6,690 matches
-
în materie de droguri (de exemplu, instrumente-model de evaluare, indicatori de eficacitate a politicilor, analize privind cheltuielile publice etc.) Plecând de la modelele teoretice explicative asupra consumului și dependenței de droguri putem evidenția, de exemplu, următoarele măsuri pe care se pot centră activitățile preventive: * reducerea factorilor de risc și potențarea factorilor de protecție introducând ideea schimbării stilului de viață, în special la acei tineri care trăiesc în medii sociale defavorizate; * întărirea capacităților de suport familal și social ce se pot evidenția printr-
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
școlile de business și management (Borgatta și Montgomery, 2000, p. v). Contribuția sociologiei la cercetarea motivației în mediul organizațional este slab reprezentată, aceasta fiind redusă de Shamir (1990) la distincția dintre trei tipuri ideale ale relației individ-organizație: coercitivă, morală și centrată pe evaluări numerice. Turner și Stets (2006) sintetizează contribuția sociologiei la studiul motivației: Sociologii au fost reticenți în a conceptualiza motivația dincolo de câteva idei simple, cum ar fi: oamenii sunt motivați să-și confirme identitățile, oamenii sunt motivați să-și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
întreprinderile românești. Cea mai analitică abordare a domeniului este prezentată în lucrarea Un sociolog despre muncă și satisfacție, publicată de Cătălin Zamfir în anul 1980. Celelalte studii au avut fie o orientare metodologică (Chelcea, în Zamfir (coord.), 1980b) fie una centrată asupra proceselor conexe satisfacției și motivației: climatul organizațional, integrarea profesională, dinamica grupurilor de lucru etc. (Golu, 1974; Zamfir (coord.), 1980b). Literatura de specialitate post-revoluționară cuprinde lucrări de sociologie și psihologie organizațională ce prezintă holist procesul motivației, abordarea fiind una teoretică
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
tip numeric (calculative) întemeiate pe calcule și alegeri raționale și limitate la cultura vestică de tip individualist. Născute din paradigma neoclasică, teoriile motivației au în centru individul care este văzut ca o ființă rațională ce își maximizează câștigul. Dacă teoriile centrate pe nevoi afirmă "individualismul expresiv", cele de proces se întemeiază pe un "individualism utilitar", însă ambele vizează satisfacția individuală (Shamir, 1991, p. 406). Principalele slăbiciuni ale teoriilor motivației dezvoltate de gândirea psihologistă sunt: excluderea valorilor și a obligației morale, imposibilitatea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ca o proprietate a actorilor individuali, fără a fi luați în calcul termenii interpersonali. Pornind de la ideea că sinele există și se poate dezvolta doar ca urmare a existenței altora și a interacțiunii cu alții, Leather propune o abordare ontologico-dialectică centrată pe conceptul de dorință. Dorința este considerată elementul primordial de legătură între sine și alții, între individual și social, între inconștient și conștient. Și în viziunea sociologică postmodernă în concepția lui Bauman, de exemplu apare ideea substituirii conceptului de nevoie
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Mitchell (1986), activarea fiind una din componentele binomului activare-direcționare ce caracterizează dinamica motivației. Dificultatea definirii motivației este o consecință firească a concurenței teoriilor și a modelelor explicative. Conceptul de motivație are peste 400 definiții (Humphreys și Einstein, 2004), cele mai multe fiind centrate pe mecanismul de activare și susținere a efortului pentru îndeplinirea unor dorințe sau scopuri. Beck (2004, p. 25) propune distincția între definiții de tip "regulator" și definiții de tip "intențional", considerând că sursa divergenței definițiilor este dată de diferențele fundamentale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de diferențele fundamentale dintre aceste două abordări. Prima vede motivația ca un demers de (re)stabilire a homeostaziei și își are originea în tradiția biologistă. Cea de-a doua se întemeiază pe natura orientată către scop a comportamentului uman, fiind centrată pe viitor și este mai puțin preocupată de mecanismele de tip regulator. Deci și Ryan (1985) consideră că studiul motivației constă în explorarea energizării și a direcționării comportamentului. Energia la nivelul teoriilor motivației este fundamental o problemă legată de nevoi
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
un construct invizibil, intern și ipotetic ce nu poate fi văzut sau măsurat în mod direct." Eccles și Wigfield, (2002, p. 110) făcând o analiză a cercetărilor recente, apreciază că studiul motivației este în mare măsură studiul acțiunii, teoriile moderne centrându-se pe relația dintre acțiuni, credințe, valori și scopuri. Mitchell (1982, p. 81) identifică patru elemente comune definițiilor motivației. Motivația este văzută ca un fenomen individual, afirmându-se unicitatea acesteia. Motivația are un caracter intențional, altfel spus ea poate fi
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
comportamentul", iar cele din urmă urmăresc identificarea răspunsului la întrebările "care sunt mecanismele de declanșare, susținere sau stopare a comportamentului". Deoarece răspunsul la prima întrebare se regăsește în teoriile despre nevoile și trebuințele umane, acestea sunt denumite generic și teorii centrate pe nevoi, putând fi împărțite la rândul lor în teorii bazate pe nevoi ierarhizate și bazate pe nevoi neierarhizate (Zlate, 2007). Teoriile de proces văd motivația muncii dintr-o perspectivă dinamică, căutând relațiile cauzale manifestate în timp (Steers, Mowday și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
gruparea factorilor motivaționali în factori intrinseci și extrinseci, dar consideră că această clasificare este prea simplă în raport cu complexitatea fenomenului studiat. Mitchell (1982) clasifică teoriile motivației în două mari categorii: teorii ale activării și teorii ale alegerii. Prima categorie cuprinde teoriile centrate pe nevoi ce postulează că procesele de activare sunt datorate unui deficit, reprezentative fiind teoria ierarhiei nevoilor (Maslow), teoria X/Y (McGregor), teoria motivație-igienă (Herzberg), teoria ERD (Alderfer). Teoriile majore ale alegerii cuprind stabilirea obiectivelor (Locke și Latham), teoria expectanței
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de grup; * nevoile de recunoaștere, securitate și apartenență determină în mai mare măsură productivitatea muncii decât condițiile fizice de lucru; * productivitatea crește atunci când oamenii își pot exprima preferințele și opiniile și li se comunică standardele de lucru; * stilul de supervizare centrat pe nevoile grupului contribuie la creșterea randamentului; * organizația este un sistem social, iar grupurile informale determină dinamica acestuia. În ceea ce privește motivația în muncă, studiile Hawthorne sunt recunoscute pentru capacitatea lor de schimbare a paradigmei, de la centrarea pe sistemul tehnic (managementul științific
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
politicilor publice, cercetările fiind însă relativ ignorate în spațiul american. O posibilă explicație este furnizată de Latham (2007, p. 42): "datorită faptului că unitatea de analiză este mai degrabă grupul, decât individul", iar acest fapt nu este convergent cu tradiția centrată pe individ a cercetării motivației umane din cultura americană. 2.4. Teoria freudiană despre motivație Perspectiva freudiană asupra motivației numită și "teoria instinctelor" (instinct theory) sau teoria trebuințelor (drive theory) afirmă că există două instincte/ pulsiuni importante: sexul și agresiunea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
despre motivație La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea viziunea asupra motivației era dominată de concepțiile behavioriste și psihanalitice. Studiile behavioriste, întemeiate pe principiile teoriei condiționării operante elaborată de Skinner, s-au centrat asupra modului în care organismul răspunde la stimuli, fără a lua în calcul dimensiunea cognitivă sau intenționalitatea comportamentului. Latham (2007) sintetizează cele două obiective majore ale cercetării în această paradigmă: anticiparea răspunsului la stimul și identificarea stimulului, atunci când se cunoaște
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de a fi generat o serie de cercetări care au condus la dezvoltarea conceptelor de motivație intrinsecă, învățare latentă, nivel optim de activare. Capitolul III Teorii de conținut despre motivație În acest capitol sunt prezentate cinci teorii ale motivației, teorii centrate pe nevoi (ierarhizate sau neierarhizate). Primele patru (teoria ierarhiei nevoilor, teoria ERG, teoria nevoii de realizare și teoria motivație-igienă) formează nucleul dur al etapei clasice de dezvoltare a studiului motivației. Cea de-a cincea teorie (teoria rolurilor) este o teorie
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
se corelează negativ cu dorința de satisfacere a acelei nevoi și ii. în orice comparare a nevoilor din ierarhie, satisfacerea unei nevoi inferioare este mai mare decât satisfacerea unei nevoi superioare. Și studiul realizat de Lollard (1974), chiar dacă s-a centrat doar asupra primelor patru nivele, având ca subiecți 200 de copii delicvenți, susține existența ierarhiei în satisfacerea nevoilor. Mittelman (1991) propune o reinterpretare a nevoii de autorealizare, considerând că aceasta reprezintă de fapt capacitatea de "deschidere" (oppen-nes) a indivizilor, în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
un anumit moment (modelul Maslow), precum și principiul regresiei (modelul Alderfer). 3.3. Teoria nevoii de realizare Teoria nevoilor (theory of needs) sau teoria nevoii de realizare (achievement theory) a fost elaborată de psihologul american David C. McClelland, fiind un model centrat pe nevoi neierarhizate. Teoria nu a vizat inițial mediul organizațional, ci ființa umană ca entitate psihosocială. În lucrarea The Achieving Society (1961) McClleland explică dezvoltarea și declinul economic al diferitelor națiuni, prin caracteristicile "omului în sine prin motivele sale fundamentale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
culegere a datelor în cazul părinților au fost interviurile individuale și chestionarele de atitudini și valori, iar pentru copii s-a utilizat analiza de conținut a poveștilor, interpretarea desenelor și chestionarul de valori. Cel de-al treilea studiu s-a centrat asupra antreprenorilor de succes, testându-se ipoteza potrivit căreia aceste persoane au o nevoie ridicată de realizare. Au fost intervievați 750 de oameni de afaceri din Statele Unite, Turcia, Italia și Polonia. În cadrul cercetărilor coordonate de McClelland au mai fost identificate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
este tehnica de măsurare care a determinat una dintre cele mai severe critici cu privire la modelul teoretic al lui McClelland. 3.3.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei nevoii de realizare Implicațiile practice ale acestei teorii, în esență o teorie centrată pe trăsături, se regăsesc atât la nivelul tehnicilor de motivare, cât și la nivelul politicilor privind personalul. Aplicarea teoriei lui McClelland se întemeiază pe principiul "omului potrivit la locul potrivit", putând contribui la elaborarea instrumentelor pentru selecția de personal, dar
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
la aceste persoane); c) posibilitatea de a lua decizii și primirea de feedback conduce la depunerea aceluiași efort pentru îndeplinirea obiectivelor individuale, cât și a celor stabilite de grup (colective); d) creșterea performanței poate fi obținută prin acordarea feedback-ului centrat pe sarcină și nu a feedback-ului centrat pe sentimente; e) recompensarea conduce la creșterea performanței atunci când este direct conexată cu gradul de îndeplinire a sarcinilor. Banii sunt văzuți ca o măsură a succesului. f) satisfacția rezultă în mai mare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
decizii și primirea de feedback conduce la depunerea aceluiași efort pentru îndeplinirea obiectivelor individuale, cât și a celor stabilite de grup (colective); d) creșterea performanței poate fi obținută prin acordarea feedback-ului centrat pe sarcină și nu a feedback-ului centrat pe sentimente; e) recompensarea conduce la creșterea performanței atunci când este direct conexată cu gradul de îndeplinire a sarcinilor. Banii sunt văzuți ca o măsură a succesului. f) satisfacția rezultă în mai mare măsură din inițierea unei acțiuni și îndeplinirea cu
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
este încă larg aplicată în organizații, iar teoria lui McClelland furnizează cadrul teoretic necesar elaborării instrumentelor care să asigurare convergența între trăsăturile angajaților și cerințele posturilor. 3.3.2. Limite, critici, dezvoltări teoria nevoii de realizare Ca și celelalte teorii centrate pe nevoi și modelul lui McClelland a generat o serie de critici. Modelul se referă doar la situații în care "toate lucrurile sunt egale", fără a explica situațiile atipice așa cum este situația în care unei persoane cu nevoia ridicată de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în termenii teoriei expectanței. Astfel, tendința de a adopta un comportament orientat spre realizare depinde de: probabilitatea succesului, valoarea stimulativă a succesului și nevoia de realizare (în accepțiunea lui McClelland). Teoria realizării a lui Atkinson se deosebește de alte teorii centrate pe evaluarea recompensei, prin faptul că succesul este valorizat în sine, este o componentă intrinsecă și nu este conexat cu recompensa extrinsecă (Beck, 2004). Un alt concept dezvoltat de Atkinson este cel de evitare a eșecului. În teoria lui McClelland
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sarcini cu un nivel mediu de dificultate și risc. Miner (1993), autorul teoriei rolurilor, fundamentează una dintre cele patru teorii de rang mediu (teoria rolurilor organizației centrate pe sarcină) pe cercetările lui McClelland. De asemenea, rolurile angajaților cheie din organizațiile centrate pe grup pot fi considerate dezvoltări ale profilului persoanelor cu nevoia dominantă de afiliere. Teoria lui McClelland a fundamentat un număr mare de studii atât în domeniul psihologiei organizaționale, cât și în domeniul psihiatriei. O serie de modele teoretice si
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ale celor două clase de factori. 3.5. Teoriile rolului În lucrarea Role motivation theories (1993) John B. Miner publică patru teorii de rang mediu (middle range theory, în accepțiunea lui Merton): teoria rolului ierarhic, teoria rolului profesional, teoria rolului centrat pe sarcină, teoria rolului de grup. Teoriile se întemeiază pe clasificarea organizațiilor în patru mari tipuri, diferențiate prin structură, procese și posturi cheie: organizația ierarhizată, organizația profesională, organizația de tip sarcină, organizația de tip grup (Miner, 1993). Pentru fiecare dintre
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de conduită profesională. Rolurile cheie sunt definite în termeni de profesie, acest tip de organizații având următoarele caracteristici: 1. clasificarea posturilor ca profesii; 2. satisfacția muncii este rezultatul plăcerii de exercitare a profesiei; 3. învățarea la locul de muncă este centrată pe profesie; 4. angajații rămân peste program ca urmare a atașamentului față de profesie; 5. comunicarea zilnică importantă se face cu clienții și colegii care au aceeași profesie; 6. efortul individual este dedicat obiectivelor profesionale; 7. relația cu clienții este întemeiată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]