7,311 matches
-
alte documente internaționale din domeniile drepturilor omului; sunt avute în vedere mai ales relația cu Convenția europeană și protocoalele acesteia, având în vedere că ea este considerată documentul de bază al Consiliului Europei în acest domeniu, necesitatea de a asigura coerența aplicării celor două documente, și, desigur, primul principiu enunțat mai sus, conform căruia protecția minorităților este parte integrantă a drepturilor omului. In acest sens, se prevede că drepturile și libertățile care decurg din principiile enunțate în Convenție, în măsura în care sunt reglementate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ar fi problema pentru vânzarea de mobile prin anticipație. Cât privește vânzarea de imobile prin destinațiune, aceasta nu intră sub incidența Convenției, imobilul prin destinațiune fiind accesoriu al imobilului principal și urmând soarta acestuia din urmă (accessorium principalem sequitur), pentru coerența reglementării ansamblului operațiunii. Termenul "marfă" sugerează ideea unei anume fungibilități, dar de aici nu trebuie trasă concluzia că numai genera, iar nu și res certae ar putea fi obiect al vânzării intrând sub incidența Convenției. §3. Asimilări și calificări 120
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
metoda clasică a amendării tratatelor existente, așa cum s-a procedat cu Tratatul de la Amsterdam sau cu cel de la Nisa. Potrivit mandatului, modificarea celor două tratate trebuia să conducă la întărirea eficacității și legitimității democratice a Uniunii extinse și să amelioreze coerența acțiunii sale externe. Cu aceasta, Germania și-a încheiat mandatul și a predat Portugaliei dosarul și președinția Consiliului European. Au urmat noi eforturi pentru pregătirea textului Tratatului de reformă și a proiectelor Protocoalelor și Declarațiilor, pe care președinția portugheză le-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dobândește personalitate juridică (art. 46A, nou). Textul este identic cu cel din Tratatul constituțional, care prevedea că "Uniunea are personalitate juridică" (art.I-7). f) Democrația participativă Tratatul de la Lisabona introduce prevederi noi referitoare la principiile democratice, menite să asigure coerența și transparența acțiunilor Uniunii (art.8-8C). Dintre acestea, menționăm pe cele potrivit cărora, la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, dintr-un număr semnificativ de state membre, "Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
noi pe plan economic, social, ecologic și de securitate; el trebuie să fie modelat în interesul cetățenilor europeni. Tratatul de la Lisabona oferă un cadru reformat și durabil în acest scop, iar principiile fundamentale consfințite în Declarația de la Berlin vor spori coerența acțiunii externe a Uniunii Europene, pentru ca aceasta să preia inițiativa la nivel mondial în domeniul schimbărilor climatice și al energiei. Uniunea trebuie să fie pregătită să-și asume responsabilitatea pentru securitatea și stabilitatea globală. Reflecții asupra conceptului de identitate națională
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ale Uniunii Europene (spre exemplu "reforma privind piața națională a muncii cerută de Uniunea Europeană pare a genera controverse și relevă puternice divizări ideologice"). Studiul semnala riscul ca dreptul muncii să se depărteze de tradițiile legislative naționale și de a pierde coerența regulilor sale. În aceste condiții, studiul pleda pentru extinderea funcțiilor tradiționale ale dreptului muncii atât asupra altor categorii de lucrători decât cei clasici, bazați pe contractul colectiv și individual de muncă, cât și continuarea intervenției dreptului muncii în noi domenii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
părți în afară de Comunitate, și statele membre ale acesteia; folosirea unor astfel de acorduri este cunoscută în practica Comunităților și se justifică prin diferențele care există între competențele comunitare și cele interne ale statelor, precum și prin nevoia inevitabilă de a asigura coerența de acțiune sau de a realiza un echilibru de concesii care depășesc prin obiectul lor, domeniile care țin strict de competența comunitară. Cu ocazia acordării Greciei în 1961, a unui ajutor financiar legat de asocierea ei la Comunitățile Europene, Franța
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
locuitor la nivel comunitar. Scopul studiului era acela de a orienta factorii decizionali, pe baza rezultatelor obținute, în adoptarea celor mai bune decizii de alocare și repartizare a investițiilor în vederea dezvoltării armonioase în plan regional, de asigurare a compatibilității, a coerenței între convergență și competitivitate. În fapt, studiul oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor direcții de acțiune a injecțiilor de fonduri comunitare ce revin României în perioada actuală de programare (2007-2013), în special asupra concentrării spațiale a fondurilor structurale și
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
cât și pentru Fondul de Coeziune. 2.3. Modificări ale fondurilor postaderare față de cele de preaderare În primul rând, în cadrul perioadei de programare 2007-2013, principiile de intervenție ale celor trei obiective sunt aceleași ca pentru perioada 2000-2006, și anume: complementaritate, coerență, coordonare, conformitate și adiționalitate. În plus, sunt introduse principii precum: proporționalitatea, egalitatea între bărbați și femei și nediscriminarea, dezvoltarea durabilă și concentrarea fondurilor asupra priorităților de la Lisabona. În 2007-2013, Fondul de Coeziune nu mai funcționează independent, ci face parte din
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
având drept obiectiv consolidarea capacității administrative pentru gestionarea fondurilor nerambursabile ale Uniunii Europene. Obiectivele, axele prioritare și domeniile majore de intervenție propuse sunt orizontale și au fost împărțite între PO-AT și restul programelor operaționale pe baza principiilor complementarității, subsidiarității și coerenței logice, cu respectarea liniilor directoare privind sistemul de implementare a instrumentelor structurale. Axele prioritare de asistență tehnică din cadrul fiecărui program operațional vor oferi asistența specifică pentru pregătirea de proiecte, monitorizare, evaluare și control, precum și pentru activități de comunicare, asigurând o
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
de informații despre oportunitățile comune în cadrul zonei transfrontaliere; • conservarea valorii intrinseci a resurselor naturale prin exploatarea prudentă și protecția mediului înconjurător; • dezvoltarea economică durabilă a zonei de graniță prin inițiative comune în vederea identificării și intensificării avantajelor și reducerii dezavantajelor; • întărirea coerenței sociale și culturale prin acțiuni de cooperare între oameni și comunități. În vederea implementării acestui program, au fost alocate fonduri în valoare totală de 262.003.540 de euro (din care 217.823.757 de euro fonduri europene). Pentru a atinge
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Metodologii de elaborare, Editura Universitară, București. footnote>, potrivit căruia concentrarea trebuie să se facă pe acele teritorii sau populații care se confruntă cu mari dificultăți, astfel încât să se stabilească un număr limitat de domenii de intervenție; • principiul programării sau al coerenței interne este cel mai laborios, respectarea lui necesitând o perioadă îndelungată de timp, întrucât are ca finalitate elaborarea de programe multianuale de dezvoltare, ca urmare a unei decizii luate în parteneriat; • principiul adiționalității sau al coerenței externe, potrivit căruia ajutorul
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
principiul programării sau al coerenței interne este cel mai laborios, respectarea lui necesitând o perioadă îndelungată de timp, întrucât are ca finalitate elaborarea de programe multianuale de dezvoltare, ca urmare a unei decizii luate în parteneriat; • principiul adiționalității sau al coerenței externe, potrivit căruia ajutorul provenit din fondurile structurale să aibă un caracter adițional și nu de înlocuire a resurselor deja angajate de autoritățile naționale, regionale și locale în vederea dezvoltării regiunilor lor și a pieței muncii; • principiul parteneriatului, potrivit căruia între
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
financiară a proiectului. Criteriile de evaluare pot fi de tipul: • relevanța proiectului - definirea clară a obiectivelor proiectului și măsura în care acestea contribuie la atingerea obiectivelor axei prioritare sau domeniului de intervenție și la atingerea obiectivelor programului operațional; • calitatea și coerența proiectului; • maturitatea proiectului - cât de pregătit din punct de vedere tehnic este proiectul pentru a începe implementarea efectivă (are toate studiile, calendarul de activități este previzionat realist, are planificare financiară, există resursele sau sunt aduse asigurări cu privire la obținerea lor - inclusiv
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
cu experiență a rămas însă să poarte responsabilitatea evaluării și selecției proiectelor care urmau a fi finanțate. Au fost constituite departamente speciale, jucând rolul actualelor autorități de management, câte unul pentru fiecare program operațional. Sistemul a urmărit două criterii majore, coerența și economicitatea. Departamentul finanțelor, o autoritate puternică și respectată în sistemul administrativ irlandez, a preluat rolul de coordonator general pentru fondurile structurale și pe cel de autoritate de plăți. Autoritatea de plăți a fost asimilată în sistemul de audit intern
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
multe categorii, în literatura de specialitate, cea mai întâlnită clasificare fiind următoarea: a) Grupurile primare sunt, de regulă, grupuri restrânse, fiind formate din persoanele cu care individul vine cel mai des în contact: familia, colegii, prietenii etc. Fiind caracterizate prin coerență și durabilitate, grupurile primare permit derularea de relații directe, de intercunoaștere și intercomunicare; b) Grupurile secundare sunt formate din persoanele cu care individul se întâlnește ocazional și împreună cu care are anumite interese comune: o asociație profesională, un club sportiv, un
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
multe categorii, în literatura de specialitate, cea mai întâlnită clasificare fiind următoarea: a) Grupurile primare sunt, de regulă, grupuri restrânse, fiind formate din persoanele cu care individul vine cel mai des în contact: familia, colegii, prietenii etc. Fiind caracterizate prin coerență și durabilitate, grupurile primare permit derularea de relații directe, de intercunoaștere și intercomunicare; b) Grupurile secundare sunt formate din persoanele cu care individul se întâlnește ocazional și împreună cu care are anumite interese comune: o asociație profesională, un club sportiv, un
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
în procesul reformelor (liberalizarea prețurilor în raport cu eliminarea subvențiilor, corelarea restructurării economiei, a unităților economice, cu privatizarea, chiar strategia privatizării, concepută de un guvern și corectată, în mod necesar, de altul), se observă carențe serioase în stabilirea priorităților, în asigurarea unei coerențe reclamate de realitățile economice și sociale, adică se reliefează carențe care țin tocmai de strategie. Parcursul economic al unei țări într-o anumită perioadă de timp sau starea economiei naționale la un moment dat se poate aprecia numai cu ajutorul nivelului
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Societatea informațională Tendința majoră a contemporaneității este evoluția omenirii, prin informatizare, către societatea informațională. Societatea informațională este tipul de societate a cărei civilizație materială și spirituală consacră rolul decisiv informației și cunoașterii ca surse de performanță economică, de raționalitate, de coerență și sinergie a acțiunii sociale<footnote Conceptul „societate informațională” a fost folosit pentru prima dată în anul 1980 de cercetătorul japonez Yomeji Masuda pentru a exprima esența societății postindustriale, contrapusă societății industriale căreia îi succede. Devenită, în anii ’90 ai
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de răspunsul adevărat la întrebarea lui Iisus „cine ziceți voi că sunt Eu?”. Cum să interpretezi un corpus atât de complex (din punct de vedere tematic, stilistic, literar) de texte confesionale fără a fi ghidat de un principiu pneumatic de coerență? În perspectivă ortodoxă, numai absorbind discernământul critic al tradiției apostolice putem avea un acces la Scripturi. Numai cunoscând efortul grădinarului în livadă, de primăvara până toamna, târziu, vom putea aprecia valoarea roadelor muncii sale. Fiecare creștin botezat a fost împroprietărit
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sacre 3 li s-ar fi părut absurdă Părinților apostolici 1. Decizia creștinilor de a accepta Scripturile vechi (Legea, Psalmii și Profeții) împreună cu Hristos, a antrenat cu sine obligația lecturii duhovnicești 2, singura care, prin inspirația Duhului, putea conferi unitate, coerență și semnificație corpului altminteri foarte divers (din punct de vedere istoric sau literar) al Bibliei 3. Totuși, nu o anumită strategie de lectură (i.e. alegoria) avea să ofere dezlegarea cu privire la problema unității lui Dumnezeu din perspectiva proclamării dumnezeirii lui Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
drept motor al reconstrucției operate de istoric, aflat mereu în situația de a-și înțelege trecutul. Vico dizolvă orice model de reconstrucție mecanicistă a lumii, uzând de „un concept metodologic cu totul nou și revoluționar”2, care exprimă principiul de coerență internă a unei epoci istorice: sensus communis. Cu un asemenea operator hermeneutic, Vico încearcă să obiectiveze istoria. Este o sarcină pentru care G.W.F. Hegel (1770-1831), în răspăr față de Kant, s-a simțit îndatorat. „Pentru noi - spune el - trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Kuhn, este performat în interiorul unei paradigme, de unde și caracterul său necumulativ. În același context, G. Holton 4 a propus un model dinamic al istoriei gândirii științifice, vorbind despre relația dintre un plan de contingență (în care teoriile științifice își reglează coerența internă) și ordinea tematică, ce distribuie în mod aleatoriu gândirii științifice subiecte de reflecție. Prezența elementului de iraționalitate și contradicție va fi remarcat cu vehemență de Paul Feyerabend 1, autorul unei viziuni epistemologice „anarhiste”. Feyerabend se ceartă mai ales cu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
trăirilor conștiinței marcate de habitudini 4. Datorită acestui raport de apartenență la o tradiție, cunoașterea nu poate primi niciodată o exhaustivă justificare dialectică. „Descoperirea științifică reduce conștiința focală a observațiilor noastre într-o conștiință subsidiară, deplasându-ne atenția către aspectul coerenței teoretice”1. Polanyi respinge optica epistemologiei iluministe, ancorată într-un optimism ilegitim și impersonal. Orice integrare a unei noi cunoașteri se face în cadrul (framework) nespecificabil al cunoașterii tacite, marcată de un set de opțiuni existențiale prealabile și de numeroase reflexe
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
rezervor viu de anticipații euristice. Pentru a descrie logica inferenței tacite, Polanyi se folosește de principiile de cercetare ale psihologiei gestaltiste (care contestă metoda behavioristă). Accentul cade din nou pe tensiunile interne ale conștiinței, care aspiră în mod natural la coerență și la structurarea unui sens totalizator. Descriind percepția unui obiect într-un câmp vizual dat, Polanyi relevă existența unor factori subliminali (lipsiți de asistența conștienței) și, respectiv, marginali (care rămân periferici în câmpul percepției vizuale). Acești factori corelativi conștiinței subsidiare
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]