3,123 matches
-
umane prin hipertehnologizare, prefigurată și de Baudrillard sau de criticii bioconservatori ai transumanismului (precum Fukuyama, 2004, Bowring, 2003, McKibben, 2003 - vezi mai susă, este pusă în evidență prin operațiunea „industrializării viului”: controlul genomului uman și colonizarea corpului prin manipularea tehnologiilor cibernetice. Virilio atrage atenția asupra acestui pericol în termeni extremiști pentru că, consideră filosoful, întreaga omenire poate fi implicată în distrugerea ireversibilă. Problema este, ca de fiecare dată în legătură cu atitudinea urbanistului francez, că această gândire nu vede decât latura dezastruoasă posibilă în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care trebuie să ținem seama. Dincolo de previziunile cu iz științifico-fantastic sau cyber-spiritualist, dincolo de iluzii și utopii tehnologice, postumanul trebuie căutat în dimensiunile actuale ale corporealității. Ceea ce este cert în momentul de față este că umanul a început să fie ajustat cibernetic, biotehnologic sau genetic printr-o „cuplare” protezică sau interfațată care fie generează, fie degenerează producerea unei identități virtuale postumane. Conceperea cyborgului, a individului transgenic sau a avatarului operează ideologic și practic pe două planuri: tehnicizarea umanului și umanizarea tehnologiei. Ideologia
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
proteze, interfețe și gene. Prin urmare, intensitățile, vibrațiile și fluxurile ontologiei virtuale refuză nu numai principiile metafizice umaniste, ci și conformarea la aliniamente sociale și politice ale puterii monopolizatoare. Ființele virtuale, hibridizări între mașinile Turing și „mașinile dezirante”, între protezele cibernetice și „corpurile fără organe”, dar și între „mașinile viziunii” și virușii electronici, intermediază între finitudinea sau fixitatea unui algoritm computațional și deschiderea specifică unor conectări infinite și instabile. Aceste ființe intermediare refuză o interpretare dialectică și o ierarhizare spinoasă, ieșind
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
putere și contraputere, pe linia ideologiei foucaultiene. O perspectivă interdisciplinară trebuie să ilustreze modurile în care utilizarea tehnologiilor comunicaționale este o „extensie” a intereselor umane individuale și colective, dar și o concentrare și o reducție a acestora sub imperiul codului cibernetic binar, al controlului și al circuitelor social-politice. Tabloul acestor practici este complex și contradictoriu, cuprinzând procese ale forțelor social-politice implicate în viața de zi cu zi și în cultură, de la impoziții instituționale și dominări monopolizatoare la negocieri și inițiative marginale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
noi convenții identitar-ideologice în cadrul noțiunii de gender. 4.2. Feminismul cyborgictc "4.2. Feminismul cyborgic" Promotoarea feminismului cyborgic este Donna Haraway prin publicarea răsunătorului The Cyborg Manifesto în 1985. Manifestul promovează ideologia eliberării feminismului prin relaționarea subversivă la practicile tehnologiei cibernetice. În acest scop, imaginea cyborgului este propusă drept un „mit politic ironic” care subminează „dominația informaticii” (vezi Haraway, 1991, 1998Ă și o rediscuție deopotrivă a feminismului, a socialismului și a materialismului. Prezentând utopia transgresării și a emancipării cyborgice prin scenarii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
redescoperirea conexiunii spirituale cu natura. Autoarea manifestului își asumă un punct de vedere politic și o metodă a „blasfemiei” pe care o dorește desprinsă de orice formă de fetișism, de imaginea masculină a cyborgului, așa cum este schițată aceasta de corporațiile cibernetice, militare, comerciale sau politice. Pornind de la realitatea tehnoștiinței actuale, discursul său ia distanță de miturile occidentale ale bipolarităților sau ale „unității originale” a ființei. Astfel, observă și demontează strategiile de cyborgizare umană (vezi capitolul întâi pentru o problematizare mai cuprinzătoare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și animal sau dintre existența umană sau animală și mașină, ci și dintre existența fizică și cea non-fizică, dintre vizibil și invizibilul numeric și al simulării. În această direcție, Haraway consideră principalele două „unelte” de reconfigurare a corpului uman, științele cibernetice și biotehnologia, în procesele de operare cu „translația lumii într-o problemă de codare”. Aceste procese sunt învinuite de „traducerea” universală a bitului într-un cod controlabil și instrumentalizabil, inclusiv la nivel genetic. Astfel că entitățile mediate cibernetic ridică problema
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
uman, științele cibernetice și biotehnologia, în procesele de operare cu „translația lumii într-o problemă de codare”. Aceste procese sunt învinuite de „traducerea” universală a bitului într-un cod controlabil și instrumentalizabil, inclusiv la nivel genetic. Astfel că entitățile mediate cibernetic ridică problema încorporării mintal-fizice într-un sistem social și politic individual sau colectiv controversabil. În momentul în care discursul teoreticienei se ideologizează, nelimitându-se doar la simpla schițare a digitalizării vieții contemporane, lucrurile se complică. Haraway radicalizează discursul cyborgic, împingându
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyborgului este înscrisă într-o paradigmă a dominării și a decorporalizării (masculine, capitaliste etc.Ă, dar o paradigmă posibil de instrumentat în vederea unei rezistențe ideologice la tacticile puterii. Aici se aude vocea feministă a autoarei. Cyborgul este integrat în practicile cibernetice generatoare de „voință de putere” și nu este opus colajului identitar social și condiției postsexuate. Mesajul este că feministele pot folosi imaginarul cyborgic nu doar în scopul criticării situației tehnoștiințifice autoritare (se înțelege, masculineă, ci și în scopul „împuternicirii” femeii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în scopul criticării situației tehnoștiințifice autoritare (se înțelege, masculineă, ci și în scopul „împuternicirii” femeii. Atât ontologic cât și ideologic, se consemnează ruperea condiției cyborgice de tradiția occidentală a patriarhatului capitalist/alb, care legitimează ceea ce autoarea numește „informatica dominării”. Organismele cibernetice sunt socotite, din această perspectivă, „hărți ale controlului și ale identității”, ale protezării și ale interfațării, ale inteligenței artificiale și ale procedurilor decizionale electronice, ale controlului politic și ale opoziției la putere. Figurația „monstruoasă” (vezi Haraway, 1992Ă a cyborgului devine
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care apare feminismul pe câmpul de bătălie al tehnoculturii actuale. Este vorba, în primul rând, de o posibilă replică subversivă a cyberfeminismului la condițiile existențiale și culturale ale tehnicismului social și politic. Prin această replică se dorește subminarea ideologiei puterii cibernetice din interior, astfel că femeia se vede nevoită a riposta prin încorporarea tehnologică și, implicit, prin împuternicire. De data aceasta, trebuie să înțelegem termenul de încorporare nu doar ontologic și cultural, cu sinonimul de întrupare (a viețui ca și prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
însele în cadrul cyberfeminismului. Spre deosebire de feminismul digital hard, cyborgic și politic al Donnei Haraway, Sadie Plant (1996, 1997Ă adoptă un cyberfeminism soft, apolitic, preferând să rediscute principiile feministei Irigaray și ale psihanalizei în contextele culturale dominate de codul binar al tehnologiilor cibernetice. Dacă cea dintâi uzează de o ideologie cu rol eliberator prin chestionarea epistemologiei iluministe a dualismelor de gândire, cea de-a doua se limitează la denunțarea cunoașterii unitare a marxismului și a freudismului. Nu dorește a se desprinde de feminismul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau umaniste. Împărtășind această perspectivă a Claudiei Springer, Squires (2000Ă se întreabă dacă viziunea curentului cyberpunk (și implicit a feminismului cyborgică ar trebui tratată sub aspectul său rebel și critic sau sub latura sa evazionistă și complice cu dinamica puterii cibernetice. În ciuda tradiției feministe de a demonstra că tehnologia este codată în termeni patriarhali și în ciuda referințelor sexualiste ale cyberpunkului, cerința teoreticienei este ca iconicitatea cyborgului să nu fie doar „o altă jucărie pentru băieți”. Ironia este evidentă în acest punct
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
postcolonialism, criticând mișcările feministe care sunt centrate pe viziunea filosofică occidentală și care esențializează tiparul genului (genderă prin faptul că perpetuează tradiția și standardele albilor și ale înstăriților (vezi Gajjala, 2001Ă. Aceste autoare nu își focalizează atenția doar asupra experiențelor cibernetice ale femeii, ci și asupra încrucișării dintre multiplele categorii ale identității precum rasă, clasă, geografie, etnie. Noțiunea de corp împuternicit începe să capete și alte sensuri, în afara celor care denotă dualismul feminin vs masculin. Astfel, aceste autoare doresc să evidențieze
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se derulează în spațiul virtualității. Toate aceste orientări nu doar teoretizează rolul utilizărilor diverse ale tehnologiilor, ci atribuie acestor practici înțelesuri sociale și politice, sensuri alternative și strategii opoziționale. Cyberfeminismul extinde noțiunile ideologice ale conceptului de gen în contextul științei cibernetice, însă principala sa preocupare rămâne împotrivirea la dominația operată de utilizarea tehnologiei digitale asociată patriarhatului și imperialismului. Donna Haraway surprinde poate cel mai bine această problematică a controlului sau a puterii prin definirea cyborgului drept interfața autonomiei cu automaticul. Totuși
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a identității, în raportarea la noile mașini comunicaționale, însă aceste fenomene și procese ale virtualizării se derulează în termeni materiali și organici. Modelele tehnoculturale prezentate (cyborgul, avatarul sau mutantul genetică presupun atât prezența biologică, cât și intruziunea protezei, a interfeței cibernetice sau a genei străine, indiferent dacă aceste modele sunt ficționale sau existențiale. Se concretizează, astfel, o paradigmă ontologică hibridă care atrage după sine o schimbare de paradigmă perceptivă, ideologică, socială etc. Trăsături ale spațiului virtual pot fi, și sunt, propagate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
accepții singulare și unitare de corp sau de identitate nu se dovedește operativă. Ființa umană devine o mixtură a elementelor mașinale și organice, materiale și fictive, existențiale și ideologice, într-un moment în care este relaționată, corporal și identitar, tehnologiilor cibernetice sau celor ale ingineriei genetice, tehnologii care la rândul lor sunt asimilate în natură și în corporalitate, în societate, în imagine și în ficțiune. Caracteristicile spațiului virtual, precum simularea, imersia, teleprezența, interacțiunea instantă sau „în timp real”, interfațarea sau telelocalizarea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Varela (accentul asupra observatoruluiă, iar al treilea prin diverși teoreticieni ai inteligenței și vieții artificiale (robotică și simulareă. 19. Katherine Hayles (1999Ă remarcă perpetuarea umanismului liberal (care cultivă coerența și raționalitatea euluiă în opera informaticianului Norbert Wiener sub forma „anxietății cibernetice”: calculatorul este designat astfel încât să nu amenințe autonomia subiectului uman; mai mult decât atât, mașina cibernetică trebuie să producă extinderea eului uman în cadrul său. „Părintele ciberneticii” conservă granițele subiectului uman în cadrul postumanismului, astfel încât știința informației este duplicitară: deopotrivă pune în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Ambele reduc corpul la o simplă suprafață, fie prin negarea substanței și a adâncimii, fie prin imaginificare și discursivizare. 23. Studii empirice dovedesc că subiectul uman devine din ce în ce mai dependent fiziologic și psihologic de tehnologia cyborgizantă, atât în domeniile medicale, militare, cibernetice, cât și în viața cotidiană, la locul de muncă sau în aplicațiile de relaxare și de distracție. 24. Nu discutăm fenomenologia în termenii filosofici inaugurați de Edmund Husserl, ce constă în evidențierea modului în care ne sunt date lucrurile, adică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de vedere diferite cu privire la autoritate și la relațiile cu societatea civilă. Roderick Rhodes relevă faptul că în științele sociale contemporane conceptul de guvernare are cel puțin șase semnificații diferite: stat minimal, guvernanță corporatistă, noul management public, bună guvernare, sisteme sociale cibernetice și rețele autoorganizate. Termenele de guvernanță și bună guvernanță sunt tot mai mult întâlnite în literatura de specialitate. Conceptul de guvernanță înseamnă procesul de luare a deciziei și procesul prin care deciziile sunt implementate (sau nu). Guvernanța poate fi utilizată
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
noi ai regimului "munceau, nu gândeau"." (Clara Cosmineanu, Despre intelectuali în societatea comunistă, în Nicu Steinhardt în dosarele Securității 1959-1989) "La un nivel mult mai astâmpărat, am putut și eu dobândi convingerea că închisoarea politică fusese concepută pe temeiul ideilor cibernetice de retroacțiune și morfogeneză spontană. Deținuții să se chinuiască unii pe alții. Economie de mijloace: gardienii vor interveni prea puțin. Condamnații își vor crea singuri infernul. Așa a și fost. De pe urma oamenilor supuși condițiilor unei "camere de executare a pedepsei
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
asupra ciberneticii. JeanFrançois Boissel, inginer ce a lucrat cu Jacques Sauvan, prezintă apoi, într-un text datînd din 1972, toate meritele aventurii informatice, generatoare de "cunoștințe eficace" și prezintă, în convorbirea sa din 1995, o viziune mai precisă a practicilor cibernetice proprii și a celor ale lui Jacques Sauvan. Cîteva cuvinte despre a doua cibernetică și despre Școala de la Palo Alto reprezintă introducerea unei convorbiri cu Joël de Rosnay realizată în 1995. Ni s-a părut util să expunem cîteva noțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
determinism autonom, constituit printr-o cantitate considerabilă de informații; sursa acestora e reprezentată de invariantul biologic, gena; cantitatea de in-formații e întotdeauna superioară celei a structurilor nevii. Monod descria ființele vii ca pe niște mașini chimice dotate cu un sistem cibernetic care se construiesc singure. Adera, de asemenea, la concepția conform căreia sistemul nervos central poate fi comparat cu un calculator electronic ce execută programele introduse în el. J.R. Da, primul invitat din afara grupului a fost Jacques Monod. Tocmai publicase Hazardul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și care folosesc un material în acest scop". El dorea să înțeleagă întreprinderea ca pe un ansamblu de unități auto-organizatoare și constata că "de altfel, metodele moderne de management și mai ales așa-zisa direcție participativă prin obiective folosesc concepte cibernetice controlul comparat al rezultatelor obținute cu previziunile, apoi analiza diferențelor și declanșarea operațiunilor de corectare". Pe scara bugetelor naționale, el vorbea de "raționalizarea opțiunilor bugetare". 2. "Faptul că nu poate exista o politică bună fără decizii bune" îl îndemna pe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
neînțelegere, agresivitate, formarea de clanuri și de grupuri sociale, cibernetica îi părea și în acest caz a fi cel mai bun mijloc "pentru a reconcilia ceea ce ține de intelect și ceea ce ține de munca manuală", devreme ce "nu există concept cibernetic care să nu se transforme în mașină și nici ma-șină artificială care să nu provoace o nouă reflecție asupra conceptelor cibernetice". Robin își încheia expunerea printr-o între-bare: "E, oare, posibil ca un partid politic, un sin-dicat muncitoresc, o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]