5,625 matches
-
cum eu aseară, părintele Ioan a văzut aceste tablouri? îl întreb eu curios, și Theo se desprinde de lângă Corina, Unul singur! Care? Coborârea de pe cruce! L-a văzut întâmplător, mă căuta în biserică și eu în loc să fiu pe schelă pictam Coborârea, țineam pânzele în biserică, în altar, știa că pictez uneori și pe pânză, îmi făceam singur ramele, apoi mă vedea de multe ori plecând înspre pădure cu șevaletul după mine, s-a oprit și s-a uitat lung la pânză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
credinței, m-aș anula pe mine ca artist, că aș abdica de la propriul meu destin, un credincios e total lipsit de destin! Ca mine? întreb eu cu umilință, Ca tine, Daniel! Și n-a mai spus nimic! Mă întorc la Coborârea de pe cruce, 1,83 pe 2,45, E momentul cel mai dilematic din istoria creștinismului, îmi explică Theo cu un zâmbet amar pe buze, cât de curios trebuie să fie pentru el să nu-și poată vedea cu ochi teferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de Ana, o sută treizeci și cinci, voi da niște examene, ar fi cazul să încep pregătirea lor, să stau mai mult prin biblioteci, îi voi spune și lui Boris, o sută treizeci, o sută douăzeci și nouă, mult mai ușor la coborâre, blitz-uri, aparate de fotografiat, cuvinte în limbi străine, aerul fierbinte al Romei, valuri de turiști urcând și coborând, mă simt într-un fel ușurat de-o greutate pe care fără să-mi dau seama am lăsat-o acolo sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lui iulie, când a primit premiul s-a uitat la mine și a zâmbit fericit, 29 iulie, din nou la mănăstire, în vechea mea odaie, schelele în biserică, chinul lucrului, 5 august, întrerup în biserică, de două zile am început Coborârea de pe cruce, pe pânză, ce dorință terifiantă mă îndeamnă ca tot ceea ce pun bun în biserică să anulez cu ceea ce fac pe pânză?! 27 august, am lucrat până târziu la Ungerea din Betania, pe pânză, era miezul nopții când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să anulez cu ceea ce fac pe pânză?! 27 august, am lucrat până târziu la Ungerea din Betania, pe pânză, era miezul nopții când am coborât la, Mi-amintesc când a pictat Coborârerea de pe cruce, parcă văd și acum tabloul, făcusem Coborârea din biserică, uriașă, pe două registre, cu Iosif urcat pe scară, el ține pe Cristos în brațe de mijlocul trupului, și-l coboară spre Maica Sfântă, care îi primește trupul în brațe și-i sărută obrazul, la spatele ei mironosițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și-l coboară spre Maica Sfântă, care îi primește trupul în brațe și-i sărută obrazul, la spatele ei mironosițele, Maria Magdalena sărută mâna stângă a lui Cristos, în spatele lui Iosif, Ioan evanghelistul, pe pânză totul se desfășoară altfel, scena Coborârii se vede la un televizor plasat aproape în mijlocul tabloului, e aceeași cu cea din biserică, o reclamă uriașă fluturând ca o panglică deasupra televizorului, tehnologie pentru o viață, țin bine minte că așa scria, nimeni nu se uită la televizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
amintesc un copil mic, cu scutece, căznindu-se să ajungă la butoanele televizorului, totul pe un fond albastru, curat, mai era ceva în stânga tabloului, dar nu-mi amintesc, oare tot o reclamă?! m-a impresionat numai transmisia în direct a Coborârii de pe cruce, așa s-a exprimat Theo atunci, l-am întrebat ce înseamnă, în caiet n-a scris nimic despre asta, 27 august, Ungerea din Betania, pe pânză, era miezul nopții când am coborât la izvor, părintele Ioan ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
urcând pe latura stângă încă două pătrate, unsprezece, douăsprezece, tot sub forma unor ecrane de televizor, mi-amintesc cu claritate toate scenele, Bunavestire, Nașterea, Chemând pe Matei, Duminica Floriilor, Cina cea de taină, Judecata, Batjocorirea, Drumul crucii, Țintuirea pe cruce, Coborârea de pe cruce, Punerea în mormânt, le reiau în minte și le număr din nou, unsprezece, da, a douăsprezecea, Învierea, îmi amintesc Batjocorirea, doi indivizi bine îmbrăcați, ochelari de soare negri, mănuși albe pe mâini, punându-I pe cap coroana de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mai sexy bărbați din Irlanda, datorită sprâncenelor sale ascuțite ca ale lui Jack Nicholson. —Bună. Calm, îi zâmbi Lisei și ridică din sprâncene, dezvăluind intenții demonice. —Arăți delicios în seara asta. Acest compliment a fost însoțit de alte ridicări și coborâri din sprâncene, într-un fel care o făcea pe Lisa să se simtă incomod, din cauza implicațiilor sexuale evidente. Plictisită, și-a întors spatele. Și apoi l-a văzut. Modelul care era pe toate afișele din Irlanda. Era superb, ca scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
transformat în Sperlonga. Din pietrele din spelunca țâșneau câteva izvoare cu apă rece. În locul acela, cu neputință de zărit de pe uscat, se putea ajunge pe un singur drum, bine păzit, tăiat în stâncă. „Nici un om nu se poate avânta în coborârea aceea dacă nu vrea să moară pe loc“, spuneau marinarii. Neîncrederea nevrotică a lui Tiberius s-a potolit când acesta a descoperit că nu avea în spate un loc deschis, ci un perete de stâncă. De aceea a amenajat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
supraviețuitor de parte bărbătească din familia imperială -, cu ajutorul armat al pretorienilor, al flotei, al legiunilor lui Germanicus și cu aprobarea umilă a Senatului, cucerise imperiul. Pe neașteptate, Tiberius vru să plece de la Capri. În ciuda lecticii capitonate, a sclavilor și medicilor, coborârea de la Villa Jovis până în port fu obositoare, iar îmbarcarea și navigarea se dovediră și mai dificile. Toți își amintiră - iar cei ce nu-și aminteau auzeau, uimiți, de la ceilalți - sinistra profeție făcută cu ani în urmă, potrivit căreia Tiberius urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
este rezervat numai ție. Timpul stă, soarele se topește În aer și curge galben la orizont, pulsul vieții Încremenește În tine, te cuprinde pe loc o durere subtilă a simțurilor și petreci un moment de desfătare imaterială. Parcă e o coborâre În sine a voinței de a fi, o eliberare din forme, o smulgere către lumină. Ești atins de o tânjire leneșă, necunoscută și te lași să aluneci În iarbă ca Într-un leșin amoros. E ca o posesiune totală a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ea nu se mai uită peste umăr, ce ar mai putea să vadă, când În fața ei stă un bărbat atât de frumos și simte mâinile lui puternice mângâindu-i umerii și atingând În cuprindere mijlocul ei subțire, sprijinindu-se În coborâre pe șoldurile ei de fată frumoasă. Mâna o trage hotărât Înainte și Onica simte cum o zgârie crengile prunilor din fundul grădinii, ea se ferește Întorcând privirea Înapoi, șura lui Vasile a rămas departe, În albastrul Înserării răzbat galbene lămpașele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dacă ai nevoie de ceva materiale speciale. Sigur. Când ți-ar conveni? — Ce zici de miercurea viitoare? Ezită înainte de a adăuga timid: — Am putea lua cina. Aș fi spus „nu“ pe loc, aflându-mă, în acel moment, pe partea de coborâre a montagne russe-ului meu emoțional, lucru care-mi spunea că e o idee foarte proastă. Dar miercuri era petrecerea oficială de ziua lui Phil, cea la care nu mai eram invitată și pe care Lisa urma s-o boicoteze. Știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
adulții. Ei trec prin viață ușurei și cântăresc mult numai după moarte, când sunt foarte greu de transportat. Dacă însă moare un om de talia mea, îmi vine să cred că cioclii se prefac că se opintesc din greu la coborârea sicriului, ca și cum ar fi înhămați la un pian ce nu trebuie să fie zgâriat de zidul sau de balustrada scării. Prudența lor îmi pare neverosimilă. Coșciugul cuprinde numai piele și ciolan, și nu carne grea și multă, după cum s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
stațiune. Starea lui William, În schimb, se deterioră și el muri la scurt timp după ce se Întoarse acasă, Însoțit grijuliu de Henry și de Alice, rolurile Între frați acum inversate, și de neprețuitul Burgess Noakes. Harry Întâmpină micul grup la coborârea de pe vas la Quebec, pe o ploaie torențială, și Îi escortă pe tot drumul, făcut cu trenul și cu mașina, până la casa familiei de la țară, din Chocorus, În statul New Hampshire, unde William muri după o săptămână. — Da, da, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să țopăie, glucoză. Părul de pe capul ei zburlit și de pe pubis arunca flăcări roșiatice. Atât de mare a fost egoismul care l-a făcut pe studentul ce purta numele meu să realizeze prima sculptură proprie. Imediat după lucru și după coborârea de-a lungul fațadei - niciodată nu am folosit atelierul în chip de cuibușor de nebunii -, se mergea cu tramvaiul la Grafenberg, unde era anunțat ragtime până la miezul nopții. Și ca dansatoare, modelul meu duminical se lăsa condusă cu ușurință, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
era cel al coșmarurilor... Acum Însă, perspectiva de a coborî la o adâncime de trei sute de metri pentru a cerceta un naufragiu... — Ce-i cu tine? Îl Întrebă Beth. Arăți cam palid. — Nu-mi amintesc să fi pomenit cineva despre coborârea pe fundul oceanului. — Ei, zvonuri. Odihnește-te, Norman. O să-ți facă bine. INSTRUCTAJUL Cu puțin Înainte de ora 11, echipa FVN se adună În camera de instructaj. Norman era curios să-i vadă pentru prima oară reuniți pe membrii grupului selectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
au confirmat că, la fața locului, avem patruzeci și opt, plus-minus douăsprezece. — La dracu ', făcu Barnes. — Necazuri? Întrebă Norman. — Se strică vremea. S-ar putea să fim nevoiți să evacuăm baza de la suprafață. — Vrei să spui că se renunță la coborârea de mâine? Nu. Mâine pornim, conform planului. — De ce crede Harry că obiectul nu e o navă spațială? Întrebă Norman. Barnes se Încruntă, Împingând hârtiile de pe birou. — Să-ți spun ceva. Harry e un teoretician. Iar teoriile nu sunt decât teorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
mai greu decât admit regulamentele Marinei Militare, domnule. — E vreo problemă din cauza asta? N-ar trebui să fie, domnule. — Iar celelalte teste ce au arătat? — Domnule Johnson, pentru vârsta și stilul dumneavoastră de viață, aveți o sănătate bună. — Și În ce privește coborârea În adânc? Întrebă Norman, sperând să fie considerat inapt pentru asta. Am discutat cu căpitanul Barnes. Nu va fi nici o problemă, domnule. Vă rog să poftiți pe aici, pentru instructaj. Norman se simți bucuros să-i vadă pe ceilalți membri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
și cenușie, Norman se Întinse pe pat. Ceasul luminos de pe perete arăta 23:00. Avu nevoie de ceva timp ca să-și dea seama că asta Însemna de fapt ora unsprezece seara. „Peste Încă nouă ore, Își spuse el, vom Începe coborârea“. Apoi adormi. ÎN ADÂNCURI COBORÂREA În lumina dimineții, submarinul Charon V se legăna la suprafața apei, susținut de o platformă-ponton. De culoare galben-strălucitor, arăta ca o cădiță pentru copii, așezată pe o punte din butoaie de motorină. O barcă pneumatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
pe pat. Ceasul luminos de pe perete arăta 23:00. Avu nevoie de ceva timp ca să-și dea seama că asta Însemna de fapt ora unsprezece seara. „Peste Încă nouă ore, Își spuse el, vom Începe coborârea“. Apoi adormi. ÎN ADÂNCURI COBORÂREA În lumina dimineții, submarinul Charon V se legăna la suprafața apei, susținut de o platformă-ponton. De culoare galben-strălucitor, arăta ca o cădiță pentru copii, așezată pe o punte din butoaie de motorină. O barcă pneumatică Zodiac Îl transportă pe Norman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
toată lumea? Cei doi pasageri Încuviințară În tăcere. — Îmi cer scuze pentru peisaj, spuse pilotul, aruncând o privire peste umăr. Mi-e teamă că n-o să-mi vedeți decât spatele. Dar să Începem. Vă place Mozart? Porni un magnetofon și zâmbi. Coborârea va dura treisprezece minute; muzica o va face ceva mai ușoară. Dacă nu vă place Mozart, putem alege altceva. — Mozart e excelent, spuse Norman. — Mozart e minunat, zise Ted, e sublim. — Foarte bine, domnilor. Se auzi un șuierat În interiorul submarinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
semn cu mâna. Pilotul Îi răspunse la salut. Un plescăit, un huruit profund și submersia Începu. După cum vedeți, Întreaga sanie coboară În apă, explică pilotul. Deoarece submarinul nu e stabil la suprafață, folosim sania atât la urcare, cât și la coborâre. Cam pe la adâncimea de treizeci de metri părăsim sania. Prin hublou Îl văzură pe scafandru stând pe punte, cu apa ajungându-i până la talie. Apoi apa acoperi hubloul. Bule de aer ieșiră din aparatul de respirație al scafandrului. Acum suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
pe această câmpie. Ted vorbise grăbit. Era oare nervos? Greu de spus. Norman Își simțea propria inimă bătând. Acum, afară era de-a dreptul Întuneric; cadranele instrumentelor de bord străluceau Într-o lumină verde. Pilotul aprinse lumina roșie de interior. Coborârea continua. — Adâncimea: o sută douăzeci de metri. Submarinul se legănă și se deplasă ușor Înainte. — Am ajuns la râu, anunță pilotul. — Care râu? se interesă Norman. — Ne aflăm Într-un curent de apă cu salinitate și temperatură diferite, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]