8,913 matches
-
prin care pot fi modificare norme juridice de natura legii organice sau ordinare. ... 34. În sfârșit, în raport cu critica potrivit căreia modificările aduse asupra art. 364 alin. (1) și (2) din Codul administrativ prin legea atacată sunt lipsite de claritate și contrare standardelor de calitate a legii ce decurg din art. 1 alin. (5) din Constituție, sunt indicate și anumite considerente reținute prin deciziile în materie ale Curții Constituționale. ... 35. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
primi o sumă de bani al cărei cuantum nu este influențat de intervenția statului. ... 6. Se mai susține că prevederile art. 137 alin. (3) teza a doua cu referire la sintagma „cifra de afaceri“ din Codul penal sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, lăsând judecătorului o marjă largă de apreciere în stabilirea pedepsei penale prin faptul că legea nu precizează momentul la care se raportează cifra de afaceri pe care acesta o poate avea în vedere, mai exact nu prevede
DECIZIA nr. 665 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299958]
-
care acesta se află în faliment și nu mai deține bunuri pe care să le poată valorifica în vederea achitării amenzii penale. Se mai susține că amenda penală este stabilită de judecător, în ipoteza analizată, potrivit unor criterii lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, care, astfel, lasă loc arbitrarului. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIA nr. 665 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299958]
-
maximă între care instanța este liberă să fixeze suma corespunzătoare unei zile-amendă, criteriul specific de individualizare a pedepsei prevăzut la art. 137 alin. (3) teza doua din Codul penal, cu referire la „cifra de afaceri“, nu este reglementat cu suficientă claritate și precizie. ... 24. Curtea a mai constatat că norma analizată nu precizează dacă sintagma criticată privește cifra de afaceri realizată în anul financiar anterior săvârșirii infracțiunii/anterior pronunțării hotărârii judecătorești/anterior aplicării pedepsei. Totodată, în cazul în care cifra de afaceri realizată
DECIZIA nr. 665 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299958]
-
să aibă competențe digitale de bază; • 5 milioane de cetățeni cu identitate digitală; • standardizare clară pentru echipamente și costuri; • 40% reducere la costurile cu licențele IT - fără risipă, fără achiziții de dragul achiziției; • acord guvernamental cu platforme de licențiere - eficiență, claritate, transparență; • operaționalizarea platformei naționale de interoperabilitate și a registrelor de bază digitalizate; • operaționalizarea Punctului digital unic și dezvoltarea portofelului digital (e-wallet); • indicatori clari de urmărire a evoluției acestor obiective; • popularea cloudului guvernamental cu aplicații migrate din instituțiile centrale ale
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
asigura că vocile lor sunt auzite și luate în considerare în procesul decizional. Procesul de documentare a consultărilor include următoarele etape: – înregistrarea datelor, informațiilor și opiniilor: informațiile colectate în cadrul consultării sunt organizate într-o formă sistematică, pentru a asigura claritatea și accesibilitatea acestora; ... – analizarea datelor, informațiilor și opiniilor: informațiile colectate în cadrul consultării sunt analizate pentru a identifica tendințele, preocupările și sugestiile exprimate de copii; ... – sintetizarea informațiilor: redactarea unui raport clar și concis care să reflecte principalele concluzii și recomandări
GHID din 7 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299842]
-
domeniu, cu reglementările Uniunii Europene și cu actele internaționale la care România este parte, iar în cazul proiectelor de lege și a propunerilor legislative, natura legii și care este prima Cameră ce urmează a fi sesizată; ... b) asigurarea corectitudinii și clarității exprimării juridice, înlăturarea contradicțiilor sau necorelărilor din cuprinsul proiectului de act normativ, asigurarea caracterului complet al prevederilor sale, respectarea normelor de tehnică legislativă, precum și a limbajului normativ; ... c) prezentarea implicațiilor noii reglementări asupra legislației în vigoare, prin identificarea dispozițiilor
LEGE nr. 73 din 3 noiembrie 1993 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/285949]
-
a atribuțiilor specifice funcției, împiedicând exercitarea dreptului la apărare. Afirmă că prevederile art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, prin modul deficitar de redactare, nu corespund exigențelor de tehnică legislativă specifice normelor juridice, întrucât nu îndeplinesc cele patru criterii: claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, pentru ca subiectul de drept vizat să-și poată conforma conduita, astfel încât să evite consecințele nerespectării lor. Apreciază că textul prezintă neclarități în ceea ce privește sintagma „exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“, întrucât nu
DECIZIA nr. 100 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286380]
-
lit. e), g) și n) și ale art. 208-210 din Legea nr. 62/2011, precum și ale art. 54 alin. (1) și ale art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 încalcă principiul securității raporturilor juridice, în componenta privind precizia și claritatea legii, întrucât nu conferă nici măcar experților legii - judecători - reprezentarea că sunt incidente și aplicabile la soluționarea unui litigiu privind drepturi bănești între angajați - funcționari publici - și instituția publică angajatoare, pentru stabilirea instanței competente material și teritorial, precum și pentru
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]
-
în complet de primă instanță format dintr-un singur judecător. ... 11. În sensul susținerilor privind neclaritatea textelor de lege criticate, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 30 din 27 ianuarie 2016 și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la claritatea legii. ... 12. Atât timp cât, în practica judiciară din anul 2011 până în prezent, calificarea legală a litigiului funcționarului public în categoria conflictelor de muncă, precum și exigențele legale privind compunerea și specializarea completului competent să soluționeze un litigiu de
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]
-
norme precedente care, în loc să conțină norme de reglementare substanțială, conține norme de trimitere care, în final, regresează la legislația de salarizare valabilă în anul 2009. Se încalcă principiul securității raporturilor juridice, deoarece fiecare normă criticată este lipsită de claritate și precizie, întrucât nu reglementează efectiv cuantumurile drepturilor salariale vizate de reglementare. De asemenea, fiecare normă criticată trimite la o altă normă de trimitere și ultraactivează normele de salarizare care au precedat-o și care și-au încetat efectele la
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]
-
stabilesc prin norme juridice de forța legii. O normă care trimite generic la niște cuantumuri dintr-o lună precedentă care, de altfel, nu sunt precizate nici în normele de salarizare care au precedat-o nu întrunește exigențele de precizie și claritate care caracterizează un act normativ și creează insecuritate juridică, destinatarii legii fiind în imposibilitate de a-și adapta conduita exigențelor legii. ... 17. În final, se invocă aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale privind criteriile de calitate a legii
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]
-
vigoare încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. În consecință, considerentele acestei decizii nu sunt aplicabile în prezenta cauză. ... 37. În concluzie, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 38. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]
-
să prezinte o reală dificultate. ... 58. Conform unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, problema dedusă judecății trebuie să fie susceptibilă de interpretări diferite și controversate, din cauza lipsei de claritate a normei juridice, caracterului incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal (Decizia nr. 16 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea
DECIZIA nr. 46 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272370]
-
de contencios administrativ și fiscal a avut în vedere acele drepturi salariale reglementate prin lege de care au beneficiat subiecții normei legale anterior intervenirii situațiilor speciale reglementate în această normă (delegare, detașare, concedii, zile libere etc.), aspect care rezultă cu claritate din utilizarea, de către legiuitor, a verbului la timpul trecut. ... 66. Ca urmare, instanța de contencios administrativ a reținut, drept cauză de nelegalitate a prevederilor pct. 26.1 din Ordinul ministrului justiției nr. 399/C/2007, încălcarea principiului ierarhiei actelor normative, conform art.
DECIZIA nr. 46 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272370]
-
desigur ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului și să fie realizată de autorul său. Acest raționament trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului. Lipsa motivării nu poate fi împlinită ulterior. Așadar, a motiva implică a face cunoscute cu claritate elementele de fapt și de drept care permit înțelegerea și aprecierea legalității sale, iar importanța acestei exigențe depinde în mod considerabil de natura actului, de contextul juridic în care el intervine, precum și de interesele pe care destinatarii actului ar
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
actele adoptate de Guvern și deciziile prim-ministrului împotriva cărora s-au formulat acțiuni în justiție sau care au obligația de a iniția actele administrative sau de a efectua operațiunile administrative solicitate Guvernului sau prim-ministrului; ... După cum rezultă cu claritate din cuprinsul textului de mai sus, acesta consacră dreptul ministerelor inițiatoare (în cazul în care obiectul acțiunii îl constituie obligarea Guvernului la a emite un act administrativ), respectiv dreptul ministerelor care au obligația de punere în executare (în cazul în
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
efectelor actului, în principiu în aproximativ același interval de timp în care ar fi fost soluționată și o cerere de suspendare. Verificând dacă statul a pus la dispoziția persoanelor interesate vreunul din aceste mijloace procesuale alternative, Curtea Constituțională reține cu claritate, în Decizia nr. 392/2021, faptul că în cazul hotărârilor de Guvern de prelungire a stării de alertă, hotărâri ce își produc efectele juridice pe o perioadă de maximum 30 de zile, pe de o parte, suspendarea provizorie nu este permisă
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
ce privește oportunitatea, pe înscrisul intitulat „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generată de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 3.11.2021“, întocmit de Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției. După cum rezultă cu claritate din conținutul Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021, aceasta conține doar o propunere de măsuri, nefiind producătoare de efecte juridice prin ea însăși, art. 3 al acesteia menționând expres faptul că „Măsurile propuse în prezenta hotărâre produc
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
piețe, a finanțării sau taxării unei anumite activități sau a aplicării regulilor de achiziții publice, sub sancțiunea prevăzută la art. 59^1 alin. (1); ... b) transparență în ceea ce privește deciziile strategice, tranzacțiile cu părțile afiliate și informațiile financiare auditate; ... c) claritate și transparență privind obligațiile de serviciu public și finanțarea acestora; ... d) adoptarea și implementarea de proceduri transparente de selecție, nominalizare și remunerare a membrilor consiliului de administrație și consiliului de supraveghere; ... e) asigurarea operării întreprinderilor publice în condiții de egalitate
LEGE nr. 187 din 28 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271760]
-
prin Decizia nr. 67/2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. ... 141. Cu privire la fondul primei întrebări, s-a arătat că, din analiza dispozițiilor procesual penale, rezultă cu claritate că, pe calea contestației în anulare, pot fi remediate doar erori de procedură expres și limitativ prevăzute de lege, iar prevederile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală sunt incidente doar atunci când instanța a pronunțat o soluție
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
a generat practica neunitară este a se stabili dacă dreptul medicilor veterinari de a beneficia de un sprijin financiar în cuantum de 10.000 de lei lunar stipulat la art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 este prevăzut cu suficientă claritate și precizie de lege și dacă este un drept necondiționat, a cărui acordare să nu impună măsuri complementare de executare sau aplicare, măsuri care să facă indispensabilă, pentru recunoașterea sa, adoptarea de norme metodologice. ... 87. Acest tip de raționament este
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
și dacă statul membru nu și-a îndeplinit obligația de a transpune directiva în termenul prevăzut. ... 88. În mod similar, în prezenta cauză, se pune problema dacă particularii ar putea valorifica în instanță un drept recunoscut prin lege cu suficientă claritate și precizie și necondiționat, dacă statul (în speță Guvernul) nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de lege de a adopta în termenul legal normele metodologice. ... 89. Prin urmare, urmând un raționament similar, în cele ce urmează se va analiza dacă
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
similar, în cele ce urmează se va analiza dacă dreptul medicilor veterinari de a beneficia de un sprijin financiar în cuantum de 10.000 de lei lunar stipulat la art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 este prevăzut cu suficientă claritate și precizie de lege și dacă este un drept necondiționat, a cărui acordare să nu impună măsuri complementare de executare sau aplicare care să facă indispensabilă, pentru recunoașterea sa, adoptarea de norme metodologice. În măsura în care aceste condiții ar
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
în instanță în temeiul legii direct aplicabile, fără ca lipsa normelor metodologice să fie determinantă pentru recunoașterea dreptului. ... 90. În analiza îndeplinirii condițiilor mai sus menționate, Înalta Curte reține următoarele: ... 91. În primul rând, dreptul stipulat este prevăzut cu suficientă claritate și precizie de lege. ... 92. Astfel, domeniul de aplicare al art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 este unul restrâns, constând în acordarea sumei de 10.000 lei/lunar/contract, în condițiile definite de prevederea invocată, intervenind doar pentru contractele de concesiune
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]