3,025 matches
-
flămândă, n-o fost mâncare... Mălaiul mucegăit o trebuit să-l deie la porcii din colonie, da’ ăla nu l-o mâncat, și dintr-ăla mălai ne-o făcut nouă mămăligă... Și cum l-o dat Dumnezeu, fără să-l cearnă, nu nimic, nu conta... Mălaiul ăla o avut ceva, habar nu am ce, da’ gândeai că e prenandez. Dacă l-o luat acuma de pe foc și l-o turnat În formă... ai putut să Îl Întinzi cât ai vrut... așa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care noi îl cunoaștem din reportaje, din povestiri, din anecdote - însă fără a ști în ce măsură el coincide cu Mussolini al «realității». Acest Mussolini in natura este în Mussolini din literatură ceea ce bobul de grîu este în pîine: limbajul l-a cernut, muiat, modelat, copt; e o fabricație poetică. Și el aspiră a fi interpretat, căci singură interpretarea permite stabilirea de raporturi între primul și al doilea Mussolini”. Întrebarea e însă dacă această aspirație se poate realiza în timpul vieții lui „Mussolini”. Instalat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
umplea, moș Gheorghe mi-a comentat fiecare mișcare de-a sa. După aproape patru decenii, nici azi nu i-am uitat monologul: „Uite ce făină-ți dau (a luat din ea cu trei degete și a prefirat-o de sus), cernută de două ori; aur, nu altceva; vezi? E pînă la linia de sus; ai grijă cum o duci...”. Așa cum mi-a descris-o, importanța împrumutului m-a excedat. Casa lui era în vale, aproape de pîrîu, a noastră pe un platou
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Îndemnului Dvs.! Meritați multă recunoștință, atât din partea mea personal, cât și din partea celor cari au legătură strânsă cu orașul și cu istoricul țării noastre (...). Prin dragostea de oraș (...), perseverența În muncă, talent și multă pricepere, ați ridicat vălul indiferenței, ați cernut praful și ați pus În lumină faptele bune și oamenii de merit ai orașului nostru. Orașul Întreg, trebuie să vă fie recunoscător! Personal și Alex. Ciuntu, am simțit o adâncă emoție și nu putem decât să vă mulțumim din tot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
trecerea trenului prin locuri cunoscute până când o noapte cernită s-a lăsat și odată cu ea, somnul cel odihnitor. În Viena a doua zi dimineață, împreună cu Smultea pe care îl întâlnește în gară, conform consemnului telefonic din Berlin, merge la familia Cernea. Acesta era un român ardelean care participase cu trupele române la înfrângerea revoluționarului comunist Bela Kun și rămăsese pe obraz cu o serie de cicatrice ca urmare a rănilor căpătate. El era trup și suflet pentru oamenii legiunii, care luptau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
însă Doamna, conform tradiției familiei, i-a găzduit bine, ca pe toți legionarii, care poposeau la ei. Nu a zăbovit mult și a plecat, împreună cu Smultea, spre gară pentru a lua trenul până la Graz, unde de fapt lucra acum Ștefan Cernea, Smultea rămânând singur în gară pentru a veni mai târziu și el, ca să nu scape marea luptă ca se anunța. Acest oraș era pe traseul spre frontieră și trebuia să treacă obligatoriu prin el. în gară îl aștepta Cernea care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ștefan Cernea, Smultea rămânând singur în gară pentru a veni mai târziu și el, ca să nu scape marea luptă ca se anunța. Acest oraș era pe traseul spre frontieră și trebuia să treacă obligatoriu prin el. în gară îl aștepta Cernea care fusese anunțat de Doamna lui telefonic. Din tren Nicolae Petrașcu îi distinge silueta masivă conform descrierii lui Smultea și a Doamnei Cernea. Nicolae Petrașcu ia masa cu Cernea la restaurantul gării, unde petrece cu acest minunat român câteva ore
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
oraș era pe traseul spre frontieră și trebuia să treacă obligatoriu prin el. în gară îl aștepta Cernea care fusese anunțat de Doamna lui telefonic. Din tren Nicolae Petrașcu îi distinge silueta masivă conform descrierii lui Smultea și a Doamnei Cernea. Nicolae Petrașcu ia masa cu Cernea la restaurantul gării, unde petrece cu acest minunat român câteva ore, de schimburi de păreri până la formarea garniturii spre Marienburg, prima stație din Iugoslavia, la granița germană. Despărțirea de Cernea din gara Graz ca
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și trebuia să treacă obligatoriu prin el. în gară îl aștepta Cernea care fusese anunțat de Doamna lui telefonic. Din tren Nicolae Petrașcu îi distinge silueta masivă conform descrierii lui Smultea și a Doamnei Cernea. Nicolae Petrașcu ia masa cu Cernea la restaurantul gării, unde petrece cu acest minunat român câteva ore, de schimburi de păreri până la formarea garniturii spre Marienburg, prima stație din Iugoslavia, la granița germană. Despărțirea de Cernea din gara Graz ca și aceea de Smultea, la Viena
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Smultea și a Doamnei Cernea. Nicolae Petrașcu ia masa cu Cernea la restaurantul gării, unde petrece cu acest minunat român câteva ore, de schimburi de păreri până la formarea garniturii spre Marienburg, prima stație din Iugoslavia, la granița germană. Despărțirea de Cernea din gara Graz ca și aceea de Smultea, la Viena, îi lasă lui Nicolae Petrașcu în suflet un regret dar și o încredere în destinul misiunii ce și-o asumase, alături de atâția camarazi de nădejde. Simțea cum întreg neamul românesc
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
GÂRBEA, George O.[doleanu] (16.IV.1850, Cerneți, j. Mehedinți - 3.VI.1918, București), poet. A făcut liceul la Craiova și Facultatea de Litere la București. A funcționat ca profesor de limba română la Gimnaziul „Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște și, din 1875 până la pensionare, a fost profesor de
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
nostalgia celui lipsit de speranța întoarcerii. Stau astfel alături un poem închinat mamei, altul fetei blonde „de departe” (Fata blondă), o Scrisoare tatălui, un Cântec pribeag, poezii despre dezrădăcinare și deznădejde: „Viața curge pe lângă noi ca o apă,/ Anii își cern anotimpurile. Speranțele nu deschid către noi nici o fereastră/ Trăim doar cu trecutul și cu amintirile./ Străine ni-s toate aici, străine strălucirile/ stelelor, cerul și marea albastră” (Deznădejde). În 1957 Editura Carpații din Madrid publică și un volum colectiv de
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
și stele”, „Crai nou”, 1934, 1; Șerban Cioculescu, „Bulgări și stele”, ADV, 1934, 15364; Nicolae Roșu, Un poet, VL, 1934, 152; Ion I. Cantacuzino, O problemă de poezie, CL, 1934, 2; Radu Brateș, „Bulgări și stele”, GR, 1934, 1-2; Silviu Cernea, „Bulgări și stele”, „Litere”, 1934, 5; Matei Alexandrescu, [N. Crevedia], „Litere”, 1934, 7, 10; Octavian Șireagu, N. Crevedia, Marta D. Rădulescu, Cazul Marta D. Rădulescu, VL, 1934, 158-160; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, I, București, 1934, 195-198; Boz, Cartea, 131-136
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
să fie mai evidentă decât atunci când se utilizează doar date anuale. Excluziunea pe care o trăiesc cei aflați în sărăcie cronică este mult mai puternică decât cea a săracilor calculați anual. Pe de altă parte, la extrema cealaltă, această abordare „cerne” mai bine nonsăracii și astfel procentul persoanelor excluse, care să nu fi trăit deloc în sărăcie, este semnificativ mai mic decât dacă am utiliza doar date anuale; - identificarea excluziunii sociale utilizând date longitudinale este utilă pentru diferențierea nivelurilor de excluziune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și pref. Marin Bucur, București, 1966; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase cântece de dragoste, cântece de jale, cântece de dor, cântece cătănești, cântece de batjocură, cântece poporale americane, ed. 2, Cluj, 1929; Gh. Cernea, Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, V. Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
, Laurențiu (pseudonim al lui Laurențiu Bobleanță; 11.V.1931, Cerneți, j. Mehedinți), prozator. Este fiul Teodorei (n. Tudorănescu) și al lui Victor Bobleanță, preot. A urmat liceul în Craiova (1942-1943), Turnu-Severin și Timișoara (1945-1951) și a absolvit Facultatea de Filologie din Timișoara (1972). În ultima clasă de liceu e arestat
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
femei, „poeme de pasiune vie, de iubire și gelozie”, strigături „cari relevă un admirabil simț al umorului, observație pătrunzătoare, subtilitate”. Cele mai semnificative și ample culegeri îi apar în ultimii ani de viață (Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea și Nunta la Paloș, 1962, iar postum, Comori din Ardeal, 1966). Dacă în majoritatea culegerilor sale cântecele de nuntă, bocetele sunt de mare autenticitate folclorică, multe dintre cântecele Rozaliei Cernea, sora sa, sunt de fapt creațiile personale ale unei cântărețe
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
ani de viață (Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea și Nunta la Paloș, 1962, iar postum, Comori din Ardeal, 1966). Dacă în majoritatea culegerilor sale cântecele de nuntă, bocetele sunt de mare autenticitate folclorică, multe dintre cântecele Rozaliei Cernea, sora sa, sunt de fapt creațiile personale ale unei cântărețe populare. Culegeri: Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Obiceiuri de nuntă din jud. Hunedoara (comunele Bârsău, Bălata), București, 1929; Cântece ardelenești (regiunea Cohalmului), Cluj, 1929; Strigături și chiuituri de joc din
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
ospăț din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), București, 1931; Doine de jale din regiunea Cohalmului, București, 1931; Strigături de joc din jud. Sibiu, Sibiu, 1940; Flori sibiene, Sibiu, 1941; Patriotism ardelean, Cluj, 1945; Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea, Nunta la Paloș, în Folclor din Transilvania, II, îngr. Ioan Șerb, București, 1962, 5-195; Comori din Ardeal, în Folclor din Transilvania, IV, îngr. Dumitru Lazăr, pref. Mihai Pop, București, 1966. Repere bibliografice: Ovidiu Bârlea, Gheorghe Cernea, REF, 1965, 4; Dan
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea, Nunta la Paloș, în Folclor din Transilvania, II, îngr. Ioan Șerb, București, 1962, 5-195; Comori din Ardeal, în Folclor din Transilvania, IV, îngr. Dumitru Lazăr, pref. Mihai Pop, București, 1966. Repere bibliografice: Ovidiu Bârlea, Gheorghe Cernea, REF, 1965, 4; Dan Botta, Scrieri, IV, îngr. Dolores Botta, București, 1968, 364-366; Constantin Catrina, Poeta Târnavelor: Rozalia Cernea, „Albina”, 1968, 1045; Ioan Popa, Moștenirea lui Gheorghe Cernea, GT, 1995, 1593; Datcu, Dicț. etnolog., I, 156-157. I.D.
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
Comori din Ardeal, în Folclor din Transilvania, IV, îngr. Dumitru Lazăr, pref. Mihai Pop, București, 1966. Repere bibliografice: Ovidiu Bârlea, Gheorghe Cernea, REF, 1965, 4; Dan Botta, Scrieri, IV, îngr. Dolores Botta, București, 1968, 364-366; Constantin Catrina, Poeta Târnavelor: Rozalia Cernea, „Albina”, 1968, 1045; Ioan Popa, Moștenirea lui Gheorghe Cernea, GT, 1995, 1593; Datcu, Dicț. etnolog., I, 156-157. I.D.
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
Dumitru Lazăr, pref. Mihai Pop, București, 1966. Repere bibliografice: Ovidiu Bârlea, Gheorghe Cernea, REF, 1965, 4; Dan Botta, Scrieri, IV, îngr. Dolores Botta, București, 1968, 364-366; Constantin Catrina, Poeta Târnavelor: Rozalia Cernea, „Albina”, 1968, 1045; Ioan Popa, Moștenirea lui Gheorghe Cernea, GT, 1995, 1593; Datcu, Dicț. etnolog., I, 156-157. I.D.
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
mâine ce poți face azi. (23) Nu intră niciodată zilele în sac. (24) Încet-încet, departe ajungi. (24) Încet-încet, pierzi timp berechet. (25) Întâi stai și chibzuiește și apoi la drum pornește. (25) Nu sta că-ți stă norocul. (26) Cine cerne toată ziua, nu mai mâncă mămăliga. (26) Încetul cu încetul se face oțetul. (27) Ce-i mai plăcut se mâncă la început. (27) Ce-i mai bun se lasă la urmă. (28) Banul descuie toate ușile. (28) Cinstea nu se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
suc de lămâie. Separat se pun brandy, stafidele, nucile și ghimbirul. În alt vas, amestecați untul, zahărul, coaja de lămâie cu mixerul timp de cinci minute, apoi adăugați ouăle și bateți bine până devine ca o pastă. Adăugați merele și cerneți deasupra făina și praful de copt. Amestecați bine cu o lingură și adăugați stafidele cu nucile și ghimbirul. Puneți compoziția în tavă cu lingura și dați la foc tare timp de 30 de minute, apoi reduceți temperatura la 180 de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
modelăm gogoașa și o coacem în ulei încins. La final, se pudrează cu zahăr. GOGOSI (2) 1 kg făină, 500 ml lapte, 4 ouă, 100 g zahăr, 100 ml ulei, sare, esență de rom, coajă de lămâie, 60 g drojdie Cernem făina și facem o gropiță la mijloc unde pregătim maiaua din drojdie, lăsăm la crescut, apoi adăugăm restul și frământăm, după care lăsăm până aluatul își dublează volumul. Întindem o foaie cu vergeaua pe care o tăiem cu paharul. Lăsăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]