamelibranhiat - sin. bivalvă liză - proces prin care un organism unicelular sau o celulă din componența unuia pluricelular se dispersează; prima etapă este distrugerea membranei celulare, urmată de disiparea în mediu a conținutului celular; procesul este urmarea acțiunii unui factor xenobiotic care depășește limitele tolerabile sau ale morții λ - lungimea de undă a unei radiații metazoar - animal pluricelular, inclusiv omul miceliu - totalitatea hifelor, aparatul vegetativ al ciupercilor mitocondrie - organit citoplasmatic, implicat în respirația celulară
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
celular; procesul este urmarea acțiunii unui factor xenobiotic care depășește limitele tolerabile sau ale morții λ - lungimea de undă a unei radiații metazoar - animal pluricelular, inclusiv omul miceliu - totalitatea hifelor, aparatul vegetativ al ciupercilor mitocondrie - organit citoplasmatic, implicat în respirația celulară, prezent doar la eucariote mixotrof - calitate a unui organism de a folosi succesiv/alternant, temporal sau spațial, autosau heterotrofia, ca o reacție la condițiile de mediu specifice variabile - tot temporal sau spațial moluscă - reprezentant al unei încrengături polimorfe de animale
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de animale nevertebrate, în majoritate acvatice, în care sunt cuprinse, ca reprezentative, atât scoicile cât și melcii, sepiile, caracatițele nematod - reprezentant al unei clase de viermi nesegmentați, atât acvatici cât și tereștri nișă ecologică - subdiviziune a ecosistemului într’o viziune „celulară“, la nivelul căreia se stabilește compatibilitatea dinamică între condițiile particulare oferite de biotop și componenta corespunzătoare a biocenozei ontogenie - evoluția, în timpul vieții unui organism, a manifestării sale anatomice, biochimice, fiziologice, asupra mediului exterior; există o regulă: „ontogenia repetă filogenia“ ordin
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
regulă: „ontogenia repetă filogenia“ ordin - v. sistematică OX - oxidant, în sens relativ, ca extremă oxidantă a domeniului de rH propriu unui proces la care se face referire p(H2) - presiunea parțială (a hidrogenului) plasmodiu - massă de citoplasmă multinucleată, fără pereți celulari, rezultată prin diviziunea nucleară repetată polichet - reprezentant al unei clase de viermi inelați acvatici, majoritatea marini polifag - calitatea unui organism - neapărat heterotrof - de a folosi ca suport material al energiei (hrană) mai multe forme, vii, nevii sau din ambele polimorf
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
algă albastră producător primar - v. biocenoză protozoar - reprezentant al unei mari încrengături care cuprinde animalele unicelulare, primele și cele mai primitive R - constanta gazelor, 8,314 J/grd receptor membranar - structură moleculară, de regulă de natură proteică, situată în membrana celulară care, în baza unui mecanism de compatibilitate „cheie-lacăt“, asemenea aceleia enzimă-substrat, transmite un mesaj celulei, relevându-i prezența extracelulară a unei substanțe RED - reducător, în sens relativ, ca extremă reducătoare a domeniului de rH propriu unui proces la care se
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Ø-e: am înregistrat aici 169 de substantive. În rândul substantivelor neutre care primesc desinența -e la plural sunt multe substantive formate de la adjective, prin conversie: activ, adunător, antialergic, antiapoplectic, antibronșitic, antidepresiv, antidiabetic, antigripal, antiinflamator, antiradar, antitusiv, antiviral, apocromat, autocolant, blindat, celular, coleretic, contraceptiv, demachiant, denominal, denotat, deodorant, depilane, energizant, executiv, hipocoristic, monopter, periodic, triunghiular. Primesc desinența -e toate substantivele neutre terminate în -tor (adunător, aerogenerator, copiator, defibrilator, desfășurător, deșteptător, dezaburitor, diaproiector, director, fotocopiator, prăjitor, premergător, retroproiector, storcător) și -ism (anglo-americanism, idiomatism
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
volum de maxim 1 mm3, au fost prelevate atât de la plante crescute în condiții normale (pentru evidențierea unor modificări citologice ce însoțesc procesele de morfogeneză normală), cât și de la plantule regenerate „in vitro", pentru a urmări modificările induse la nivel celular: pe de o parte de condițiile de mediu, iar pe de altă parte de fitohormonii folosiți pentru inducerea proceselor de morfogeneză. Fixarea dublă s-a realizat în glutaraldehidă 4% (2 ore), spălare cu tampon fosfat și postfixare cu tetraoxid de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
intern și extern vizibil îngroșați. Peretele extern este mult mai gros, aproape în totalitate cutinizat, realizând un relief sinuos, crenelat. Din loc în loc se observă peri tectori foarte lungi, pluricelulari, cu celula terminală flexuoasă, alungită și ascuțită la vârf; pereții celulari sunt foarte groși. Perii secretori sunt formați dintr-o bază unicelulară, un pedicel unicelular și o glandă octocelulară, acoperită de o cuticulă comună, puternic bombată. De asemenea, se observă stomate vizibil proeminente deasupra epidermei. Scoarța este diferențiată în țesut colenchimatic
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Șocul reprezintă o urgență a perioadei neonatale, o disfuncție acută, complexă a sistemului circulator care evoluează cu livrare insuficientă de oxigen și substanțe nutritive pentru a satisface necesitățile tisulare și cu excreție inadecvată a produșilor de catabolism celular. În neonatologie predomină șocul hipovolemic, hipoxic, cardiogen, septic (distributivă, primul și ultimul fiind cele mai frecvente. Șocul hipovolemic poate avea ca etiologii hemoragiile placentare (abruptio placentae, placenta praeviaă, hemoragiile feto-materne, sindromul transfuzor-transfuzat, hemoragiile intracraniane, hemoragia pulmonară masivă (persistența canalului arterială
ŞOCUL ÎN NEONATOLOGIE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Maria Stamatin () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1026]
-
și tahicardie (nu întotdeauna prezentă în cazul prematuriloră, șocul neonatal se manifestă în principal prin paloare și perfuzie periferică scăzută, extremități reci, semne de letargie și debit urinar scăzut. Disfuncțiile organice au drept cauze fluxul sanguin și oxigenarea inadecvate. Metabolismul celular devine anaerob, producându-se acid lactic și piruvic. De aceea, acidoza metabolică indică adesea o circulație neadecvată. Acidoza metabolică din șocul septic este în general rezistentă la tratament, ducând la leziuni organice ireversibile și în final deces. Șocul are evoluție
ŞOCUL ÎN NEONATOLOGIE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Maria Stamatin () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1026]
-
sursa de radiații. În practica curentă sterilizarea cu radiații ultraviolete reprezintă o metodă complementară dezinfecției mecanice sau chimice, fiind indicată în sterilizarea aerului din sălile de operații sau pansamente și pentru sterilizarea diverselor suprafețe de lucru (hote sterile pentru culturi celulare etc.). Deoarece radiațiile ultraviolete sunt nocive pentru om, se impun măsuri de siguranță pentru protecția tegumentului și a ochilor. 1.2.5. STERILIZAREA CU RADIATII IONIZANTE Se realizează în principal cu radiații gamma și a crescut semnificativ ponderea materialelor sanitare
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
temperaturii instrumentelor, permițând astfel sterilizarea instrumentarului de plastic și cauciuc. 1.2.6. STERILIZAREA PRIN ULTRASUNETE Se bazează pe fenomenul de cavitație în mediu lichid la trecerea ultrasunetelor cu frecvență foarte mare. Microorganismele sunt distruse prin ruperea mecanică a membranei celulare. Procedeul de sterilizare cu ultrasunete nu este folosit pe scară largă la sterilizarea instrumentarului chirurgical, fiind mai mult utilizarea pentru spălarea și sterilizarea instrumentarului stomatologic. 1.2.7. STERILIZAREA PRIN LIOFILIZARE Folosește un procedeu de deshidratare în vid la temperaturi
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
instrumentarului chirurgical, fiind mai mult utilizarea pentru spălarea și sterilizarea instrumentarului stomatologic. 1.2.7. STERILIZAREA PRIN LIOFILIZARE Folosește un procedeu de deshidratare în vid la temperaturi foarte joase. Metoda este folosită pentru sterilizarea medicamentelor, a țesuturilor sau a culturilor celulare; prezervarea viabilității celulelor se obține prin înglobarea în medii speciale care să le protejeze. 1.2.8. STERILIZAREA PRIN FILTRARE Este folosită în mod curent în bacteriologie, pentru sterilizarea mediilor de cultură, a unor medicamente și pentru sterilizarea aerului din
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
Modificări care au loc la deshidratarea legumelor și fructelor fizice - micșorarea volumului; pierderea în greutate; migrarea componentelor solubile către straturile super; chimice - modificarea țesuturilor prin denaturararea proteinelor (proces parțial reversibil) presiunea atmosferică crește datorită măririi concentrației în zaharuri din sucul celular. fizice și chimice - pierderi de glucide solubile; pierderi de vitamine; creșterea concentrației de acizi organici; modificarea culorii; aroma se modifică prin volatilizarea uleiurilor eterice. calitative - valoarea energetică se mărește; schimbarea aspectului, culorii, aromei gustului; produsul prezintă o rezistență mai mare
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
profunzimea lor, panarițiile sunt (Tabel 10.1): superficiale, subcutanate, profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor sinoviale digito-palmare). 10.1.2. ETIOPATOGENIE 10.1.2.1. Cauze determinante : a
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
combinație, se poate produce suprainfecția fungică [3]. 10.1.2.2. Factori favorizanți: a. Particularitățile anatomice ale regiunii: vascularizația precară a unor structuri: tendoane, articulații, zona periunghială; vascularizație de tip terminal, fără posibilități de compensare-la nivelul pulpei degetelor; 200 țesutul celular subcutanat reprezintă calea de comunicare între palmă, degete și fața dorsală a mâinii; apariția edemului și supurației la acest nivel, determină creșterea tensiunii cu instalarea tulburărilor circulatorii. La nivelul pulpei degetului, țesutul grăsos este străbătut de travee conjunctive care unesc
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
nivelul pulpei (75%); pielea laterală a unghiei; pliul periunghial și subunghial; fața dorsală a mâinii. De asemenea, infecțiile subcutanate sunt mai frecvente decât cele profunde.Fazele evolutive ale infecțiilor mâinii sunt aceleași ca pentru celelalte infecții ale pielii și țesutului celular subcutanat. 10.1.4. TABLOU CLINIC Înainte de examinare bolnavul trebuie așezat pe un scaun sau în decubit datorită riscului de lipotimie! Examenul clinic trebuie făcut cu multă blândețe, iar datele vor fi consemnate minuțios având în vedere eventualele implicații medicolegale
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
limfangită, afectarea stării generale, panariții profunde sau flegmoane. În celelalte situații, tratamentul și urmărirea bolnavilor se vor efectua ambulator. 10.2. PANARIȚII 10.2.1. PANARITII SUPERFICIALE 10.2.1.1. Panarițiul eritematos Reprezintă o limfangită localizată dezvoltată în țesutul celular subcutanat al degetelor, apărută după un traumatism minor. Agentul etiologic este streptococul. Clinic: zonă de congestie dureroasă spontan și la palpare. Starea generală este neafectată. Tratamentul este conservator, constând în prișniț local, eventual antibioterapie (Penicilină sau Eritromicină per os). 10
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
FLEGMOANELE SUPERFICIALE 10.3.1.1. Flegmonul superficial palmar De obicei constatăm anamnestic că leziunea preexistentă acestuia este o bătătură (clavus) palmar care s-a infectat ulterior; nu se exclud însă și alte cauze determinante. Infecția se dezvoltă în țesutul celular subcutanat, deasupra aponevrozei palmare superficiale. Clinic se prezintă cu toate semnele inflamației cu sau fără prezența unei flictene cu conținut purulent. Uneori se constată tendința la difuziune spre antebraț și edem pe fața dorsală a mâinii și interdigital. Tratamentul constă
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
limfatică. 7.2.2. ANATOMIE PATOLOGICĂ Tuberculoza produce trei tipuri de leziuni: leziuni foliculare, leziuni exsudative și leziuni atipice. Leziunile exsudative se întâlnesc în special la nivelul seroaselor și se deosebesc de leziunile exsudative ale altor inflamații banale prin elementele celulare conținute de aceste exsudate care conțin aproape în exclusivitate limfocite și macrofage. În acest exsudat, bacilul Koch, poate fi pus în evidență mai mult sau mai puțin ușor. Leziunile exsudative pot avea o evoluție variabilă spre: resorbție, cazeificare sau organizare
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
acidofilă și omogenă. Periferia foliculului, este formată de o zonă de limfocite. La nivelul acestei leziuni nu se află vase sanguine și/sau limfatice, iar prin colorarea secțiunilor microscopice prin metoda Ziehl-Nielsen, se pot pune în evidență bacilii Koch. Elementele celulare din care este constituit foliculul, rezultă dintr-o metaplazie a celulelor histiocitare sau a celulelor sistemului reticulo endotelial din organele limfopoetice, care reacționează în prezența bacilului Koch. În dezvoltarea sa, foliculul tuberculos se poate contopi cu foliculi învecinați având următoarele
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
morbului Pott poate exista un abces rece întins de la a XII-a vertebră dorsală până pe fața internă a coapsei, în triunghiul lui Scarpa, migrând pe teaca mușchiului psoas (fig. 7.1). Simptomatologie: Ca tip, vom descrie abcesul rece al țesutului celular subcutanat. Abcesul rece evoluează în două faze: o fază de cruditate și o fază de cazeificare (ramolisment). Astfel el debutează în faza de cruditate printr-o tumefacție de consistență fermă, omogenă, nedureroasă, care crește progresiv în volum, fără semne de
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]