14,667 matches
-
erau îndepărtați și apoi arestați. Cu „binecuvântarea” regelui și a guvernului său (Dr. Petru Groza) în ultima săptămână (25-31) din Martie 1945, au fost trecuți în rezervă sau în retragere 46 de generali și 208 ofițeri superiori, dintre care 182 colonei („Monitorul Oficial”nr.65, 66, 67 din Martie 1945). Au fost desființate 6 divizii de infanterie, 2 divizii de cavalerie, o divizie și 6 batalioane independente de vânători de munte și al treilea batalion al regimentelor de infanterie, în cadrul procesului
Temniţa comunistă – ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-al doilea război mondial (I) () [Corola-blog/BlogPost/339961_a_341290]
-
Colonelul (în rezervă) prof. univ. dr. ing. Marian Rizea a lansat o scrisoare deschisă în care acuză conducerea OMV Petrom că „ascunde” anual milioane de tone din producția de țiței, pentru a nu plăti redevența corspunzătoare statului român. Publicăm integral scrisoarea
DNA-ul tace chitic?!!! Jaful OMV Petrom, denunţat public de un ofiţer de contrainformaţii economice () [Corola-blog/BlogPost/340034_a_341363]
-
Colonelul (în rezervă) prof. univ. dr. ing. Marian Rizea a lansat o scrisoare deschisă în care acuză conducerea OMV Petrom că „ascunde” anual milioane de tone din producția de țiței, pentru a nu plăti redevența corspunzătoare statului român. Publicăm integral scrisoarea
Jaful OMV [Corola-blog/BlogPost/340037_a_341366]
-
mine mă doare capul de fum de țigară”. M-am dus singur în vagon acolo, dar n-am știut cine o să mai vină. Aproape de plecare a intrat un grup de ofițeri superiori, mergeau la o școală de război. Erau maiori, colonei, printre care era și un plutonier major cu soția. Un călugăr într-un vagon de ofițeri. Eu, văzându-mă într-un vagon cu ofițeri, ca călugăr, zic, ce discuție pot să am eu cu dânșii? Eu îmi cătam de pace
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri () [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
din ceea ce este scris, nu-mi este străin” scrie Marian Mincu în postfața Principalele personaje ale românului sunt trei prieteni, Belbo, Diotallevi, care lucrează pentru mică editură Garamond din Milano, si Casaubon (naratorul). Într-o zi ei primesc vizită unui colonel Ardenți, care dorea să publice o carte despre un plan secret al cavalerilor templieri de a domina lumea, singura să sursă fiind un petic de hartie cu un text codificat, pe care colonelul pretindea că îl descifrase parțial. A doua
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
Într-o zi ei primesc vizită unui colonel Ardenți, care dorea să publice o carte despre un plan secret al cavalerilor templieri de a domina lumea, singura să sursă fiind un petic de hartie cu un text codificat, pe care colonelul pretindea că îl descifrase parțial. A doua zi Ardenți dispare, și povestea pare să fie uitată. Casaubon pleacă pentru câțiva ani în Brazilia. La întoarcere se angajează alături de prietenii săi la editură, unde încep să lucreze la o serie de
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
lucreze la o serie de cărți despre ocultism. Citesc foarte mult material de această natură și încep să facă tot felul de legături neobișnuite între diferite evenimente istorice. Pornită inițial că o joacă, ei încep să completeze Planul evocat de colonelul Ardenți, să descopere noi legături nebănuite, astfel încât se prind în propriul joc și ajung chiar să creadă într-o oarecare măsură că ar putea fi adevărat. Eco ne demonstrează cât de relativ e totul. Și ce mică deosebire este între
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
sunt prins în păienjenișul plasei lor, fiecare nouă informație era transmisă din Brașov, capitala regiunii de reședință, organelor de Securitate din Sighetul Marmației, Miercurea Ciuc, Cluj, Timișoara, Câmpulung Muscel, Ploiești etc. Acești urmăritori înverșunați ai Securității județului Brașov, în frunte cu colonelul Gheorghe Crăciun, m-au supravegheat în mod drăcesc peste tot unde am lucrat, cu intenția de a mă aneantiza [1] , fără să reușească. Cu aceste date, culese din dosarele primite de la CNSAS, la 22 octombrie 2014 dr. Corina Ilea, de la
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
fără comentarii, cu excepția Secretarului de Partid, care a adăugat: Eu știu cine ești tu, dar dacă semnează directorul o fac și eu. Drumul spre facultate îmi era deschis. Examenul n-a fost o problemă. În 1958, la începutul anului V, colonelul Gheorghe Crăciun, comandantul Securității Regiunii Brașov, cere Securității Capitalei (cf. dosarului primit prin CNSAS) să mă elimine din Facultatea de Construcții pentru că nu menționasem la înscriere că fusesem condamnat politic. D.G.: Dar pe plan personal cu ce te-a dezamăgit
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
amuză copios. În fața infinitului ca și în fața morții nu există identitate socială, nu există funcție. A face uz de un astfel de amănunt e de-a dreptul ridicol, așa cum ridicole sunt blazoanele morților de pe crucile cimitirelor de oraș ( Aici odihnește colonelul X, profesorul Y, doctorul Z etc.). Procesul metafizic, asemenea adevărurilor religioase, a actelor de cult, au relevanță pentru individ numai dacă sunt acceptate, dacă acesta crede efectiv în ele: procesele dumneavoastră nu constituie o procedură decât dacă eu le recunosc
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
Leon, ce petardă, totul s-a făcut din sonorizare. Cînd vorbea Pafnutie trebuia să fie liniște clară, clară. Ăștia de prin mașini n-aveau voie nici să se atingă de butoane, stăteau cu pistolul la spatele lor. Era acolo un colonel de transmisiuni, care răspundea cu capul, a și murit după două luni. Ei, la vreo șapte minute după ce începuse discursul, s-a auzit un zgomot care pe noi ne-a șocat: jjjjjjj... Aveai senzația că o să-ți ia căpățîna un
De cealaltă parte a baricadei () [Corola-blog/BlogPost/339003_a_340332]
-
de cadeți, stane de piatră. Ca să nu vă mai mirați, am să vă spun că unii erau din alte lumi, avînd deci alt număr de picioare. Toate traheele erau blocate, o pleoapă nu mișca, nici măcar o miime de milimetru, în vreme ce colonelul von Thorax pășea înainte, privind feroce prin monoclul care îi acoperea ochiul de sticlă. Păr tuns scurt, cenușiu și țeapăn ca sîrma ghimpată, uniformă neagră, croită și călcată impecabil, o țigară cu krmml între degetele de oțel ale mîinii stîngi
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
impecabil, o țigară cu krmml între degetele de oțel ale mîinii stîngi protezate, degetele înmănușate în negru ale mîinii drepte, protezate, zvîcnind spre marginea cozorocului într-un salut perfect, torsul discret al motorașelor din plămîni, care alimentau răcnetul brobdignagian al colonelului. „Pe loc repaus. Ascultați aici. Sînteți oameni - precum și alte lucruri - culeși bob cu bob din toate lumile civilizate ale galaxiei. Șase milioane patruzeci și trei de cadeți au intrat în primul an de antrenament și cei mai mulți au cedat, într-un
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
marele stadion. La un semn al lui von Thorax, cupola imensă de impătrunzită alunecă deasupra capetelor lor, izolînd stadionul de urechile, ochii și razele iscoditoare ale spionilor. Cadeții răcneau și contiuau să răcnească - multe timpane au crăpat atunci! - totuși, îndată ce Colonelul ridică brațul, se făcu o liniște perfectă. „Corpsmani, nu veți fi singuri în luptele ce le veți purta pentru împingerea granițelor civilizației dincolo de stelele barbare. Fiecare dintre voi va avea alături un camarad credincios. Primul om din prima linie, înainte
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
înainta grăbită pe patru picioare ca patru pistoane, cu gheare uriașe rupînd hălci din pardoseala indestructibilă de impătrunzitium, un monstru zămislit de nebunie și coșmar se cabră în fața lor urlînd de-ți îngheța inima-n piept. „Iată!”, urlă drept răspuns Colonelul von Thorax făcînd spume cu sînge la gură, „Acesta este tovarășul credincios, mutacămila, o varietate mutantă a nobilului animal de pe Bunul și Bătrînul Pămînt, emblemă și mîndrie a CCC - Corpul de Comandouri pe Cămile! Corpsman, salută-ți cămila!”. Corpsmanul mai
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
aramă, cum îl loveau și-l îmboldeau cu bastoanele să intre pe unde ieșise. Între timp, un medic prinse cu o clemă ciotul rănitului și tîrî afară trupul inert. „Asta-i prima voastră lecție despre cămilele de luptă”, tună răgușit Colonelul. „Nu ridicați niciodată mîna spre ele. După ce i se va grefa un braț nou, camaradul vostru își va aminti cu siguranță, ha, ha, această mică lecție. Următorul!”. Din nou tunetul grăbit al picioarelor monstruoase și răgetul ascuțit, gîlgîitor, al cămilei
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
focul pierea spasmodic, o lumină roșie se aprinse pe ecranul de apel. „Mesaj de prioritate mare”, zise Oțel printre dinți, apăsînd butonul de recepție. Amîndoi tinerii zvîcniră în poziție de drepți, deoarece ecranul se umplu cu chipul de fier al Colonelului von Thorax. „M..., L..., în biroul meu, în doi timpi și trei mișcări”. Cuvintele se desprinseră ca niște bucăți de plumb de pe buzele Colonelului. Ce putea să însemne asta? „Ce-o fi însemnînd asta?”... întrebă Jax, în timp ce veneau în jos
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
Amîndoi tinerii zvîcniră în poziție de drepți, deoarece ecranul se umplu cu chipul de fier al Colonelului von Thorax. „M..., L..., în biroul meu, în doi timpi și trei mișcări”. Cuvintele se desprinseră ca niște bucăți de plumb de pe buzele Colonelului. Ce putea să însemne asta? „Ce-o fi însemnînd asta?”... întrebă Jax, în timp ce veneau în jos cu căzășuta, avînd o accelerație apropiată de cea gravitațională. „Vom afla destul de repede”, spuse Oțel culegîndu-se de pe podea și apăsînd butonul de apel de la
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
apropiată de cea gravitațională. „Vom afla destul de repede”, spuse Oțel culegîndu-se de pe podea și apăsînd butonul de apel de la ușa bătrînului. Acționată de un mecanism ascuns, ușa se deschise larg; nu fără oarecare înfiorare, intrară. Hait, asta ce mai era? Colonelul se uita la ei și zîmbea, cu o expresie nemaivăzută pînă atunci pe figura-i sumbră. „Faceți-vă comozi, băieți!”, zise, indicîndu-le cele două fotolii care răsăriseră din podea la atingerea unui buton. Găsiți gîtuielnițe în brațele servofotoliului, de asemenea
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
din podea la atingerea unui buton. Găsiți gîtuielnițe în brațele servofotoliului, de asemenea vin Valumian și bere Snaggiană”. „Și kafea nu?”, întrebă Jax din vîrful buzelor și toți trei izbucniră în rîs. „Nu cred că-i duci dorul”, susură rezervat Colonelul prin laringele său artificial. „Beți, băieți, de azi sînteți Șobolani de Spațiu ai CCC, iar tinerețea rămîne în urmă. Și acum, priviți asta”. Asta era o imagine care se închegase brusc în fața lor la atingerea unui alt buton, imaginea unui
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
pește-spadă, cu aripioare fine ca de pasăre, solidă ca o balenă și înarmată pînă-n dinți ca un aligator. „Sfinte Kolon”, oftă Oțel, zguduit, „asta-i ceea ce numesc eu o Rachetă”. „Unii preferă s-o numească Indefectibilul”, spuse, nu fără umor, Colonelul. „E chiar ea? Am auzit cîte ceva, dar...”. „Ați auzit foarte puține, fiindcă pe pruncul ăsta l-am ținut bine înfășat încă din primele etape. Are cele mai mari motoare construite vreodată. Macpherson-uri de cea mai avansată concepție, echipament de
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
le fac pe cele vechi să arate ca niște pistoale de jucărie. Și ce-i mai bun am lăsat în urmă...”. „Nimic nu poate fi mai bun decît ceea ce deja ne-ați spus”, îl întrerupse Oțel. „Așa crezi tu”, rîse Colonelul, de fapt scoțînd un sunet de oțel sfîșiat, nu lipsit de oarecare afecțiune. „Vestea cea mare e că tu, M..., vei fi Căpitan al acestui supercuirasat spațial, iar norocosul L..., Mecanic Șef”. „Norocosul L... ar fi fost mult mai fericit
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
spațial, iar norocosul L..., Mecanic Șef”. „Norocosul L... ar fi fost mult mai fericit dacă era Căpitan, și nu regele căldărilor, bombăni Jax și ceilalți doi rîseră de ceea ce credeau ei că e o glumă. „Totul e complet automatizat, continuă Colonelul, așa încît poate zbura cu un echipaj de numai două persoane. Dar trebuie să vă previn că nava are la bord echipament experimental, deci echipajul trebuie să fie compus din voluntari...”. „Mă ofer eu voluntar!”, strigă Oțel. „Eu mă duc
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
trebuie să vă previn că nava are la bord echipament experimental, deci echipajul trebuie să fie compus din voluntari...”. „Mă ofer eu voluntar!”, strigă Oțel. „Eu mă duc la closet”, zise Jax ridicîndu-se și așezîndu-se fulgerător la loc cînd dezintegratorul Colonelului părăsi tocul. „Ha, ha, a fost o glumă. Sînt voluntar și eu, bineînțeles”: „Știam că pot conta pe voi, băieți! CCC crește bărbați. Și cămile, desigur. Iată ce aveți de făcut. Mîine, la ora 0304, veți brăzda eterul la bordul
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
locul unde își desfac marfa proxeneții și se tipăresc banii falși. Locul distileriilor de flnnx, bîrlogul hoardelor de pirați”. „Dacă vrei cu adevărat aventură, asta a așa ceva sună!”, se strîmbă Oțel. „Nu veți arde gazul de pomană”, fu de acord Colonelul. „Dacă aș fi mai tînăr și aș avea mai puține proteze, ăsta ar fi genul de ocazie pe care n-aș scăpa-o...”. „Ați putea fi Mecanic Șef”, sugeră Jax. „Gura!”, spuse Colonelul cu voce joasă. „Mult noroc gentlemen, onoarea
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]