2,841 matches
-
Din Shakespeare, Balzac, sau e (vai!) Un Tolstoi prea extaziat. Tu ești o damă ce abdică Cu greu războaielor în ceață; Fragilă ca o bibilică. Eu sunt un trubadur, dulceață! Cu dor nespus de Copșa Mică Sau Copșa Mare, fie ... Cică Sunt vrăjitor. Iar tu ... pe viață? Cântec pentru neuitare O veste-ți mai dau dinspre mineE toamnă și plouă mocnit. Nu plânge iubire, mi-e bine; Un pic, doar un pic am murit. Iluzii nu am, nu te teme! Tristeți
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pierzi foile, notițele, ești irecuperabil, se minunează Roja, nici ochelarii nu-i mai stăteau bine pe nas, mă turtiseră două vite între ele la un moment dat, mă tu ești de la vreo agentură străină, ești spion, ce tot scrii acolo? Cică erau o mulțime din ăștia infiltrați care urmăreau să aducă rușii în țară. I-am băgat pe amîndoi în aia a mă-sii ca să le închid pliscul, cîtă nevoie aș fi avut de Tîrnăcop, dar tocmai atunci ia-l de unde
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
privindul pe Poștaș pe sub sprîncene, încercînd să-i pătrundă în suflet. Ăștia au tras întreaga noapte împușcînd nenumărați civili, țintind numai în frunte sau la inimă. Morga spitalului nu mai făcea față. Și ca s-o auzi și pe asta, cică la terapie intensivă au dat peste unul cu pistolul ascuns la piept care s-a dat în spectacol imediat ce a fost descoperit. Și-a scos arma și, deși nu mai avea gloanțe în încărcător, a-nceput să tragă în cei
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ne luați de fraieri, i-auziți, dom’ Roja, ce gogoși încearcă să ne vîndă Bulgarul, zice Tîrnăcop, dînd la iveală dintr-un sac ponosit de cînepă două tablouri colorate. Ciuliți-vă bine urechile, începe să strige Gulie în direcția celorlalți, cică s-a spart deja Vila din Băneasa, și Piticul a fost jefuit de operele de artă de prin casă. Să mori de rîs nu alta de atîtea baliverne, dom’ Șef, se uită Tîrnăcop îngrijorat în ochii lui Roja, pot să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Ministerul Apărării, după care cred că o să facem marea joncțiune și cu restul la TVR ca să ne adresăm țării. Pînă acum, nici o dezamăgire, dacă poți să-ți închipui, continuă domnul Președinte, cu excepția unor zvonuri care au venit de pe Baricadă, unde cică s-au găsit cîțiva să facă pe deștepții, animale, bețivi, golani ordinari. Dar incidentul a trecut neobservat, răzvrătiților li s-a băgat imediat pumnul în gură. Bineînțeles, bineînțeles, domnule Președinte, dar să nu uitați că forțele au fost totuși disproporționate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
așa i s-au dat deja cîteva planuri peste cap. Nu mai e sigur nici dacă o să-l lase să vorbească cu țara în direct. Zice că e posibil ca domnul Președinte sau Mortăciune să fi schimbat între timp parola. Cică de cînd și-a luat Picioruș de Ghips mîna de pe situație. — Te pomenești că și-a găsit chiar acum momentul să-ți țină morală, zice Gulie. Dacă nu te ține, nu te ține. Numai să nu vii mai încolo să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
valoare decât sentimentală și care doar prin cantitate puteau eventual sugera aspirația spre perfecțiune a distinsului universitar. Amatorismul său declarat, cu ostentație chiar, Îl proteja de o judecată prea severă din partea cunoscătorilor, diletanți ei Înșiși, dar Într-un sens superior. Cică. Se mai uită o dată În vitrină, de data asta ca să-și verifice ținuta și intră În magazin cu nonșalanța unuia de-ai casei. Mirosea a cauciuc. Jumătate din Încăpere era ocupată de biciclete. Rezemată de teracotă, șefa fredona un cântec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
editurile agreate: Humanitas, Univers, Nemira, All. Mulți dintre obișnuiții localului aveau În biblioteci prima ediție a Epistolarului precum și Minima Moralia despre care, cei mai bine informați, susțineau că ar fi apărut În Occident, În versiune integrală, dar sub pseudonim: Adorno, cică. Voci cârcotașe autorizate susțineau chiar că Adorno ar fi diferit de Pleșu și că plagiase pur și simplu cartea filozofului român, furându-i nu doar ideile, ci și ceea ce e mai important la o carte: titlul. Istoria locală a capodoperelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Ziua Recunoștinței, toți chiriașii de la etajul cinci au venit aici la o gustare. Betty era în bani și a adus două lăzi de bere. Se lăuda că a apărut într-un film și ne-a arătat un caleidoscop pe care, cică, i-l dăduse regizorul. Mai toate fetele primesc de la regizori flecuștețe ieftine, dar al lui Betty era scump. Era agățat de un lănțișor și avea o cutiuță de catifea. Îmi amintesc că în seara aia Betty era în al nouălea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mi-ai plăcut, așa că... — Spune-mi acum. Madeleine se uită la mine. Nu ne despărțea decât o fâșie de cearșaf transpirat. — Vara trecută mă plimbam din bar în bar. Prin barurile obișnuite din Hollywood. Am auzit de o fată care, cică, ar fi semănat foarte mult cu mine. Am devenit curioasă și i-am lăsat în mai multe locuri bilețele, cu „Sosia ta ar vrea să te-ntâlnească“ și numărul meu de telefon de acasă. Betty m-a sunat și ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
scos capcanele pentru șobolani. Astea i-au terminat. Eu și cu Johnnie ne-am odihnit, iar a doua zi am pornit la vânătoare de fofoloance. Fără rezultat. A treia zi am agățat o ștoarfă filipineză într-o stație de autobuz. Cică avea nevoie de bani pentru autobuzul de Frisco, așa că-i propun cinci marafeți ca să ne facă pe mine și pe Johnnie. Ea zice nu, minimum zece marafeți pentru doi tipi. Eu îi zic că Johnnie are o sculă de toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Sâmbătă, târziu. Pe la doisprezece sau unu. — Vrei să spui duminică dimineață devreme? — Mda. — Ți-a spus unde se duce? — Nu. — A pomenit de vreun bărbat? Vreun prieten? Vreun bărbat cu care urma să se întâlnească? — Ăăă... un aviator cu care, cică, era măritată. — Și asta-i tot? — Da. — Ai mai văzut-o de atunci? — Nu. — Taică-tău o cunoștea pe Liz? — Nu. — L-a obligat pe detectivul hotelului să modifice numele din registru după ce a fost găsit trupul lui Liz? — Ăăă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
amorțite. Cum o cheamă pe femeie? Dolphine ridică din umeri. — Își zice Delores Garcia, dar e clar că-i la vrăjeală. După ce am aflat de treaba cu De Witt și Chasco, am etichetat-o drept una din gagicuțele lui Chasco. Cică tipul era un gigolo cu o clientelă numeroasă printre fofoloancele mexicance bogate și mi-am închipuit că dama voia să-i răzbune moartea. Mi-am făcut socoteala că știe cumva că Blanchard se află în spatele crimelor și are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
gras de pe mânecă. — Tommy, povestește-mi despre tine și Beth. Spune-mi ceva ce nu s-a scris în ziare. Ceva important. — Pentru tine e ceva personal? Ca o vendeta? — E mai mult decât atât. — Prietenul meu are o vorbă: cică polițiștii care își pun munca la suflet dau de bucluc. Am strivit un gândac care mi se urcase pe pantof. — Nu vreau decât să-l prind pe ticălos. — Nu-i nevoie să țipi. Sunt orb, nu surd. Și n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
decât criminalii executați și pedofilii hăituiți și omorâți cu pietre de săteni. Lui Georgie îi cam plăcea să pună mâna pe organele pe care le arunca taică-său. Am auzit în copilărie un zvon pe care tind să-l cred. Cică doctorul a cumpărat într-o zi un cadavru de la jefuitorii de morminte, a dat să taie inima și a văzut că încă mai bate. Georgie era de față și se pare că asta l-a fermecat. Și cred povestea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu noi amândoi în iarna lui 1947. Am asistat la interogatoriu, iar Madeleine a fost impecabilă. Polițiștii experimentați de la Omucideri au luat de bună povestea ei de la cap la coadă, cu Lee și cu mine în postura de rivali. Madeleine, cică, m-ar fi preferat pe mine ca potențial soț. Lee s-a dus la Emmett, i-a cerut să-i acorde mâna fiicei lui și i-a tras o bătaie soră cu moartea când acesta, vezi Doamne, l-a refuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
bine dând patru lăzi cu „Gerovital”, da’ mai ales nucu’... S-a lăsat o tăcere stânjenitoare, observă una din femeiuști. Hai, nu fiți scârțari! Am venit aici să ne distrăm! Care știe un banc? Pământenii se uitară unul la altul. — Cică - începu timid Dromiket 4 - la un ospiciu doi nebuni se plimbau. Și cum mergeau ei așa văd o pisică zburând... — Ce e aia o „pisică”? îl întrerupe a doua femeiușcă, pe care o chema Tilde sau Larionovna. — O specie de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
să-i pot vorbi...,spuse amețit, necăjit, mâhnit. Dar ce se întâmplă, mai precis? Uite, eu am făcut planuri pentru a petrece vara cu familia cumnatei mele în Alpi. Și acum vine cu pretenția absurdă de a pleca din țară, cică vrea să vadă Europa! Și mă mai și înnebunește cu crizele ei de gelozie, cum că între mine și sora ei ar fi ceva! Prostii.... Nu te mai consuma atât. Dacă nu puteți ajunge la un compromis, fă ce ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mârâi nervos. - Cine-i Omoroaica aia? Vreo drojdieră? - Hă! Cum te-ai bunghit că-i nume de gudulancă, cum ai pus botul!... Nu, bă, e o vrăjitoare, dintr-un cartier vecin, care ne poartă sâmbetele ăstora de la noi din cartier... Cică de ce la noi în cartier se găsesc tacâmuri cu mai multe gheare, cozile-s mai scurte și, la noi, în cartier, factorii poștali e mai coioși, că aduc pensia cu două zile înainte de dată, iar la ea în cartier, nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și de blesteme: fălcariță, vânt sec, ducă-se pe pustii, brâncă, boala copiilor, ceas rău, bube dulci, luat de vânt, mâncărime la inimă sau înnecăciune, de-ți vine tîrșă și să te mai plimbi pe propriile grisine. Unii din noi cică și-au trântit chiar niște magazioare, cu vacă, porc, orătănii, direct în cimitir. Cică din moment ce tot sîntem deja așa bolnavi, să facem măcar economie de pingele, când o fi să mergem până acolo, în prăpădenia de cimitir. Unii, deja, acolo
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
rău, bube dulci, luat de vânt, mâncărime la inimă sau înnecăciune, de-ți vine tîrșă și să te mai plimbi pe propriile grisine. Unii din noi cică și-au trântit chiar niște magazioare, cu vacă, porc, orătănii, direct în cimitir. Cică din moment ce tot sîntem deja așa bolnavi, să facem măcar economie de pingele, când o fi să mergem până acolo, în prăpădenia de cimitir. Unii, deja, acolo își citea ziarele, acolo ăștia de la noi din cartier își halea bulinele, încălzea ventuze
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
zimțând întunericul, din dreptul etajului întîi. - Uite!... Drojdeală! Pileală! R.D.V.-uri! Acolo crește lanurile de rachiu din drojdie de vin!... Au uitat damigenele învelite în împletituri de răchită... Bate luna în ele. Și băutura dinăuntru, săraca, ne face nouă semn... Cică de ce nu ne suim mai iute la ele și nu le ajutăm ca să le golim?! Hotărâră, judecând după cascada de lumini ce se revărsa din burta etajului unu, că, într-adevăr, acolo trebuia să se afle neapărat și îngrozitor de multă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se clătina ca niște paparude. Prin ogrăzi, după uluci, s-a prins a se foi arătări cu coarne și furci, ce seamănau cu niște draci mâzgăliți. Iar când s-a mai apucat de răcnit și chiohordoaica... Că de răcnit, musai cică să răcnească... a înghețat parcă și bălegarul din noi... Iar multora, mai subțirei și delicați la temperament, ni s-a bosumflat pe loc până și operația de apendicită... - A dracului de puteri ce-o fi putut revărsa spurcăciunea, nehalitule! Că
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de la cremene și de la iască. Și asmuțite - flăcările - până la bucile norilor de către un sobar de copii morți. ...Și pe când încă ne chiombeam noi, sugîndu-ne cariile, bate el miezul nopții, drăguțul!... La început bate el... dar nu se întîmplă nimic, fiindcă, cică-se, nu manifestasem destulă credință... (Sanchi, nu manifestasem, dar fermecătoarei îi venise sifon pe boarfele de paradă în care se îmbrăcase. Cică fusta a verde nu se asorta cu pistruii și cu părul ei roșu. S-a dus acasă și-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
noi, sugîndu-ne cariile, bate el miezul nopții, drăguțul!... La început bate el... dar nu se întîmplă nimic, fiindcă, cică-se, nu manifestasem destulă credință... (Sanchi, nu manifestasem, dar fermecătoarei îi venise sifon pe boarfele de paradă în care se îmbrăcase. Cică fusta a verde nu se asorta cu pistruii și cu părul ei roșu. S-a dus acasă și-a tirat rochia a roșie pe hoit și, deodată, 50 DANIEL BĂNULESCU străduiau să ne înfășoare, treptat, în pânza de păianjen a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]