38,100 matches
-
Ceaușescu Bun cunoscător și talentat traducător de poezie antică, Ion Acsan a perseverat cultural, deci nediabolic, oferind publicului român o antologie de texte mistice care cuprinde un răstimp de trei mii de ani, de la poeme sumeriene până la Francisc din Asisi. Cititorul român intră astfel în contact cu pagini de referință ale culturii universale începând cu cele scrise în Mesopotamia, trecând apoi prin imperiul hitit, Egiptul faraonic, Grecia clasică și elenistică și terminând cu Evul Mediu european. Trei mii de ani de
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
ani de gânduri exprimate de omenire în regiunile unde s-a născut civilizația și care au plămădit spiritul și cultura europeană. Pe lângă texte cunoscute de orice om cultivat, de pildă fragmentul din Teogonia lui Hesiod, Imnurile homerice, versurile lui Teocrit, cititorul va întâlni poeme pentru prima dată tălmăcite în limba română, cum sunt imnul în cinstea zeiței akkadiene Innana, compus de poeta Enheduanna în secolul al douăzeci și patrulea î.d.Cr., Coborârea zeiței Ishtar în infern, imnurile orfice în integralitatea lor
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
la ordinul lui Zeus, zeul Hades nu va accepta revenirea periodică a lui Core alături de mama sa, pământul nu va mai da roade. Ce contacte misterioase vor fi existat între literatura Orientului și Grecia? Am insistat asupra textelor orientale deoarece cititorul român este mai puțin familiarizat cu ele decât cu cele grecești. Și apoi este tulburător să constați cum primii poeți ai omenirii sunt obsedați de gândul morții ineluctabile și să citești strigătul lor disperat că nu există speranța, așa credeau
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
Glasul lui ce-mi încânta inima - l-a năpădit muțenia. în lăcașul desfătării lui - acum stau câinii. Pe moșia stăpânului meu - coboară corbii. în fluierul lui - șuieră vântoasa. Câinii stăpânului meu - umplu furtuna cu urlete" Note introductive bine concepute oferă cititorului informațiile necesare înțelegerii textelor antologiei. Traducerea, respectând spiritul originalului, este realizată într-o frumoasă limbă românească. De-ar fi să-i facem o imputare autorului, am remarca absența poeziei latine din antologie. Sigur, romanii dintre toate popoarele antice au fost
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
mă găsesc ca redactor, un articol de prezentare care se intitulează Liviu Rebreanu. O parte din studiile noastre secundare le-am făcut la Sf. Sava, lucru care ne-a folosit mult. Romanul Dvs. a fost foarte bine primit de publicul cititor al țării mele și criticii turci vi-au aplaudat opera în modul ce o merită. Vă trimit alăturat originalul și traducerea articolului apărut în revistă. în curând vă voi expedia și traducerile precum și originalele articolelor apărute în presa noastră cu
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
Felezău am reușit să deslușesc câte ceva din cele cuprinse în acest articol. Astfel, Cavit Yamaç arată încă de la început că traducerea în limba turcă a romanului Pădurea spânzurațilori este considerată ca fiind un adevărat eveniment în peisajul literar-artistic turcesc, deoarece cititorul turc este pus în contact cu opera celui pe care comentatorul îl consideră ,creatorul romanului românesc modern". Romanul său a fost ales spre traducere, deoarece autorul lui este membru al Academiei Române și unul dintre cei mai importanți scriitori. El oferă
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
parodii literare: mi-am imaginat cum ar arăta pagina din volumul III al Jurnalului lui Cărtărescu dedicată evenimentului la care aveau să participe autorul cărții, Ioana Pârvulescu și eu însumi. Așa se explică acest În genul lui Cărtărescu, în care cititorul poate recunoaște lesne un ilustru model interbelic: al lui N. Steinhardt din anii '30. G. L. 3 iunie 2005 Mă scol către ora 7 cu senzația, mai acută ca oricând, că sunt țintuit într-o existență dementă care, mai devreme
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
destinat să însoțească imaginea (una, totuși, textualizată, desigur). Autorul (deja perimata ,voce auctorială") nu se mai exprimă, își lasă personajele să emită simpatii sau antipatii: yankeii, arabii, chiar și ,marconienii", aflați în colaborare sau în conflict, se divulgă singuri, încât cititorul nu poate deduce atitudinea sa. El scrie în treacăt, de parcă ar teoretiza, că nu acordă credit ,autorului care-și plimbă personajele și cititorii în funcție de interesele și capriciile sale" (p. 291). în alt loc consemnează și mai clar și alătură indubitabil
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
sau antipatii: yankeii, arabii, chiar și ,marconienii", aflați în colaborare sau în conflict, se divulgă singuri, încât cititorul nu poate deduce atitudinea sa. El scrie în treacăt, de parcă ar teoretiza, că nu acordă credit ,autorului care-și plimbă personajele și cititorii în funcție de interesele și capriciile sale" (p. 291). în alt loc consemnează și mai clar și alătură indubitabil profesiunea autorului de cea a ziaristului, apropo de Gilda: , Intrase ea însăși în postura autorului, deși nu depășise vreodată pragul ziaristei inspirate și
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
în alt loc consemnează și mai clar și alătură indubitabil profesiunea autorului de cea a ziaristului, apropo de Gilda: , Intrase ea însăși în postura autorului, deși nu depășise vreodată pragul ziaristei inspirate și dezinvolte, care își amăgea personajele, în funcție de așteptările cititorilor" (p. 198). în sfârșit, tehnic vorbind, autorul așază până și fantezia în imediata apropiere a realității, contaminând-o pe aceasta, dar lăsându-se în același timp stăpânit de ea. încă o dată, aceste două componente, oarecum antagonice, nu se concurează, dar
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
lipsească redactorii ,noștri", rămînem fără obiectul muncii) ne făcea să fim ,la pîndă" cu vreo oră înainte. Nu-l cunosc de multă vreme pe directorul-adjunct al României literare, dar văd bine că oameni pe care i-am crezut (impresie de cititor, nedezmințită după aceea...) dintotdeauna la revistă, îl cred, la rîndu-le, acolo, de cînd s-a pomenit. De altfel, nu mi-l amintesc absent (poate doar să-și fi luat un concediu, neapărat scurt) și, oricum, lipsa domniei sale ar fi rămas
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
bine și fără ele. N-aș fi spus lucrul acesta, dacă printre personajele din celebra sa carte De ce iubim femeile nu s-ar număra și două poete cu care a călătorit el prin Irlanda și dacă nu și-ar avertiza cititorii să nu creadă, Doamne ferește, că experiența sa intimă din acel voiaj ar putea avea vreo legătură cu una dintre ele ori cu amîndouă. Dacă suavul poet a zis Doamne ferește, eu zic Slavă Domnului că nu noi - colegele sale cu care
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
place să cred că atunci cînd se întreaba dacă înainte de a o penetra pe Nastasia Filippovna cu briceagul, Rogojin nu o mai penetrase și altfel, el nu ar fi vrut neapărat să-l șocheze pe Lucian Raicu. Necum pe noi, cititorii săi, care nu eram direct implicați și ca atare am fi putut spune: ce mai contează asta ?! Dar limbajul dur folosit de detectivul Artur ne abate atenția de la ceea ce știam pînă acum și ne face să ne gîndim că amănuntul
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
prin fuga cu Parfion Rogojin, care era situat la antipodul fratelui său de cruce, dar nu o iubea mai puțin. Valoarea scrisorilor lui Emil Brumaru către Lucian Raicu e dată în ultimă instanță de faptul că ele exprimă obsesiile unui cititor împătimit, care poate mărturisi: ,Una din marile mele disperări de lector este că nu pot citi toate cărțile unui autor dintr-odată ! Ce delir ar fi să-l am pe Dotoievski integral, în aceeași lectură, în cap ! Dar în timp ce citesc
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
de provincie o prăvălioară cu lenjerie de damă la care să ajungă - printr-un coridor îngust și umed - toate eroinele celebre din literatura universală nu este al unui pervers, așa cum ar putea să pară la prima vedere, ci al unui cititor rafinat, dispus să le acorde amănuntelor intime de natură să definească un personaj literar exact atît cît trebuie să li se acorde. Nici mai mult, dar nici mai puțin. Faptul că pune accentul pe ele nu trebuie să ne înșele
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
Cosmin Ciotloș Când Nicolae Manolescu afirma că ,unui autor ludic și licențios ca Nabokov Duduca Mamuca nu i-ar fi dispăcut", intuia, desigur, mult mai mult decât lasă să se întrevadă suficiența noastră de cititori. Pentru că remarca se susține și se reține cu ușurință dacă îl privim pe Nabokov exclusiv drept autor al Lolitei. Nu au, în măsuri aproape egale, Humbert Humbert și Toderiță N.N. (protagonistul scrierii lui Hasdeu) planuri de seducție diabolice și nu
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
autor al Lolitei. Nu au, în măsuri aproape egale, Humbert Humbert și Toderiță N.N. (protagonistul scrierii lui Hasdeu) planuri de seducție diabolice și nu tocmai ortodoxe ? Totuși, dincolo de a fi un excelent scriitor (și stilist), Vladimir Nabokov e un redutabil cititor.Iar când vine vorba despre o preferință sau alta, nu cel care scrie Invitație la eșafod (de pildă), ci acela care citește cu o minuție aproape maniacală e în drept să se pronunțe. Până la Nabokov nimeni nu încercase să afle
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
se metamorfozează Gregor Samsa. Cum ar fi dacă nuvelele licențioase ale lui Hasdeu ar avea parte de o asemenea lectură? Înainte de orice, fără a aluneca în biografism, relația autorului ca persoană cu textul Duducăi Mamuca nu e deloc nepolemică. Cu cititorii, nici atât, mai ales cu cei importanți (ca Maiorescu). După ce, în 18 aprilie 1863, Comitetul de Inspecțiune a Școalelor de Dincoace de Milcov ( același Maiorescu fiind membru, iar V.A. Urechia președinte) îl avertizează pe criterii de imoralitate, Hasdeu ripostează: adăugă
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
și numai pentru amuzamentul intelectual, șansa ca sinuciderea lui Toderiță să fie reală, iar a lui Tăciune, nu. Și atunci, ca și textul lui Alphonse Allais (Un drame bien parisien), s-ar putea ca Micuța să-și includă, seducă, păcălească cititorii. Sub lupa de entomolog a lui Nabokov, Ghiță s-ar încadra în familia Phasmidae (insecte ce, trăind pe frunze, au tocmai formă de frunză). Aflat în descendența unui personaj suicidar, Tăciune mimează credibil. Sub lentila paranoidă a secolului al XX
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
Ilie Constantin Unii dintre scriitorii care au publicat multe cărți (sunt dintre aceștia) încep să trăiască, la un moment greu de precizat al vieții lor auctoriale, o ușoară oroare față cu obligația de a da autografe viitorilor cititori - începând cu prietenii și criticii de seamă etc. La fel se întâmplă și cu interviurile; m-am pomenit, într-o zi, spunându-i unui trimis al televiziunii, cu o stranie îndârjire: "Nu-ți dau eu interviul meu, domnule!", de parcă mă
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
rânduri epistolare, dar sunt mai sfios cu dedicațiile. Le transcriu cu plăcere - trebuie să fac un efort să mă opresc - dar preget a "broda" considerații asupra lor, de parcă aș comite o indiscreție. "Se laudă cu dedicațiile primite!", va decide vreun cititor. Mais parfaitement, dar în acest caz aș fi reprodus autografe de la autori sub a căror pană eu șiroiesc de geniu și de alte calități. Or, m-am ferit de ele, reținând doar rânduri pline de măsură, de prietenie și de
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
Iordan Datcu Cititorul neinformat care parcurge lista cărților de proză originală (Noaptea, 1988, Pensiunea Dina. Jurnal de emigrație, 1995, în căutarea Alexandrei, 1999, Dezvăluiri târzii ale unui pretins martor ocular, 2000, Party cu un ceas mai devreme, 2001, Fețele lui Ianus, 2001, Pasărea
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
obișnuită, s-ar zice chiar obligatorie, era ŤAplauze furtunoaseť. în stenogramele cuvîntărilor mele, paranteza cea mai frecventă este ŤRîseteť. Nu este singura deosebire dintre mine și Ceaușescu, dar este aceea pe care contez mai mult pentru a obține clemența judecătorilor." Cititorul care ar avea curiozitatea să urmărească reacțiile sălii, reproduse din Monitorul Oficial, ar constata într-adevăr că, în micul volum de 140 de pagini, mențiunea ,Rîsete" apare de 55 de ori, ,Rîsete, aplauze" - de 31 de ori, ,Rîs general"- de
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
-nchise, așa că se cuvine să ai o niciodată sfârșită răbdare. Pistruiat și ochelarist, Astrologul ar fi putut semăna cu un dentist, dacă vorbele lui nu ar fi fost de zodier și dacă nu s-ar fi vădit a fi un cititor pătimaș de texte explodate, cum ar spune un specialist în limbi moarte. I-am dat ascultare și astfel am ajuns în gara Termini, un omfalos roșu și păgubos, ticist de călători cu suflet păros. Din Termini porneau toate drumurile Romei
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
Incompatibil, deci, cu mediocritatea adaptabilă și oportunismul mercantil al colegilor, prietenilor și cunoștințelor din mediul artistic, politic și universitar postdecembrist. în ciuda tonului pedagogic, omiscient și a unor pagini ce par lungi interviuri la care protagonistul răspunde punctual (de unde și sentimentul cititorului de saturație), prozatorul excelează mai ales când se livrează epicului canonic tip - o zi din viața Magdei sau confruntările dialogice în cheia adevărului ultim între mamă și fiică, - ca să nu mai vorbim de trăirea peisajului montaj până la cartografierea stilistică a
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]