3,264 matches
-
au plătit cu răni și cu ocară”. Conștiința temnicierului pagân este pătată și de raptul din teritoriul national ceea ce nu se uită “ de neamul meu de domni și de țărani”. Puterea cerească “vindecă pe cei ce s-au prăbușit sub cizme și sub norme”. Ostracizatul speră că va veni “Desprimăvărarea” când “din Înfrațirea șoimului cu zarea\vom ști să bem paharul de azur.” Oriunde este mânat de biciul cuceritorului poetul poartă imaginea țării sale “ce a crescut cu mine pe Bugeac
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
au fost oaspeții familiei Prezan au remarcat unitatea cuplului. Constantin Prezan își idolatriza soția. Profesorul pensionar, Gheorghe David, din Negrești, își amintește de primul mic-dejun servit, în copilărie, la conacul familiei Prezan de la Schinetea: ,,Îmbrăcat în uniformă, încălțat cu faimoasele cizme nemțești, mareșalul mânca foarte puțin, vorbea puțin Ăîn românește, germană, franceză). El a constatat preferința mareșalului pentru brânză, auzindu-l cerând încă o porție de fromage. Cafeaua o servea în cerdacul conacului. În timpul zilei, mareșalul se plimba pe aleea de
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
banditu’ de Diaconescu trebuie să-l prindem. El e capu’ răutăților. La un moment dat, Ungureanu a scos cătușele să-l lege și să-l ia. S-a luptat Preda și-l supunea pe cioban. Ungureanu a băgat mâna la cizmă, a scos un pistol și l-a împușcat în picior. Preda a făcut opt ani de închisoare grea. L-am lăsat Am rămas cu Radu și cu Moșu până în 1951. Ne pregăteam de iarnă. Le-am propus să facem bordei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mă întorc...» Cu flecuri metalice «Majoritatea erau femei care îl loveau cu cozi de steag. Am recunoscut-o pe fiica avocatului Orban, care lovea cu piciorul încălțat în cel căzut. La un moment dat, s-a descălțat de una din cizme, scurte, de culoare maro, cu tocuri înalte, cu flecuri metalice și cu care a aplicat lovituri în capul victimei... și s-a exprimat în sensul de nemernic murdar: l-ai închis pe tata.» (martor Kozma Gizella). «O femeie de cca
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în pene frumos. Chemătorii la nuntă strigau: «Șocăriță, țâpă gacii/ Că-ți rupe stegaru cracii!» - Cum era îmbrăcată o mireasă? - Ave cunună, chimeșă (cămașă), pindileu (fustă) și zadie (șorț, pestelcă). Un laibăr sau un cojoc, dacă era răce. În picioare, cizme sau pantofi. Mărgele mici, împletite în zgardă la gât. - Pe coafezele din oraș nu le-ați învățat să împletească mirese? - Nu vor să învețe. - Cât vă plătea pentru împletirea unei mirese? - Eram pretini, nu să plăte. Amu, i-aș da
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
bolnav. El era doar revoltat: i-au furat trei vaci într-o noapte și hoții rămân liberi. Iar omul are șase copii. Știți ce înseamnă asta pentru un țăran care trăiește prin truda mâinilor lui?... Dacă eram eu acuma în cizme... Aici, Ion Irimia s-a oprit din poveste. Și rămăsese cu ochii ațintiți în zarea Crăieștilor. Un sat sărac, uitat de lume și de Dumnezeu, ca majoritatea satelor noastre în tranziția spre nicăieri. „Domnu ziarist, haideți să vă arăt puțin
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cumperi apoi mistreți, rinoceri, ce vrei tu, îi hrănești și apoi n-ai decât să faci vânătoare! Știți ce-a zis Umbrărerscu? Dacă nu le convine țăranilor, să-mi vândă mie pământul. Cumpăr tot!... Ei, dacă eram eu acum în cizme, îi arătam eu mistreți ținuți pe păpușoii amărâților...” Au înflorit cireșii amari. Își ridică horbotele albe spre cer prin crânguri de salcâmi. Miroase a verde crud - iarbă și păpădie. „Aici e Valea Călugărului, iar mai jos se vede pârâul Dobrotfor
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nemți, în Italia și vor bani de drum repede. Și iau taurul omului din poiată...” Uitarea poveștii „Oamenii se plâng pe-aici că le fură animalele, porumbul din hambare și nimeni nu cade...” „Ei, dacă aș fi eu acum în cizme... Jăratic ar mânca! Este unul aici, Șiulică al lui Cataroi, tot așa-l cheamă. El cu frații lui...” „De unde știți?” „L-am mirosit... Nea Ioane, îmi zice el odată, io, dacă nu fur într-o zi, mă mănâncă buricele deștelor
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și cu ce bani să mergem noi tocmai la Iași...”, îmi spune Ilinca lui Tică. Am plecat de la Crăiești cu o revoltă surdă în piept. Îmi rămăsese în cap vorba obsesivă a lui Ion Irimia: „Dacă eram eu acum în cizme...” Peste două luni, colonelul m-a sunat să mă duc la Ziua fiilor satului din Crăiești. Și am revenit pe o căldură sufocantă de Cuptor. În spatele bisericii, oamenii primarului Ghiță puseseră masă lungă. Ghiță tăiase un porc pentru „fiii satului
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
insistență devenea neobosită de îndată ce simțea o prezență în casă. Trebui să se lupte o clipă cu ușa pe care gerul o blocase și care cedă dintr-o dată, deschizându-se larg și dând la iveală silueta înaltă a unui bărbat în cizme și în uniformă 119. Alături de formele de perfect simplu care asigură progresia povestirii, imperfectele marchează procesele care nu participă la această progresie. De exemplu, a doua frază ("Dacă nu ținea [...] barăcilor") este inseparabilă de prima, de care depinde. Textul nu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
termenii specifici. La început, când surplusul de apă din Corrèze a început să reverse, santinela a crezut că e un fel de glumă. A dat importanță întâmplării abia atunci când a simțit că buclucașa materie lichidă îi intra, pe deasupra carâmbilor, în cizme. Dându-și în cele din urmă seama că gluma se îngroașă, a dat alarma. Atunci când se dă alarma, de ești pompier sau infanterist nu mai are importanță. Sari ca ars din pat și te echipezi cât ai zice pește. În
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
creștet o asemenea povară? se minunează oaspetele nordic. Răspunsul îl va obține ceva mai târziu, intrând într-o prăvălie cu ișlice: greutatea lor nu e proporțională cu mărimea! În spatele trăsurii boierești șade un arnăut cu turban, anteriu scurt, șalvari și cizme galbene, înarmat cu un iatagan și o pereche de pistoale. Mai puțin falnic e vizitiul de pe capră, de obicei un țigan murdar și înveșmântat pestriț: pe cap o pălărie de tip occidental, cu canaf de aur sau de argint, iar
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
costumelor: „giubeaua turcă, ișlicul armenesc (o căciulă cât ciubărul de mnel sur, numită în batjocură tombatera), apoi ceacșirii scarlatini [= roșii] rivalizează cu dulama circaziană, atila maghiară și fracul germano-franc, nu arar căptușit cu atlas roșu. Tot așa e cu încălțământul, cizme roșie, meși galbeni și cipici negri europeni.“ Cu două luni mai devreme, poposise scurt timp în același oraș contele Anatol Demidov, în fruntea unei expediții științifice ale cărei rezultate le va consemna în al său Voyage dans la Russie méridionale
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
francezul - ideile de progres pe care șapca lui mă făcuse să le întrevăd“. În aceeași vreme, poetul Conachi, după o relatare a lui G. Sion, purta anteriu, brâu și giubea, dar părăsise ceacșirii și meșii în favoarea pantalonilor căzăcești și a cizmei, iar pe cap își punea o alcătuire absolut originală, la jumătatea drumului între șapcă și fes. Asemenea combinații vestimentare devin extrem de sugestive pentru mentalitatea celor aflați cu un picior în prezent și cu altul în trecut, neîncrezători - ca mai târziu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
au lucrat Regulamentul, și noi, oameni cu aceleași idei de chiverniseală și de «așa voi», ne-am schimbat numai hainile, ne-am lăsat părul ca să-l tundem, ne-am lepădat papucii și ceacșirii, ne-am pus pantaloni și pinteni la cizme și am început a ne coafa părul și a ne încrevăta gâtul, și credem că am schimbat și ideile cele vechi!“ (Pentru opinie, în Foaia pentru minte..., 1841, nr. 49). Nu altfel cugeta Kogălniceanu, anticipând și el, în câteva rânduri
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
-și cilindrul în semn de salut, și un vârstnic în anteriu, care-și saltă calpacul cu amândouă mâinile... Femei târându și prin praful uliței rochiile grele de mătase sau catifea... Negustori în pragul dughenelor: giubele de postav, pantaloni vârâți în cizme, șepci rotunde cu cozoroc... O gâlceavă la ușa unei biserici, între două cucoane aprinse la față... O cochetă cam veștedă zâmbind galeș unui cavaler... Omul din turn are spirit de observație, dar nu și spirit de abstractizare. Să-i dăm
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
rafinament", mai cu seamă după invadarea Belgiei, acțiune ce permite denunțarea "exceselor de neînchipuit". În numărul din 29 august L'Illustration va reprezenta acestă acțiune prin imaginea unui soldat prusac înconjurat de cadavre ale copiilor, pe fondul bisericilor incendiate, cu cizma așezată pe trupul unei fetițe, pătruns de "străvechiul său instinct barbar 302". Pînă în 1916 acesta va fi tonul adoptat de francezi față de Germania. Ca să nu rămînă mai prejos, jurnaliștii englezi îi vor numi la rîndul lor pe germani "vandalii
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
îl descrie pe tovarășul său de călătorie. Purta un costum maro, cu butoni dubli de păr de aceeași culoare, o perucă cu părul des și grizonat, o cămașă apretată, ciorapi negri și o curea cu cataramă argintie. În timpul călătoriei purta cizme și o haină foarte largă maro, în ale cărei buzunare intrau chiar și două volume dintr-un dicționar in folio; și ținea în mână un baston englezesc de lemn de stejar. Să nu ne oprim la aceste amănunte particulare. Dar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să putrezească, iar în ei se aflau niște viermi respingători. Viermii ne-au micșorat într-atâta rațiile încât nu mai speram să scăpăm de foamete și credeam că vom sfârși devorați de acei viermi dezgustători. Mâncau totul cu excepția fierului: hainele, cizmele, papucii, pălăriile, cămășile, ciorapii; iar din navă mâncau bârnele și ne temeam că vor face o gaură într-una din părțile navei și ne vom scufunda (Jane 119). O relatare despre colonizare mai subtilă din punct de vedere psihologic este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
eficiența generală a acestei vaste organizații care mărșăluiește și cântă la unison: "Oamenii din unitățile de infanterie cântau: Vaterland... Mein Vaterland. După fiecare vers al cântecului urmau trei pași... Când melodia înceta, liniștea nu mai era întreruptă decât de tropăitul cizmelor cu placheuri metalice, și apoi din nou se auzea cântecul" (447). Davis recurge la figuri de stil care fac apel la bunul simț, sau la ceea ce bunul simț poate percepe. În cele din urmă, la finalul textului face apel din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un articol despre oboseala culturală. Mai precis, Powers l-a tachinat pe Tom Wolfe cu întrebarea: "Așadar, romanul trăiește și este așa cum trebuie, fiind considerat oriunde "iubita" oricărui scriitor, ceea ce îmi convine, însă jurnalismul, închis pentru atâta timp în aceste cizme de plumb, și de la care Wolfe a sperat să descopere lucruri atât de interesante - ei bine, din păcate, jurnalismul rămâne tot jurnalism". Îngâmfat, a întrebat: "Oare ce s-a întâmplat cu noul jurnalism?". Fenomenul de condescență critică față de jurnalismul literar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogația, ci liniștea colibei tale te face fericit”, atunci când ea află că Ghiță, ginerele ei, vrea să ia În arendă hanul de la „Moara cu noroc”. Cizmar de meserie, Ghiță se săturase să cârpească cizmele oamenilor, mai ales că aceștia obișnuiau să umble toata săptămâna În opinci, ori desculți, iar când dumineca e noroi, Își duc cizmele În mâna pâna la biserică. Acțiunea se desfășoară Într-o zonă geografică a Ardealului, la hanul Moara cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vrea să ia În arendă hanul de la „Moara cu noroc”. Cizmar de meserie, Ghiță se săturase să cârpească cizmele oamenilor, mai ales că aceștia obișnuiau să umble toata săptămâna În opinci, ori desculți, iar când dumineca e noroi, Își duc cizmele În mâna pâna la biserică. Acțiunea se desfășoară Într-o zonă geografică a Ardealului, la hanul Moara cu noroc, aflat Într-o vale dintre dealuri, o răscruce pe unde trec turme de porci spre și dinspre târg, loc important pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la Moara cu noroc nu putea rămâne fără voia Iui Lică”, iar el dorea să stea aici vreo trei ani să se pună pe picioare; să deschidă un atelier de cizmărie cu zece calfe, să le dea altora de cârpit cizmele oamenilor. Ar fi fost mai bine să nu fi avut nevastă și copii. Lacom de bani, Ghița e gata să-și pună capul În primejdie. Se enerva că se simte legat, pe de o parte de familie, pe de alta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scenă antologică, prin care autorul realizează mai multe obiective: prezentarea unui joc popular specific zonei, someșana, și introducerea treptată a personajelor și sugerarea viitoarelor conflicte. Romancierul Înregistrează pe rând lăutarii, cântând sub șopron, ritmul Îndrăcit al someșanei, gesturile flăcăilor, ciocnind cizmele: „Zecile de perechi bat Someșana cu pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se Învâltorește, se așează În starturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire. Cu cât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]