4,347 matches
-
aminte că au fost alegeri la cooperativă, și comuniștii au vrut să pună pe altul în locul lui. Atunci meseriașii au spus - țin minte că mă duceam cu el peste tot - că dacă îl aleg pe acela, îi sparg capul cu ciocanul. Până la urmă, unchiul a fost reales președinte, comuniștii nu au putut face nimic. A fost un președinte foarte bun, deși nu a avut educație. Avea doar școala primară, așa ceva, dar era inteligent și... S.A.: ...bun gospodar. M.I.: Da, foarte bun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
agenți” plătiți (desigur!) din străinătate. Un exemplu elocvent este „modul de folosință” a unei biografii și a unei opere memorabile: M. Eminescu. De peste un secol, idei și atitudini ale sale au fost deturnate în mod abuziv, pentru a servi drept „ciocan” ideologic în mâna unor grupări și persoane cu diferite orientări: neaoș naționalistă, xenofobă, antisemită, național-comunistă. În ultimii ani, o serie de „patrioți” și „buni creștini” anonimi (dar și cărturari cunoscuți) invocă numele scriitorului drept argument (încă unul!) pentru „conspirația” (imperialistă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
agenți” plătiți (desigur!) din străinătate. Un exemplu elocvent este „modul de folosință” a unei biografii și a unei opere memorabile: M. Eminescu. De peste un secol, idei și atitudini ale sale au fost deturnate în mod abuziv, pentru a servi drept „ciocan” ideologic în mâna unor grupări și persoane cu diferite orientări: neaoș naționalistă, xenofobă, antisemită, național-comunistă. În ultimii ani, o serie de „patrioți” și „buni creștini” anonimi (dar și cărturari cunoscuți) invocă numele scriitorului drept argument (încă unul!) pentru „conspirația” (imperialistă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
un soi de struguri tămâioși" < tc. misket [üzümü] "idem" (misket subst. "muscat", üzüm "strugure" + suf. de apartenență -ü); it. notes "carnet pentru însemnări curente, blocnotes" (> rom., ceh. notes, magh. notesz) < fr. [bloc-]notes "idem" (literal: "bloc [pentru] note"); rom. pic "ciocan de abataj" < germ. Pick[hammer] "idem" (Picke "cazma", picken "a tăia, a zdrobi", Hammer "ciocan"); engl. pull-over ~ pullover "pulover" < pull-over [sweater] "idem" (literal: "jerseu care se trage pe deasupra"; pull-over este o întrebuințare nominală a sintagmei verbale pull over "a trage
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de apartenență -ü); it. notes "carnet pentru însemnări curente, blocnotes" (> rom., ceh. notes, magh. notesz) < fr. [bloc-]notes "idem" (literal: "bloc [pentru] note"); rom. pic "ciocan de abataj" < germ. Pick[hammer] "idem" (Picke "cazma", picken "a tăia, a zdrobi", Hammer "ciocan"); engl. pull-over ~ pullover "pulover" < pull-over [sweater] "idem" (literal: "jerseu care se trage pe deasupra"; pull-over este o întrebuințare nominală a sintagmei verbale pull over "a trage pe deasupra"); fr. pur-sang (pl. des pur-sang) "(cal) pursânge" < [cheval de] pur sang "idem"; rom. sofită
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în engleză sau franceză, dar, teoretic, poate proveni, prin condensare, fie din rom. grep[fru(i)t], fie din engl., fr. grape[(-)fruit] (engl. grape "strugure"), dacă nu cumva este rezultatul unei simple trunchieri. Aceeași este situația cuvântului rom. pic "ciocan de abataj", care ar putea fi condensat fie din rom. pic[hamer] "idem", fie din etimonul acestuia, germ. Pick[hammer]. Cele două posibilități au însă la bază același mecanism al condensării: ajuns într-un mediu lingvistic străin, grupul sintactic sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
0,50 în sus pentru ceilalți. Vitele împinse rapid cu un baston electric, se înșiruie pe un culoar strâmt, încât nu se mai pot mișca. Acest culoar are în stânga un perete mobil. Un muncitor încalecă acest culoar și cu un ciocan cu coadă lungă, lovește pe rând vitele în frunte, amețindu-le, imediat peretele din stânga cade odată cu vitele, care nu mai mișcă. Imediat sunt înhățate de un picior de un cinghel ce rulează ca un scripete mobil, prin fața lucrătorilor așezați în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
bilaț al optzecismului, o „autopsie“ prin care se urmărește aflarea adevărului, deschizând noi perspective în literatura română: „Înlăturați, pe cât posibil, spectatorii inutili din jurul operației, mai ales dacă aceștia sunt membri ai familiei: zgomotele produse de ferestruire sau de loviturile de ciocan, foarte necesare, produc o impresie urâtă acestora. Ei vor afla numai la sfârșit rezultatul căutării voastre și, dacă acesta e adevărul, voi nu mai sunteți responsabili de faptul că impresia lor e bună sau rea“. Primul capitol, intitulat sugestiv Autopsie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Ciocan Codrin Cristian Un băiat și-o fată Privește-acea lumină în ochii mei cei verzi, promit iubire pură dar tu... nu vrei să-i crezi. Așa fugind grăbită, n-ai timp de lucruri fără rost, nicicum n-o să te lași
A doua oară unu by Ciocan Codrin Cristian () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92929]
-
Sucellus butoiul cu cercuri din lemn de stejar, care este de fapt o invenție celtică. Divinitate celtică a pădurii, asimilată de romani zeului Silvan, reprezentat cu o coroană de iederă pe cap, un cosor în mână, iar pe umăr, un ciocan de dogar, Sucellus proteja oarecum băutura mitică. Prin aceste exemple, cultura viței de vie apare, mitologic vorbind, ca mărturie a unei epoci fabuloase în care zeii trăiau pe pământ și în care vinul însuși era considerat ca un mit viu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fără urmă de împotrivire. Aud voci rostind cuvinte în limba engleză. Stranger, violent, friend, reaction, cave, surrounded, my own world, we, stranger, isolation, insight, remember nothing, closer, stranger... Sticlă spartă, cioburi aruncate pe podeaua de ciment casant, apoi pisate cu ciocanul... Și iar chitara, cu reverb și wah-wah de mi se răsucesc venele, firele de nervi, fibrele mușchilor, grăsimea adunată pe abdomen, ca și toate legăturile nevăzute și necunoscute ce alcătuiesc „sufletul“ (cele 26 de grame!) - dacă mai rezistă în zidirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Cine adoarme ultimul, ficțiune coerentă și seducătoare, istorie corectata prin vis. Noaptea lui Iuda, de Dan Stâncă, si Asediul Vienei, de Horia Ursu, sunt române ale autorilor generației mature, care își dă măsură. Între tineri, trebuie notați și urmăriți Iulian Ciocan cu puzzle-ul sau basarabean Înainte să moară Brejnev, Călin Ciobotari cu fiction-ul antisecuristic Ssst! Generalul visează... , Gabriela Gavril, autoare a interesantului român de moravuri universitare Fiecare cu Budapesta lui, sau Ștefan Baștovoi, reeditat cu Iepurii nu mor. Remarcabil și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
nici o schimbare în producerea cărții și problema dublului tiraj va continua să se pună tipografilor în aceiași termeni. Ceea ce s-a transformat a fost tehnica taille-douce. Înainte, plăcile de aramă erau turnate, apoi suprafața lor era ridicată sau bătută cu ciocanul; ele aveau grosimea diferită și suprafața neregulată. Pentru a înlătura aceaste inconveniente, gravorii preferau să folosească procedeul criblé; o lovitură de daltă cu mîna ridicată cerea o suprafață mai regulată. Ori, spre mijlocul secolului al XVI-lea a fost inventată
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
dată relativ recentă și probabil că se configurează prima generație postbelică ieșeană care nu stă cu gândul să fugă în capitală. Cu Tarantino la Chișinău Doris Mironescu Un pariu complicat se află la originea romanului publicat anul acesta de Iulian Ciocan, Înainte să moară Brejnev. Autorul, critic literar și prozator din Chișinău, declară că scrie pentru a-și revizita copilăria, „o copilărie într-un univers închis“, cum au fost atâtea în perioada comunistă, dintr-o pornire arheologico-sentimentală devenită în ultimul timp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
declară că scrie pentru a-și revizita copilăria, „o copilărie într-un univers închis“, cum au fost atâtea în perioada comunistă, dintr-o pornire arheologico-sentimentală devenită în ultimul timp, dincoace de Prut, și o modă. Deosebirea, în cazul cărții lui Ciocan, este că închiderea specifică vieții din comunism se completează cu închiderea basarabenilor într-o Uniune în care nici nu mai au voie să-și spună numele. În Uniunea Sovietică, românii devin „moldoveni“, o națiune aparte cu limba ei proprie, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
în 1944, trebuie înlocuit cu o imagine cuprinzătoare și de bun-simț, aducând laolaltă infernul spațiului locativ și naivitatea politică a puștilor de la școală, amărăciunile veteranilor și bețiile motocicliștilor „huligani“, seara, lângă bloc. Este ceea ce își propune în mod explicit Iulian Ciocan, încercând o replică prozei postsovietice a unor Erofeev, Sorokin, Ulițkaia. Momentul ales de autor, perioada de „început al sfârșitului“ de la debutul anilor ’80, înainte de moartea lui Leonid Brejnev, e unul nu doar sugestiv pentru finalul ce se apropie de Uniune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
pentru ordonarea materiei narative: romanul are un sfârșit, ca să zic așa, de la bun început, din titlu. Lumea moldovenească din roman, de la locuința ultracentrală a responsabilului ideologic Pavel Fiodorovici Kavrig, la doi pași de parcul Pușkin, și până la familia lăcătușului Vova Ciocan, cu un apartament „comandat“ de 41 de metri pătrați în cartierul Râșcanovca, se îndreaptă într-un fel sau altul spre sfârșitul ei. Chiar dacă locuitorii de la sat încă nu-și dau seama și tânjesc să ajungă a locui în oraș, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
comunismul nu mai are mult de trăit, iar „interminabila tranziție moldovenească“ seamănă mai mult cu o supraviețuire decât cu un nou început. Poveștile sunt construite cu o tehnică remarcabilă Extrem de bine conduse, poveștile celor câteva personaje ale romanului-mozaic, pionierul Iulian Ciocan (!), veteranul de război Polikarp, muncitorul Ionel Pâslari și vărul lui de la țară Grișa Furdui, micul nacealnic Pavel Kavrig și gospodina Dochița Barbalat se întâlnesc în moduri subtile, apte să smulgă admirația cititorului. În centru se află aventurile conștiinței pionierului Iulian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
-l face mult mai fragil în fața realităților. Astfel că paznicul de bloc Nicolae Barbalat, îndurerat din cauza morții absurde a nevestei sale, Dochița, va găsi în el o ureche înțelegătoare. Pentru întregirea tabloului, mai apare și un coleg al lui Vova Ciocan de la fabrică, muncitorul Ionel Pâslari, amăgindu-și viața mizerabilă de cămin de familiști cu închipuiri erotice despre o învățătoare nimfomană, dar cu bun nivel ideologic. În schimb, vărul său de la țară, Grișa Furdui, ar da orice ca să poată să trăiască
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
contectează între ele, cum am arătat, asemenea „firelor“ din filmele unor Tarantino sau Inarritu. Personajul central din capitolul doi face figurație în capitolul șase. Un altul este coleg de serviciu cu tatăl eroului din capitolul unu ș.a.m.d. Iulian Ciocan vrea să sugereze, astfel, în baletul „întâlnirilor“ dintre personajele sale o coregrafie superioară, un duh al vremii, poate chiar suflarea morții în pieptul acoperit de decorații al lui Leonid Brejnev. La răscruce de vânturi postmoderne, eroii din Chișinăul anilor ’80
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
întocmesc un tablou de un realism înșelător și de o „perfecțiune“ tehnică, ca un castel din scobitori. Construcția narativă din Înainte să moară Brejnev este una demonstrativă, chiar dacă la nivelul superior. Chiar fără a își asuma vreo teză - iar Iulian Ciocan are un excelent simț al nuanțelor, care-l ferește de asta -, romanul în discuție rămâne, nu mai puțin, rezultatul unei operații combinatorii orientate în vederea unei unice interpretări. De aceea, „specificul basarabean“ căutat de către cititorul cărții nu va putea fi găsit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
în vederea unei unice interpretări. De aceea, „specificul basarabean“ căutat de către cititorul cărții nu va putea fi găsit. Lipsește ficțiunea verosimilă care să destindă narațiunea până acolo unde destinele eroilor să ajungă a exista independent de scopurile vizibile ale autorului. Iulian Ciocan are un bun ochi pentru detaliul semnificativ, pentru anecdota sugestivă; de asemenea, trebuie notate onomastica ingenioasă, ironia pince sans rire, subminarea tragicului prin grotesc și invers. Însă lipsesc scenele care să dea un conținut personajelor, altul decât acela al rolurilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
comedie pe care trebuie să le joace pe scena brejnievismului agonic. Cele mai reușite capitole, primul și antepenultimul, posedă o vervă de regizor american în inventarierea, pe scurt, a unor destine întregi: o viață îngrămădită într-o singură frază. Lui Ciocan îi place, se vede, să se contemple în postura de maestru păpușar. I se potrivește ritmul rapid și ironic al relatării, privirea din avion (dacă nu chiar din balon). Urmăriți în posturi relevante, compuși doar din detalii sugestive, eroii săi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
doar din detalii sugestive, eroii săi par să nu poată evolua decât supravegheați. Perfect stăpân pe tehnici literare, autorul va acorda, poate, mai multă libertate ficțiunilor sale în viitor, în așteptatul roman al Basarabiei de ieri și de azi. Iulian Ciocan, Înainte să moară Brejnev, colecția „Ego Proză“, Editura Polirom, 2007 Singurătatea, ediția 2007 Bogdan Romaniuc Relatare despre moartea mea este o nouă „ediție a singurătății“, apărută sub semnătura lui Gabriel Chifu. Un eseu despre izolare și rătăcire, despre pierderea identității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
din Iași la acea vreme. „În loc de a critica, mai bine s-ar fi apucat să facă ceva de criticat“, îi replica Stamati lui Kogălniceanu în „Albina românească“, supărat foarte de cronica usturătoare, care - mai scria Stamati - voiește „ca cu un ciocan să înimicească toate încercările patrioților doritori a produce ceva folositor“. Numai că Kogălniceanu remarcase bunele intenții ale societății teatrale, dar, adept al criticilor nepărtinitoare, separa intențiile de rezultate, adică planul mare de isprava mică. Formată din absolvenți ai Conservatorului filarmonic-dramatic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]