8,996 matches
-
indicator de măsurare a performanțelor actuale ale pieței românești a cercetării-dezvoltării-inovării. Importanța creșterii numărului de întreprinderi inovative este legată de conștientizarea antreprenoriatului român asupra importanței inovațiilor, dar și de amprenta puternică pe care inovațiile o lasă asupra creșterii gradului de competitivitate a fiecărei întreprinderi. La aceeași concluzie ne conduce și analiza efectuată în literatura de specialitate potrivit căreia 21,18% din întreprinderile românești nu sunt axate deloc pe inovații 213. Această situație de fapt trebuie schimbată pentru a constata inserția sustenabilă
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
sporirea atractivității regiunii pentru alte firme. Prezența lor în regiune înseamnă grad sporit de atractivitate pentru alți lucrători calificați. Investițiile în capitalul uman înseamnă o creștere a nivelului de calificare a forței de muncă autohtone și, pe cale de consecință, a competitivității capitalului uman. Acesta reprezintă motivul principal pentru creșterea nivelului fondurilor alocate acestui sector, provenind în mare măsură din fondurile structurale europene. Pentru perioada 2007-2013 România alocă 18% din fondurile europene pentru dezvoltarea capitalului uman, deși media statelor membre ale Uniunii
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
lucrătorilor români, prin investiții în infrastructură. Gradul de pregătire tehnologică în industria românească este apreciat în funcție de: disponibilitatea ultimelor tehnologii, cadrul legislativ privind tehnologiile, investițiile străine directe și transferul tehnologic, accesul la rețelele de internet, existența computerelor personale. Raportul global al competitivității 2009-2010, întocmit de World Economic Forum 234, are în vedere 12 indicatori pentru a aprecia competitivitatea unui stat: instituțiile statului, infrastructura, stabilitatea macroeconomică, sănătatea și educația primară, educația superioară și trainningul, potențiatori de eficiență pe piața bunurilor, potențiatori de eficiență
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
disponibilitatea ultimelor tehnologii, cadrul legislativ privind tehnologiile, investițiile străine directe și transferul tehnologic, accesul la rețelele de internet, existența computerelor personale. Raportul global al competitivității 2009-2010, întocmit de World Economic Forum 234, are în vedere 12 indicatori pentru a aprecia competitivitatea unui stat: instituțiile statului, infrastructura, stabilitatea macroeconomică, sănătatea și educația primară, educația superioară și trainningul, potențiatori de eficiență pe piața bunurilor, potențiatori de eficiență pe piața muncii, gradul de sofisticare al pieței financiare, gradul de pregătire tehnologică, mărimea pieței, gradul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
și trainningul, potențiatori de eficiență pe piața bunurilor, potențiatori de eficiență pe piața muncii, gradul de sofisticare al pieței financiare, gradul de pregătire tehnologică, mărimea pieței, gradul de sofisticare al antreprenoriatului și inovațiile. Tabelul nr. 5.9. România și Indexul Competitivității Globale Nr. crt. Indicatori ai competitivității Scor (de la 1 cel mai slab la 7 cel mai ridicat) 1. Instituțiile statului 3,7 2. Infrastructura 2,7 3. Stabilitatea macroeconomică 4,6 4. Sănătatea și educația primară 5,5 5. Educația
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
piața bunurilor, potențiatori de eficiență pe piața muncii, gradul de sofisticare al pieței financiare, gradul de pregătire tehnologică, mărimea pieței, gradul de sofisticare al antreprenoriatului și inovațiile. Tabelul nr. 5.9. România și Indexul Competitivității Globale Nr. crt. Indicatori ai competitivității Scor (de la 1 cel mai slab la 7 cel mai ridicat) 1. Instituțiile statului 3,7 2. Infrastructura 2,7 3. Stabilitatea macroeconomică 4,6 4. Sănătatea și educația primară 5,5 5. Educația superioară și trainningul 4,3 6
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
8. Gradul de sofisticare al pieței financiare 4,4 9. Gradul de pregătire tehnologică 3,8 10. Mărimea pieței 4,5 11. Gradul de sofisticare al antreprenoriatului 3,8 12. Inovațiile 3,1 Sursa: Forumul Economic Mondial, Raportul Global al Competitivității, p. 266 Faptul că avem scoruri scăzute la patru dintre cei doisprezece piloni ai competitivității, toți fiind legați de industrie (infrastructură, grad de pregătire tehnologică, grad de sofisticare al antreprenoriatului și inovații), explică și gradul redus de eficiență al politicii
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
8 10. Mărimea pieței 4,5 11. Gradul de sofisticare al antreprenoriatului 3,8 12. Inovațiile 3,1 Sursa: Forumul Economic Mondial, Raportul Global al Competitivității, p. 266 Faptul că avem scoruri scăzute la patru dintre cei doisprezece piloni ai competitivității, toți fiind legați de industrie (infrastructură, grad de pregătire tehnologică, grad de sofisticare al antreprenoriatului și inovații), explică și gradul redus de eficiență al politicii industriale din România. • Eliminarea disfuncționalităților majore fenomen caracteristic pentru economia României se poate realiza prin
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
legislația care își pune amprenta în mod marcant pe modul de dezvoltare al statului nostru, respectiv pe creșterea sa economică. Este dificil să vorbim despre o rețetă de succes pentru dezvoltarea sectorului de cercetare, inovare, care să sporească gradul de competitivitate al unei țări (în speță al României) și care să conducă la creștere economică; și totuși, pe parcursul cercetării, am relevat ca elemente pozitive și, bineînțeles, necesare, următoarele: dezvoltarea sistemului educațional național, cu accent pe învățământul terțiar, dar și pe programele
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
importante documente privind politica inovării stabilesc (insuficient din punctul nostru de vedere) principalele obiective al sectorului de cercetare, dezvoltare, inovare, pornind de la două direcții principale de acțiune: dimensiunea internă, națională, care are ca obiectiv întărirea performanțelor naționale în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării, competitivitate economică; dimensiunea europeană și internațională, care trebuie să asigure convergența politicii naționale în acest sector cu orientările europene în vederea integrării depline în Spațiul European al Cercetării, reducând decalajul față de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Toate documentele elaborate pentru stimularea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
economic theory", în "Journal of economic surveys", vol. 20, issue 4/2006, Ed. Wiley Blackwell Publishing. Raportul Eurostat nr. 193/2010, p. 1, disponibil la http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ ITY PUBLIC/4-14122010-BP/EN/4-14122010-BP-EN.PDF. Raportul global al competitivității 2009-2010, World Economic Forum, Geneva, 2010. Raportul OECD, Knowledge based economy, Ed. OECD, Paris, 1996. Regulamentul privind patentul comunitar, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/ LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2000:0412:FIN:EN:PDF. Ribeiro, Gustavo, "Please Enlighten Me
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
and Legal History, nr. 08-02/2008, Tilburg University, p. 12. 233 Liviu Voinea, Lucian Liviu Albu, Andrada Busuioc, Irina Zgreabăn ș.a., Reindustrializarea României: Politici și Strategii, Studiu relizat de Grupul de Economie Aplicată, 2010, p. 5. 234 Raportul global al competitivității 2009-2010, World Economic Forum, Geneva, 2010, p. 47. 235 Mihai Papuc, "Reshaping the Romanian consumers' behaviour through European Union Regional and Social Cohesion Policy", în Romanian Journal of European Affairs, vol. 4 nr. 3/2004, European Institute of Romania, București
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
tari/slabe); * cunoașterea mediului profesional (profilul companiilor, condițiile de muncă, numărul de angajați, ocazii, oportunități, pericole, problemele economice, companiile competitoare); * construirea reputației profesionale (evidențierea calităților proprii, aptitudini și competențe, posibilitatea de a investi și capacitatea de finaliza proiecte); * adaptabilitate, flexibilitate, competitivitate (asigurarea concordanței permanente dintre competențele personale și cele căutate pe piața forței de muncă, receptivitate la schimbare); * specializare dublată de cultură (dezvoltarea și stăpânirea unui domeniu de specialitate în paralel cu informarea generală actualizată); * dovada reușitelor proprii (certificarea rezultatelor și
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
trebuie extinsă și la celelalte etape din ciclul unui produs: * etapa de concepere și de fabricare (industrială), unde caracteristica de apreciere este cantitatea de resurse înglobată în produs (costul); * etapa de realizare prin vânzarea produsului (comercială), unde caracteristica esențială este competitivitatea; * etapa de utilizare, care concretizează efectiv utilitatea produsului, caracterizată prin atingerea parametrilor proiectați și fiabilitate. Standardul EN ISO 9000/2005, în care se prezintă terminologia calității, definește calitatea ca „o mulțime de proprietăți și caracteristici ale unui produs sau serviciu
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
acestea trebuie să exprime și interesele producătorului. Extinderea noțiunii de calitate. Dar prin calitatea unui produs nu trebuie să se înțeleagă doar nivelul tehnic al acestuia, ci și caracteristicile care îi asigură funcționarea corespunzător cerințelor legate de eficiență și de competitivitate ale producătorului, precum și de impactul asupra mediului. Astfel, se consideră utilă o extindere a noțiunii de calitate în economie implicând în definirea acesteia trei coordonate: eficiență, mediu, funcționalitate. Altfel spus, calitatea este o imagine caracterizată de elemente economice, ecologice și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
organizații, prin: * creșterea încrederii clienților în organizație; * creșterea satisfacției clienților; * asigurarea capabilității de a realiza produse în conformitate cu cerințele clienților care sunt definite și recunoscute; * eliminarea erorilor și risipei; * reducerea costurilor de producție; * creșterea motivației și implicării salariaților; * creșterea profitabilității și competitivității. În configurarea și funcționarea SMC pot interveni obstacole legate de lipsa informării competentă și oportună, la toate nivelele, lipsa de transparență și dinamism, inerția la schimbare, lipsa cunoștințelor profesionale. La acestea se mai pot adăuga o imagine deformată privind dimensiunile
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3157]
-
plan fizic sau verbal; · Aggressivity (componenta normală a personalității, agresivitatea latentă, potențialul de a comite atacuri; · Aggressiveness (o stare relativ propice comiterii unei agresiuni, susținută de anumite trăsături ale persoanei, care se pot exprima ca forme adaptate social ale agresivitatii: competitivitatea, combativitatea, inițiativa, curajul, ambiția etc.; · Mobbing (atacuri În grup, produse de copii asupra unui alt copil; actualmente, sensul acestui termen este acoperit de noțiunea de bullying, care se referă atât la atacurile/terorizarea/intimidarea În grup, cât și la cea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
român moderne. La réception de l'oeuvre de Marcel Proust en Roumanie Octavia Costea, Didactica lecturii. O abordare funcțională Cay Dollerup, Basics of Translation Studies Genoveva Vrabie (ed.), Constantin C. Angelescu. Centenar 2005 Simpozion comemorativ Lucio Fabbriciani, Implicarea umană și competitivitatea în afaceri Ronald McQueen, Christina Knussen, Metode de cercetare în științele sociale Doina Balahur, Sociology of Law. Studies and Research Felicia Dumas, Olivier Dumas, Iași et la Moldavie dans leș relations franco-roumanies. Histoire chronologique du XIV-e au Xxe siècle Virgil
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
scria despre ea că era "le seule grand homme" al secolului ("homme", se traduce din franceză "om" dar și "bărbat"), înaintând ipoteza că ea ar putea face parte din sexul al treilea. Criticul literar G.H.Lewes mărturisește în 1850 despre competitivitatea feminină: "Faptul că grupul de femei autoare devine, pe an ce trece, tot mai numeros și are tot mai mult succes este o tristă realitate și ea contrazice orice economie politică. Femeile scriu cele mai bune române, cele mai bune
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cercetării și dezvoltării tehnologice pentru perioada 2007-2013, o parte semnificativă a fondurilor alocate pentru cercetare au avut drept țintă dezvoltarea de tehnologii/tehnici care generează emisii de dioxid de carbon reduse sau chiar zero. De asemenea, în cadrul programului UE pentru competitivitate și inovare, fondurile sunt disponibile pentru cercetare în domeniul energiei și pentru promovarea economisirii de energie. Acesta include un subprogram denumit „Energie inteligentă - Europa”. O mare parte din aceste fonduri vor fi direcționate spre proiectele dedicate direct sau indirect problemei
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
în dolari/MMBtu. 4.2.1.2.4. Costul mediu unitar al energiei electrice pe durata de viață a instalației (LEC) Costul mediu unitar al energiei electrice pe durata de viață a instalației (LEC) este utilizat ca un indicator de competitivitate globală pentru diferitele tipuri de tehnici. Acest cost reprezintă costul exprimat în dolari/MWh al construirii și operării unei instalații, pe întreaga durată de viață a acesteia. Indicatorii de intrare utilizați pentru calcularea acestui cost sunt costurile de capital, costurile
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
exprimat în dolari/MMBtu. 5.2.1.2.2.4. Costul mediu unitar al energiei electrice pe durata de viață instalației Costul mediu unitar al energiei electrice pe durata de viață a instalației (LEC) este utilizat ca un indicator de competitivitate globală pentru diferitele tipuri de tehnici. Acest cost reprezintă costul exprimat în dolari/MWh al construirii și operării unei instalații, pe întreaga durată de viață a acesteia. Indicatorii de intrare utilizați pentru calcularea acestui cost sunt costurile de capital, costurile
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
în care oferta și cererea de muncă se întîlnesc și se ajustează, potrivit nevoilor economiei și altele. Giddens și Hombach cer deblocarea societății civile, "o nouă modernizare", înlocuirea luptei de clasă cu dinamica incluși / excluși, susținerea întreprinderii ca matrice a competitivității și creării de avuție, o politică de flexibilizare a pieței muncii, antrenarea salariaților la permanenta căutare a profitului și la asumarea riscurilor, abandonarea modelului pasiv, asistențial, al Statului-Providență și înlocuirea sa cu cel al Statului-Investitor, în care toți cetățenii trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
diversitatea, dinamismul și incertitudinea relațiilor sistemului cu mediul exterior. Cele două sunt, desigur, legate intim între ele și direct proporționale. Frontierele din interiorul și cele din exteriorul unui sistem deschis sunt fluide, iar aceasta este o condiție a eficienței și competitivității sistemului respectiv. Un nivel optim al complexității ar fi cel care asigură o eficiență maximă, în condițiile unor costuri minime. Sistemele complexe au o logică de funcționare și de evoluție diferită de sistemele simple. Ele sunt caracterizate de o dezordine
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cunoașterii, este un exemplu în acest sens. Dezvoltarea sa este un proces complex de interconexiune a foarte multor elemente, inovații și rețele tehnologice și financiare. Diversitatea sa este fără precedent, de asemenea specializarea și incertitudinea. Totul se situează sub imperativul competitivității. Sistemele productive devin tot mai interdependente, iar funcționarea lor necesită tot mai multă informație și cunoștințe. Funcțiile de marketing, financiară și de asigurare au devenit foarte complexe și costul lor a crescut fără precedent. Terțializarea economiei a presupus noi specializări
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]