3,278 matches
-
mi va Îngădui să trec Într-o altă lume, mai bună. Păstră agrafa de argint pe care i-o dăruise Adelheid la prima lor Întâlnire, atunci când o salvase de la moarte, și porni mai departe, ducând cu sine doar traista de cioban, În care se aflau, ca odinioară, o pâine și o ploscă cu vin. Se mai Întoarse o singură dată să privească de departe castelul ce străjuia noul oraș. Apoi se Îndreptă spre apus. Câțiva ani mai târziu un cioplitor În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
bine harta la plecare, fiindcă ne-a surprins apariția indicatoarelor spre Cacica, după coborârea în mare viteză a unor serpentine spectaculoase. În partea de sus, după trecerea lui Mircea, un câine ciobănesc s-a luat după mine. Eram indignat, fiindcă ciobanul privea liniștit, fără să intervină. M-am oprit eu, conștient că o căzătură la viteza aceea, ar fi fost tragică. Numai că atunci s-a liniștit și câinele, cred, plictisit de mine. De altfel, în timpul drumurilor cu bicicleta, câinii erau
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
tuns iarba peste tot și peste toate, se auzeau manele. Repede am plecat de acolo, pe același drum. Văzusem, fără s-o pot fotografia prima data, o altă mașină (la o stână), jucând rolul dublu de paznic și transporator pentru ciobani. Din nou regret rezoluția mică a pozelor, dar asta este. La vale, atent să n-o iau la stânga spre Icușești, la o intersecție mi-am aruncat privirea pe vitezometru: prinsesem 45,5 km / oră. Prin localitatea al cărei nume sugerează
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
un asemenea ticălos. Nu! Subscriu din toată inima primului decret emis de Tine: "Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte!". Voi da curs întru totul imperativului testamentar formulat pe patul de moarte de către Mihnea Vodă cel Rău, adresat fiului său, Mircea Ciobanul, vis-à-vis de dușmanii lor: Să n'aibi milă! (Apud Odobescu) Și mai e ceva, Doamne, foarte important, care ține de însăși esența Legilor Tale: Cine aduce jertfă altor Dumnezei decât Domnului singur, să fie nimicit cu desăvârșire. (Exodul 22:20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
adulmecând zările, Sadoveanu a ascultat tăcerea de deasupra prăpăstiilor și a citit pe vânturi și pe nouri întâmplarea năprasnică a lui Nechifor Lipan, în cele mai mici amănunte. Nici nu coborâse bine și imaginația lui declanșată îl și îngropă pe cioban..." (Note la Opere, 1957, vol. X, p. 692). Durabil modelat de anii formării sale în colegii iezuite, un James Joyce nebigot vedea în inspirația literară o formă de epifanie; o epifanie laică (Carnetul din Pola). În cele din urmă, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
doua, cea literară, începea cu dr. Aurel cavaler de Onciul și Vasile Marcu, text și foto, urări la nunțile țărănești în Bucovina - culese de Valerian Dugan Opaiț, proză, semnată de Andreiu Rădulescu, M. Stroescu, Nicolai Corabașiu, Ioan S. Ionescu, Maria Cioban, I. Popa, I. Igel. Urmau: vorbe înțelepte, ghicitori, glume, sfaturi, mersul trenurilor, sfatul medicului și a ...bunicii, reclamă comercială. Călindariul pe anul ordinar 1906 era redactat și editat de Eugeniu Neșciuc, anul XIX, Cernăuți, 1905, la Societatea Tipografică Bucovineană. * Calendarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care-i astăzi Moldova - o clipă de creștinească și românească cucernicie” Urma poezia „Ne vom întoarce înapoi!” - semnată Geordrumur, din care redăm prima și ultima strofă: „Ne vom întoarce înapoi Spre țara visului domnesc, Pe unde azi tristeți doinesc Fără ciobani și fără oi. Spre țara unde numai noi Mai creștem, fără să se vadă: În Bucovina de baladă Ne vom întoarce înapoi!” * Despre Octavia LupuMorariu citesc în Moldova Literară de la MihăileniDorohoi în nr.3-4/1933 următoarele scrise de I. Pană
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sau de civilizație. Multe au intrat În graiul popular, rezultat al unei Îndelungate apropieri româno-otomane și al adoptării de către români a unor produse, tehnici, obiceiuri sau mode turcești (din secolul al XV-lea și până la Începutul secolului al XIX-lea). „Cioban“, „musafir“, „dușman“, „odaie“, „dușumea“, „tavan“, „dulap“, „chibrit“ sunt cuvinte de origine turcă. Și gastronomia românească se declină În bună măsură pe turcește, Începând cu felurile de mâncare considerate astăzi tipic românești: „ciorba“ și „sarmalele“. Terminologia premodernă din arhitectură și urbanism
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se leagă de Bucur, nume de persoană cu o oarecare frecvență la români. Un Bucur va fi fost strămoșul autentic sau mitic al comunității rurale din care a evoluat mai târziu marele oraș. Legenda Îl pomenește ca fondator pe „Bucur ciobanul“ (În alte variante, pescar, boier sau negustor). Cu sau fără Bucur, cert este că inițial Bucureștiul a fost un sat, nimic mai mult, și și-a păstrat multă vreme Înfățișarea rurală. Pe malurile Dâmboviței Este un oraș de câmpie, situat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
așezată Într-o poziție dominantă, ci jos, În apropierea Dâmboviței, pe malul stâng; s-ar putea ca inițial să fi fost Înconjurată cu apă. Mai vechiului palat al lui țepeș i-a urmat o nouă construcție În vremea lui Mircea Ciobanul, pe la mijlocul secolului al XVI-lea, mărită și Înfrumusețată de alți domnitori, mai cu seamă de Constantin Brâncoveanu. Apoi, pe parcursul secolului al XVIII-lea, palatul s-a deteriorat și a căzut În ruină, ajungând adăpost pentru vagabonzii orașului. Alexandru Ipsilanti și-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
bijuterii folclorice, ajustată fericit de boierul poet Vasile Alecsandri, în timp ce eu, cu un exces de patos, deplângeam cultul care se crease în jurul acestei legende ispititoare și simbolice. Nu contestam metaforele și simbolul final, acea „nuntă cosmică” în care „se exilează” ciobanul nostru vrâncean, dar îmi manifestam uimirea și mai ales îngrijorarea față de excesiva, insistenta alegere a acestei balade de către gustul actual, capabil de a o ridica pe un altar al reprezentării, pur și simplu, a destinului nostru românesc. O veritabilă „reducție
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a mă fi așteptat să întâlnesc vreo sosie a lui Simon Petru, curățindu-și năvoadele în josul drumului, și nici vreun paralitic dornic să se vindece căzând de pe un acoperiș, puteam cel puțin spera să zăresc o pânză în depărtare, vreun cioban pe coline, vreo prostituată înlăcrimată, cu părul despletit și cu picioarele goale la colțul străzii. Nimic. De ce nu și pescuitul miraculos, mă rog frumos? Sau pe Charlton Heston în rolul cine știe cărui Moise recepționer la hotelul-dormitor din colț? Cel în care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pus mâna pe un drug, l-am trecut dedesupt și l-am înnalțat în picioare... "Nu, nu-l dau!" țipă meșterul. Apoi adaogă: "D-ta ai să trăești mai mult decât monumentul acesta". Când eram la stână, era acolo un cioban de care toți se temeau: că el singur ridicase un butuc de fag, o curmătură, pe care zece oameni nu putuseră s-o clintească. Și cum se tot răcăduia și nu voia să mă asculte, am umflat parul de la cazan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pisat pân-ce m-am hrănit. După aceia l-am învălit tot în pâne muiată în rachiu." Avea Giurăscu un scutariu căruia îi venise nevasta și el voia s-o petreacă o bucată de loc. Și lasă oile în sama ciobanilor și el se duce să-și vadă de interesul lui. Îl întâlnește Giurăscu: Un-te duci, mă? Mi-a venit nevasta și mă duc s-o-ntâlnesc. Da oile cui le lași? Apoi oile cu ciobanii. Știu că n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lasă oile în sama ciobanilor și el se duce să-și vadă de interesul lui. Îl întâlnește Giurăscu: Un-te duci, mă? Mi-a venit nevasta și mă duc s-o-ntâlnesc. Da oile cui le lași? Apoi oile cu ciobanii. Știu că n-am să le păzesc eu. Așa? Marș înnapoi. Apoi nu, că am treabă. Atunci îi trage ciocoiul două palme. Ciobanul îl apucă, îl pune cu capu-ntre picioare și l-a bătut dinnapoi cu bâta până l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a venit nevasta și mă duc s-o-ntâlnesc. Da oile cui le lași? Apoi oile cu ciobanii. Știu că n-am să le păzesc eu. Așa? Marș înnapoi. Apoi nu, că am treabă. Atunci îi trage ciocoiul două palme. Ciobanul îl apucă, îl pune cu capu-ntre picioare și l-a bătut dinnapoi cu bâta până l-a făcut ca postavul cel roșu. L-a dat în judecată, ș-apoi acuma tot scutar la dânsul a rămas. Nu te da, măi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
după suișul greu, de unde se văd munții de dincolo și Sihăstria unde trăiește singur de 5 ani călugărul Ionaftan, stăm de vorbă. Călugărul mă privește blând și-mi răspunde cu glasu-i subțire simplu la întrebări. E din Bucovina. A fost cioban la oi, la Broșteni, pe urmă s-a gândit să se călugărească. "Și de ce te-ai călugărit? În sat nu-ți plăcea? Nu-mi plăcea. Nici jocurile nu-mi plăceau, nici nimica. La mănăstire îmi place când văd slujba care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o surioară a lui, micuță. "A cui îs oile acestea, măi Ciobane? Apoi a lui Vasile-a-Moșneagului. Cum te cheamă? Ion. Carte ai învățat? Da, am învățat; da numai vre-o patru clase... Brava! Și ce ești tu la oile astea? Cioban ori strungăraș? Eu îs și cioban și strungăraș, eu duc toată răgula! Tu ții răbușul. Vra să zică ai și răbuș! Cum nu? da l-am uitat pe-o zare de deal... Da oi ai tu? Apoi am... că oile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cui îs oile acestea, măi Ciobane? Apoi a lui Vasile-a-Moșneagului. Cum te cheamă? Ion. Carte ai învățat? Da, am învățat; da numai vre-o patru clase... Brava! Și ce ești tu la oile astea? Cioban ori strungăraș? Eu îs și cioban și strungăraș, eu duc toată răgula! Tu ții răbușul. Vra să zică ai și răbuș! Cum nu? da l-am uitat pe-o zare de deal... Da oi ai tu? Apoi am... că oile astea-s a noastre toate... Vra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Se chinuiește și nu poate muri: o fi fiind în perină o pană de pasere necurată. Moș-Vasile, una din rudele băiatului: Om voinic, care, după o dragoste, s-a dus în ciobănie ș-apoi s-a întors cu obiceiuri de cioban, tohoarcă și bucium. MOȘ-BREBU7 1. Mă întâlnesc cu el dimineața la iaz. Nu trage peștele și stăm de vorbă. Despre întâmplarea cu baba care secera în genunchi. Despre viața lui: e dascăl, cântăreț la o biserică, face versuri, a citit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
20.000 lei, în Văleni. Siminicariu, bandit, care a stat 20 ani în ocnă și acuma-i bun gospodar. Acu 20-30 ani, pe lângă Mălini, unde-i acum satul Văleni 18, nu era întemeiat sat, erau numai pășuni în poeni. Un cioban a plătit pentru văratul turmelor lui, o vadră jumătate de brânză. Apoi toamna a vândut proprietarului, pe atunci Macarescu, cu câte un galben jumătate oaia. Construcția drumului peste Stânișoara, cu Italienii, acu 10-12 ani, când lucrau aici oamenii aceia din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prințesa Zapolskaia) stupid. Din județ vești de banditisme, prădăciuni la drumul mare. Ofițeri și trupă. 27 Iulie.Poșta Sorocei, ultimile urme din organizațiile locale. Drumuri basarabene, după ploaie. Sofia Cocea Hrisoscoleu 1 Grandomania Doniceștilor, cu 25 de oi cu doi ciobani, cu echipagii de vânătoare, cum tot ce au se duce în scurt! (Altă categorie de Români) Răzeși și Mazâli Urmași de boeri Mazâli și Răzeși Gârbovăț Hârjauca cu acest prilej fac pomelnicul așezărilor de mănăstiri din Codru. Soroca, 27 Iulie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
n-au fost trecuți în buget. Boccea, basma, bașibalâc, tonga. Văleanu (nenea Gogu) răspunde unui deputat, care cerea bilete jumătate pentru soțiile parlamentarilor. "Puteam să vă dau și gratuite, dar am vrut să vă protejez împotriva cucoanelor dv." Se cunoaște: Ciobanul după glugă Stăpânul după slugă După voce cântărețul După pinteni călărețul, După mână tăbăcarul, După urechi măgarul. Vremea după vânt, Omul după cuvânt. Moș Tonea, care are ca studii o clasă și jumătate de gimnaziu, povestește cu multe amănunte, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cânele lui Haret Controlul lui Murat la Putna Sacă când a făcut proces de contravenție unui individ și se adunase lumea în gară ca la urs și lui îi era rușine de situația în care se pusese aplicând legea! Ciobanul Vasile Roșu și altul au găsit în 1921 toamna 4 zimbri pe poleiu în muntele Fluturul, jud. Ciuc, Transilvania miază noapte de Bicaz pe când se duceau să caute pășune în pustietăți pe Hăgimaș și Fluturul la hoști (iarbă mare care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la care țin adversarii săi și care pentru ei ar însemna pierderea partidei. Deci nu-l pot otrăvi, nu-l pot pumnalà, și se pot gândi cu groază că l-ar fi putut suprima. BIBLIOTECA ACADEMIEI. STAMPE Tipuri și Costume Cioban moldovan cojoc și glugă, căciulă, cizme, ca și astăzi. Boer muntean A15 anteriu haina lungă dedesubt verde, cu brâu fraise; haina de deasupra blănită, fraise; pălărie căciulă de blană în colțuri un fel de tricorn, cizmulițe galbene. Boer moldovan AI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]