3,127 matches
-
Venirea noului minister indică disoluțiunea acestei adunări, trecerea puterii de la un partid la altul, lucru foarte normal“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 30 aprilie 1876“, MOF., nr. 103, 9/21 mai 1876, p. 2576). 49. Nu era vorba de comisiuni de anchetă a gestiunii guvernului Catargiu, ci de patru comisii numite pentru a ancheta în județele Muscel, Olt, Buzău, Putna, Râmnicu Sărat, Iași, Bacău și Roman „ilegalitățile și ingerințele făcute cu ocazia alegerilor din urmă a senatorilor“ (Senatul. Sesiunea extraordinară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
La d-ta recurg, onorabile, pentru a exprima Camerei, până să pot să-mi împlinesc însumi această sacră datorie, simțămintele mele de gratitudine și de devotament. Cu respect și iubire, C.A. Rosetti“ 71 Îndată după constituire, Camera numește o comisiune de anchetă parlamentară pentru darea în judecată a miniștrilor conservatori din cabi netul Lascăr Catargiu.72 Sunt propuși la darea în judecată: 1) Lascăr Catargiu, fiindcă în înțelegere cu colegii săi a abuzat de putere spre a falsifica alegerile, că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să se aleagă negreșit. Ministru, Lascăr Catargiu“74 Se cere darea în judecată și a generalului Tell, fost ministru de Instrucție, dar cererea e respinsă cu 46 bile albe contra 36 negre. Propunerea n-a întrunit 2 treimi reglementare.75 Comisiunea propune ca miniștrii dați în judecată să fie arestați preventiv. S-au împotrivit Ion Câmpineanu, Gheorghe Mârzescu, Mihail Kogălniceanu, Manolachi Costachi, G. Vernescu, însă Camera, cu 62 voturi contra 29, aprobă părerea comisiunii.76 anul 1876 307 74. „Adunarea Deputaților
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
n-a întrunit 2 treimi reglementare.75 Comisiunea propune ca miniștrii dați în judecată să fie arestați preventiv. S-au împotrivit Ion Câmpineanu, Gheorghe Mârzescu, Mihail Kogălniceanu, Manolachi Costachi, G. Vernescu, însă Camera, cu 62 voturi contra 29, aprobă părerea comisiunii.76 anul 1876 307 74. „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 19 iulie 1876“. Anexe, MOF., nr. 170, 3/15 august 1876, pp. 4288-4299. Documentele reproduse de Bacalbașa fi gurează, în ordine, la paginile: 4289; 4299; 4291; 4296 și 4297
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1876“, MOF., nr. 177, 12/24 august 1876, p. 4456). 76. În ședința Adunării Deputaților din 22 iulie/3 august 1876 Ion Câmpineanu propusese, în numele său și al altor deputați (G. Mârzescu, C. Grădișteanu ș.a.) un Apoi Camera alege o comisiune de 7 membri spre a face instrucția foștilor miniștri. Sunt aleși: An. Stolojan, N. Ionescu, Eugen Stătescu, D. Brătianu, N. Fleva, D. Giani și N. Voinov.77 Cestiunea dării în judecată a miniștrilor conservatori, cât și a arestării lor preventive
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
coalițiunea mai multor nuanțe liberale trebuia spart. Cel mai puternic grup din opozițiune fiind acela al fracțiunii libere și independente din Moldova, către acesta își îndreptă privirile Ion Brătianu. Șeful fracțiunii fiind Nibolae Ionescu, Brătianu îi oferi portofoliul Externelor. Din comisiunea de anchetă parlamentară demisionând N. Voinov și Dimitrie Brătianu, sunt aleși în locul lor George Missail și Emil Costinescu.84 anul 1876 309 o lună mai târziu, la 23 iulie/4 august 1876; declarația „de mai sus“, așa cum am mai precizat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Acest regim nu va sta la cârmă mai mult de 2 săptămâni, fiindcă în acest guvern nu este nici un om de Stat.“ Dar regimul Brătianu a stat 12 ani la putere.* Miniștrii conservatori dați în judecată, chemați ca să depuie în fața Comisiunii de anchetă parlamentară, refuzând să se prezinte, se dau contra lor mandate de aducere. Forța publică este însărcinată să-i aducă. În fața acestei violențe, toți foștii miniștri conservatori se prezintă în fața comisiunii, însă refuză să răspundă la întrebările ce li
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
conservatori dați în judecată, chemați ca să depuie în fața Comisiunii de anchetă parlamentară, refuzând să se prezinte, se dau contra lor mandate de aducere. Forța publică este însărcinată să-i aducă. În fața acestei violențe, toți foștii miniștri conservatori se prezintă în fața comisiunii, însă refuză să răspundă la întrebările ce li se pun. Foștii miniștri declară că contestă legalitatea procedurii și nu recunosc membrilor comisiunii dreptul de a-i supune la interogatorii. Comisiunea se găsește în fața unui punct mort.86 310 bucureștii de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aducere. Forța publică este însărcinată să-i aducă. În fața acestei violențe, toți foștii miniștri conservatori se prezintă în fața comisiunii, însă refuză să răspundă la întrebările ce li se pun. Foștii miniștri declară că contestă legalitatea procedurii și nu recunosc membrilor comisiunii dreptul de a-i supune la interogatorii. Comisiunea se găsește în fața unui punct mort.86 310 bucureștii de altădată 85. Junimiștii Petre Carp și Th. Rosetti, care fusese ministru al Lucrărilor Publice, Agriculturii și Comerțului în ultimele luni ale guvernării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În fața acestei violențe, toți foștii miniștri conservatori se prezintă în fața comisiunii, însă refuză să răspundă la întrebările ce li se pun. Foștii miniștri declară că contestă legalitatea procedurii și nu recunosc membrilor comisiunii dreptul de a-i supune la interogatorii. Comisiunea se găsește în fața unui punct mort.86 310 bucureștii de altădată 85. Junimiștii Petre Carp și Th. Rosetti, care fusese ministru al Lucrărilor Publice, Agriculturii și Comerțului în ultimele luni ale guvernării conservatoare, au fost adăugați pe lista miniștrilor dați
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sale“, așa cum preciza Pantazi Ghica în ședința Adunării Deputaților din 26 iulie/8 august 1876 („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 26 iulie 1876“, MOF., nr. 175, 10/22 august 1876, p. 4418). 86. Miniștrii conservatori au fost chemați în fața comisiunii instituite de Adunarea Deputaților în cursul lunii decembrie 1876; la 16/28 decembrie 1876 Lascăr Catargiu și Partidul conservator, văzându-și situația internă foarte compromisă, mai ales în urma dării în judecată a tuturor fruntașilor săi, a căutat să sape situația
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
într-o comunicare academică din 1911, Metafizica cuvintelor și estetica literară, care de asemenea a provocat reacții violente, mai ales că subtextual combătea și principiile esteticii și criticii literare maioresciene. Din iunie 1909 Z. funcționa ca delegat al României în Comisiunea Europeană a Dunării și în Comisiunea Mixtă a Prutului. În februarie 1910 devine membru în Comitetul de lectură al Teatrului Național din București, pe a cărui scenă i se vor juca piesele Lumină nouă, O amică, Poezia depărtării, Voichița, incluse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Metafizica cuvintelor și estetica literară, care de asemenea a provocat reacții violente, mai ales că subtextual combătea și principiile esteticii și criticii literare maioresciene. Din iunie 1909 Z. funcționa ca delegat al României în Comisiunea Europeană a Dunării și în Comisiunea Mixtă a Prutului. În februarie 1910 devine membru în Comitetul de lectură al Teatrului Național din București, pe a cărui scenă i se vor juca piesele Lumină nouă, O amică, Poezia depărtării, Voichița, incluse și în sumarul revistei „Convorbiri literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
consacre libertatea Dunării și participarea Europei la privegherea acestei libertăți, dar ea nu a fost tot atât de strălucitoare în ce privește drepturile noastre ca Stat suveran riveran. Reprezentanții celorlalte puteri, urmând singurele instrucțiuni ce aveau de a nu se împotrivi la crearea unei Comisiuni Mixte din care Austria să facă parte, au rămas mai mult sau mai puțin indiferenți, adică cu opinii diferite, de multe ori cu ele neformulate, mai toți și totdeauna nesiguri de vederile guvernului lor asupra tuturor celorlalte chestii"83. În
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președinții Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președintii Curții de apel din Capitala Tării, ca solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
ce are în vedere o prezentare a scrierilor istorice ale lui Alexandru Lapedatu, abordare realizată sub raport tematic, metodologic și al manierei de redactare, mare parte din ele fiind scrise în perioada tinereții. Totodată, este reliefată și activitatea sa în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice, ca secretar al instituției culturale, având în vedere faptul că acolo s-a petrecut debutul carierei sale. Se poate, totuși, atribui acestui prim capitol cel mai pronunțat caracter biografic, față de celelalte segmente constitutive ale lucrării noastre. Cel de-
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
urmeze filiala umanistă de educație, care a constituit mai târziu o bază solidă pentru o carieră politică. Anii scrierilor istorice Alexandru Lapedatu a jucat un rol de prim rang în viața publică românească, evidențiindu-se prin multiple preocupări: secretar al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1904-1919), secretar al Comisiunii Istorice a României (1909-1914), președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția pentru Ardeal (1921-1940), președinte al 46 Alexandru Lapedatu, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia “Tribuna Poporului”, Arad, 1902, p. 10-14
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
mai târziu o bază solidă pentru o carieră politică. Anii scrierilor istorice Alexandru Lapedatu a jucat un rol de prim rang în viața publică românească, evidențiindu-se prin multiple preocupări: secretar al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1904-1919), secretar al Comisiunii Istorice a României (1909-1914), președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția pentru Ardeal (1921-1940), președinte al 46 Alexandru Lapedatu, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia “Tribuna Poporului”, Arad, 1902, p. 10-14. 19 Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1940-1947) 47
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
carieră politică. Anii scrierilor istorice Alexandru Lapedatu a jucat un rol de prim rang în viața publică românească, evidențiindu-se prin multiple preocupări: secretar al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1904-1919), secretar al Comisiunii Istorice a României (1909-1914), președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția pentru Ardeal (1921-1940), președinte al 46 Alexandru Lapedatu, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia “Tribuna Poporului”, Arad, 1902, p. 10-14. 19 Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1940-1947) 47 , membru corespondent (1910) 48 și titular (1918
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a Monumentelor Istorice (1904-1919), secretar al Comisiunii Istorice a României (1909-1914), președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția pentru Ardeal (1921-1940), președinte al 46 Alexandru Lapedatu, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia “Tribuna Poporului”, Arad, 1902, p. 10-14. 19 Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1940-1947) 47 , membru corespondent (1910) 48 și titular (1918) al Academiei Române 49, vicepreședinte (1934-1935, 1938-1940) și președinte al înaltului for (1935-1938) (Fig.3) și secretar general al acesteia (1939-1948), președinte al Comisiei pentru organizarea Arhivelor Statului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cu privire la istoria istoriografiei. Se remarcă faptul că Lapedatu a scris majoritatea studiilor sale în perioada tinereții sale. Orientarea lui Alexandru Lapedatu spre istoria artei medievale a fost determinată de angajarea sa la 1 aprilie 1904, în funcția de secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, instituție culturală cu largi atribuții în ceea ce privește inventarierea monumentelor, întocmirea de rapoarte anuale despre lucrările ei, în care arăta starea în care se găseau monumentele și făcea propuneri pentru conservarea lor, organizarea muzeelor regionale și 47 Pompiliu Teodor, Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
periodic monumente (cetăți, mănăstiri, biserici), unde a surprins detaliile, etapele de zidărie, modificările, inovațiile tehnice introduse în operele de restaurare, reliefând originea lor românească 52. Ca o răsplată a muncii sale de cercetare, Lapedatu a fost desemnat să editeze “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, timp de nouă ani (1908-1916) și “Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice” timp de doi ani (1914-1915), unde și-a publicat studiile referitoare la monumentele istorice. Ambele publicații au fost întrerupte în 1916 din cauza intrării României în război 53. El
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de zidărie, modificările, inovațiile tehnice introduse în operele de restaurare, reliefând originea lor românească 52. Ca o răsplată a muncii sale de cercetare, Lapedatu a fost desemnat să editeze “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, timp de nouă ani (1908-1916) și “Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice” timp de doi ani (1914-1915), unde și-a publicat studiile referitoare la monumentele istorice. Ambele publicații au fost întrerupte în 1916 din cauza intrării României în război 53. El sublinia rolul Buletinului în raportul de activitate al Comisiei din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
anul 1908: ,,Acest Buletin menit a fi între altele o arhivă în care să se strângă cu același interes toate mărturiile privitoare la toate monumentele trecutului nostru”54. Se pot evidenția două orientări în scrierile publicate de Lapedatu în Buletinul Comisiunii. Pe de o parte se remarcă prezentarea evoluției istorice a monumentelor aflate în planurile de restaurare ale Comisiunii: mănăstirile Comana, Hurezi, Probota, Cozia, Baia, bisericile din Bălteni, Ludești, Vădeni, Bucur din capitală, cetățile Soroca, Poienari și Dâmbovița. S-a îndreptat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]