2,438 matches
-
Development, Gembloux, Belgia Calanter, P., Șerban, O., Dragomir, A. (2011), „Aspecte economice și de mediu privind alternative energetice pentru un aer curat - centrale eoliene”, în volumul Conferinței Internaționale „Aerul și apa componente ale mediului”, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, pp. 61-67 Central Intelligence Agency (2011), CIA World Factbook, https://www.cia.gov/library/ publications/the-world-factbook/ Comisia Europeană (2004), An Energy Policy for Europe, Bruxelles Comisia Europeană (2004), Stimulating Technologies for Sustainable Development: An Environmental Technologies Action Plan for the
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Institutului au activat Sextil Pușcariu (1919-1940), Al. Procopovici (1941-1946), Ștefan Pașca (1946-1948), Emil Petrovici (1949-1968), Ioan Pătruț (1968- 1974), Dumitru Pop (1974-1976), Octavian Șchiau (1976-1989), Ion Mării (1990-1992, și din 1999), Eugen Beltechi (1992-1998), Liviu Petrescu (1998-1999). Repere bibliografice: Lingvistica clujeană la aniversarea a 100 de ani de la înființarea Academiei Române, CLG, 1966, 2; Iorgu Iordan, Sextil Pușcariu, CLG, 1966, 3; Dacoromania. Bibliografie, București, 1983, passim; Eugen Beltechi, „...Acea instituție ce mi se pare a fi una din cele mai frumoase”, TR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
de poet în efortul său vizibil de a răspunde, prin arta sa, celor mai importante probleme pe care momentul de față le pune oamenilor muncii.” Cincisutistul, poemul cu care debutase în volum Ion Brad a fost publicat întâi în revista clujeană Almanahul literar sub titlul Cântec pentru Gabor Cincisutistul, a fost deseori lăudat, după cum am menționat la momentul potrivit. Cu toate că, în ansamblu, autorul reușește să facă din creația sa o armă de luptă eficientă, „stimulând ura oamenilor simpli împotriva clasei exploatatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de la început, pe autor, printre scriitorii noștri ale căror pagini închinate noului sat românesc, vor rămâne”. O carte „de care poporul are nevoie” este și romanul lui Horvath Istvan, scrie Eugen Campus 33, dar și Dan Costa 34 în revista clujeană. Spicuim câteva opinii ale criticului de la Viața românească: „Povestea din Brazdă peste haturi este în fond povestea luptei partidului pentru construirea socialismului, concretizată aici prin ofensiva pornită de organizația de partid din Borcut pentru a îndruma viața pe noi făgașuri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Jianu, părerea dăunătoare că se pot «descurca» în acest domeniu complex și fără o pătrundere a problemelor construcției socialiste”. Orientată serios cu fața spre literatură, Scânteia dezvăluie alte Căi neprielnice creației literare descoperite de Paul Georgescu 35 în urma citirii revistei clujene Almanahul literar: „De la o vreme, cititorii observă cu nemulțumire în multe din materialele din Almanahul literar o îndepărtare de viața și problemele actuale ale poporului nostru, unele tendințe dăunătoare. Să răsfoim împreună ultimele numere (5,6,7) ale acestei reviste
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a clujenilor - un articol critic al lui A.E. Baconsky la adresa unor poezii ale lui Eugen Frunză, publicate în Viața românească. Aceasta (revista), în numărul proxim, prin pana lui Mihai Gafița, face o radiografie a neajunsurilor liricii publicate în revista clujeană. Meciul Viața românească-Almanahul literar, Cluj continuă; căci acesta din urmă, în două numere la rând, deși într-un context mai larg, revine la critica lui E. Frunză menținându-se pe poziții (în nr.6), iar în nr.7 dezvăluind prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dezvăluite în presă. Un prim semnal de alarmă trage A.E. Baconsky. declanșând duelul Almanahul literar - Viața românească de care pomeneam mai devreme. Referindu-se la ciclul de poezii Pe scurt publicat de E. Frunză în revista Uniunii Scriitorilor, poetul clujean descoperă în noua modă a „versificației scurte” o serie de lipsuri, prozaism, locuri comune, sărăcie de idei, șabloane și clișee, producând „în ciuda dimensiunilor lor modeste o plictiseală cu totul remarcabilă”. Pentru ca cititorul să se convingă dacă aceste afirmații și altele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poeți (...). Fiți mai personali în creație! Acesta este îndemnul cititorilor către tovarășii lor poeții (...)”. Și mai vigilent cu „manifestările și atitudinile necorespunzătoare spiritului nou care domnește în literatura noastră”, este Mihai Gafița 56 în analiza pe care o face revistei clujene, replică, nedeclarată se-nțelege, la articolul lui A. E. Baconsky: „Totodată este cunoscut și faptul că în paginile Almanahului literar și-au găsit adăpost manifestări necorespunzătoare spiritului nou care domnește în literatura noastră (...). Cu toate acestea unele din ele reapar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e necesar să ai «mușchi sprinteni, voință de fier»? În două versuri suntem plasați de poet «în actualitate»: Ei da, socialismul înseamnă voință-ndrăzneală, efort. Lăsând la o parte faptul că socialismul înseamnă mult mai mult decât ce afirmă poetul clujean și nici nu se poate realiza numai cu voință, îndrăzneală și efort - trebuie să spunem că aceste două versuri lipite, sunt singurele din care ar reieși că poezia citată a fost scrisă în zilele noastre și nu, de exemplu, la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ady etc.? Poetul la care se referă Aurel Gurghianu este la fel de atemporal ca și sportivul din poezia lui Victor Felea (...). Iată deci două poezii care, prin caracterul lor obiectivist, inactual - nu-și ating scopul (...). Se știe că în paginile publicației clujene a apărut un bogat mărăciniș intimist, acum 2-3 ani. Revista era atunci socotită organul personal de publicitate pentru reveriile intime, rupte de viață ale câtorva poeți în căutare de originalitate cu orice preț, convinși că, cu cât te depărtezi de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Stelele păcii cât și despre Oameni de azi sau Bălcescu nu există și numeroase observații juste, analize adânci”. Înainte de intervenția finală a Scânteii (vezi nota 36 și contextul) prin articolul lui Paul Georgescu, intervenție finalizată, cum știm, cu autocritica revistei clujene, intră în discuție și Mihu Dragomir, evidențiind cam aceleași lacune ale „sectorului poezie” pe care le stigmatiza, cu zel demn de o cauză mai bună și criticul de la Viața românească. Acesta îi adresează lui Baconsky o „scrisoare deschisă”. „Dragă tovarășe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mână, Ce ne-a unit în luptă zi de zi De-am străbătut statornic împreună Prin zile cu furtuni, prin bucurii. Față de astfel de versuri care trădează absența totală a emoției și a expresivității, poezia de dragoste a tânărului poet clujean Aurel Rău -Nimeni nu va ști - se distinge fără îndoială printr-o elaborare artistică mai plină de grijă. Efectul pe care-l produce poezia nu răsplătește însă trudnicia lucrului poetic și aceasta pentru că autorul o face pe îndrăgostitul din...dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o treaptă artistică asemănătoare, se află poeziile Ziarului Scânteia, Urarea mamelor din Grecia și chiar Mesteacănul, poezii bântuite de un patos declamatoriu, sărace în idei. Elementele formaliste apar mai evident în unele din poeziile cuprinse în ciclul Eliberarea Clujului, Seară clujeană (...). Era firesc ca poezii ca acelea cuprinse în Mesteacănul să fie întâmpinate cu căldură și simpatie de critica noastră literară. Din păcate însă, căldura și simpatia nu sunt sinonime întotdeauna cu înțelegerea justă a problemelor. Ori tocmai aceasta se vede
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
articolului semnat de D. Micu se spune că «nu vom găsi la Aurel Rău versuri clocotitoare de patos, cu izbucniri violente de mânie și de indignare, nici strigăte de entuziasm nestăpânite», și că aceasta ar fi caracteristic pentru poezia tânărului clujean. Iată deci continuarea ideii neformulate direct, după care personalitatea implică existența unei singure coarde lirice. De altfel, versurile din volumul lui Aurel Rău dezmint afirmația criticului. D. Micu spune că nu găsește în Mesteacănul «versuri clocotitoare de patos, cu izbucniri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de la Cluj, probabil că acesta va fi avut o apariție întârziată, prin iulie; adică în preajma Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților (F.M.T.D.), eveniment de anvergură, cântat cu spor de lira poeților. Manifest - poezie publicată în pagina a doua a revistei clujene face notă discordantă în lirica avântat-sărbătorească din coloanele gazetelor, prin amărăciunea nedisimulată izvorâtă din alternanța trecut viitor, și între aceste perspective, în final, un adaos neconvingător, (o poantă!) aproape ironic, despre militantismul poetului la timpul prezent: Mulți flăcăi și de la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
am făcut o prezentare pentru un ziar obișnuit o cutremurătoare carte despre crimele Securității și victimele acesteia, este vorba de culegerea de documente interpretate, realizată de o tânără cercetătoare de la CNSAS, referitoare la un caz exemplar, cel al remarcabilului cărturar clujean Nicolae Mărgineanu, condamnat în 1948 la 25 de ani de închisoare, din care a efectuat 16, și urmărit până la sfârșitul vieții, pentru simplul motiv că făcuse studii de psihologie în Statele Unite și iubea America, recunoscând acest lucru până și în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
unora dintre cei mai de seamă specialiști în diferitele domenii ale folclorului românesc din acel timp” (Ion Taloș), fapt care asigură o remarcabilă ținută științifică tuturor materialelor inserate. Se adaugă tineri cercetători (unii de la Muzeul Limbii Române sau de la Universitatea clujeană), „stipendiați” ai Arhivei de Folclor, bine antrenați științific, care vor realiza și tipări câteva culegeri și studii demne de tot interesul. Sumarul include monografii etnofolclorice zonale ori ale unor ținuturi românești, studii de istoria folclorului și a folcloristicii, contribuții teoretice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
între cele două războaie mondiale. Ei au pus în valoare stațiunile balneare din Moldova evidențiind între altele calitățile apelor de Slănic în bolile digestive. În secolul XX ia amploare activitatea și învățământul clinic. Iuliu Hațieganu (1885 - 1959) pune bazele școlii clujene de clinică medicală din care se conturează semiologia medicală ca disciplină de sine stătătoare. Publică împreună cu I. Goia „Tratat elementar de semiologie și patologie medicală“, eveniment important în istoria învățământului medical românesc. Iuliu Hațieganu armonizează experiența germană cu cea franceză
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dicționar enciclopedic (1972) și a alcătuit sau a prefațat ediții din scrierile lui N. Filimon, D. Bolintineanu, M. Eminescu, B. Delavrancea, Tudor Arghezi, Ștefana Velisar-Teodoreanu ș.a. M. s-a manifestat simultan ca istoric și critic literar. Format la școala profesorului clujean D. Popovici, s-a remarcat printr-o cultură temeinică, prin judicioasa raportare a literaturii române la alte literaturi europene, prin discernământ critic și putere de sinteză. Studiile sale de istorie literară formulează deseori puncte de vedere noi ori aduc unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
e sprijinit de N. Iorga și Sextil Pușcariu, ține în cadrul Astrei numeroase conferințe: Valoarea culturii naționale, Sufletul latin, Scriitori și public în lumea veche ș.a. Inițiază extensiunea universitară în Transilvania. Este între ctitorii Muzeului Limbii Române (nucleul viitoarei școli lingvistice clujene) și ai Societății Etnografice. În 1920, la recomandarea lui V. Pârvan, fusese ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Analele Dobrogei”, „Cele trei Crișuri”, „Ideea europeană”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Universul literar”, „Făt-Frumos”, „Șezătoarea”. Cursurile sale, nepublicate, alcătuiesc o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
fragment de proză tipărit în „Echinox” (1973). Prima carte personală, culegerea de proză scurtă Aripa grifonului, îi apare în 1980, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Refuzând afilierea și înserierea literară, V. rămâne atașat prin fire subterane de mediul literar clujean, precum și de programul desantist. Mai e prezent în „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cuvântul”, „Interval”, „22”, „Euphorion”, „Arca”, „Discobolul”, „Poesis”, „Ziarul de duminică”, „Contemporanul-Ideea europeană”, „Familia”, „Astra”, „România literară” ș.a. Ocazional a semnat și Alexandru Sarca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
debutează cu o poezie în 1938, la „Universul literar”, și mai publică în „Gândul nostru”. Prima carte, Ortodoxie păgână, îi apare în 1941. După o lungă perioadă de interdicție a semnăturii, revine în presa literară, colaborând mai ales la presa clujeană („Steaua”, „Tribuna”, iar după 1990, „Clujul liber”, „Nu”). Va publica volumele Țărâna serilor (1967), Reminiscențe (1969), Trecerea pragurilor (1972), Elegii (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), Nimburi (1977), Pâinile punerii nainte (1979), În lumina înserării (1982), Înstelatele oglinzi (1984), Orfica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
Victor Babeș” din Cluj (1953-1957). După licență intră în redacția revistei „Tribuna”. Între 1960 și 1962 este inspector la Secția de învățământ și cultură a regiunii Cluj, iar apoi trece în învățământ, ca profesor și director al unei școli generale clujene, predând ulterior și la liceu, până la pensionare (1996). Debutează cu nuvela Țigăncușa în „Tribuna” (1958), iar editorial cu volumul de povestiri 1100 de zile risipite (1975). Mai e prezent cu proză, reportaje, profiluri de scriitori români și străini în „Steaua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
traducătoare. După absolvirea Liceului Pedagogic din orașul natal (1955), își continuă tot aici studiile la Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1965. Este profesoară de limba și literatura română la câteva școli generale, apoi, din 1967, într-un liceu clujean. Colaborează cu traduceri din literatura română la revistele „Igaz Szó”, „Korunk”, „Tiszatáj” (Szeged) „Híd” (Novi Sad), „Nagyvilág” (Budapesta), „Irodalmi Szemle” (Bratislava) ș.a. Transpune cu predilecție proză contemporană, publicând un număr impunător de volume. Debutează editorial în 1968, cu transpunerea unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
de Boli Profesionale din Cluj. Debutează în literatură în 1971 la „Făclia” și continuă să publice proză și versuri în „Steaua”, „Tribuna”, „Albina”, „Korunk”, „Munca”, „Transilvania” „Utunk”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Apostrof” ș.a. Vreme îndelungată, începând din 1978, a condus cenaclul clujean „Victor Papilian”, alcătuind, împreună cu alții, și fiind prezent în câteva culegeri de texte (Imagini, Și pentru noi, Într-o vreme, Pe undeva... ș.a.). Un grupaj de poezii inclus în antologia colectivă Alpha ’87 va fi urmat de placheta Amfore stelare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]