8,853 matches
-
nu avea nici o îndoială că speciile de plante și animale din trecut și de astăzi au fost create separat de către o inteligență superioară. Altfel spus, nu avea nici o alternativă la explicarea adaptării adesea admirabile a caracteristicilor morfologice, a funcțiilor și comportării ființelor vii la ambianța în care trăiesc prin proiectul Creatorului. Credea, totodată, că datoria cercetătorului nu este doar aceea să descopere și să descrie noi fapte, ci de asemenea să tragă concluziile care rezultă din observații cât mai minuțioase și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cartea lui Paley, i s-a părut atât de convingătoare tânărului Darwin? Deoarece această explicație oferea un răspuns primei întrebări pe care și-o pune un observator al ființelor vii: Cum se explică adaptarea adesea admirabilă a structurilor, funcțiilor și comportării organismelor la necesitățile supraviețuirii și reproducerii lor într-o anumită ambianță? Afirmația că speciile au luat naștere pe cale naturală din strămoși comuni nu rezolvă nimic atâta timp cât nu s-a dat un răspuns convingător acestei întrebări. Că aceasta a fost problema
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de viețuitoare. Toate aceste fapte sunt aduse în centrul atenției și capătă o deplină semnificație doar din perspectiva pe care o deschide gândirea populațională și probabilistă. Este perspectiva care va favoriza și observarea faptului că adaptări impresionante ale constituției și comportării organismelor la condițiile ambianței în care trăiesc sunt, totuși, imperfecte. Ceea ce înseamnă că organismele vii nu sunt nici pe departe atât de perfect adaptate pe cât ar trebui să fie ele dacă ar fi fost create anume pentru anumite condiții de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin urmare, ale Proiectantului. Iar din punctul de vedere al lamarckismului, aceste fapte puneau în evidență limite dintre cele mai drastice ale aplicării unuia din principiile acestei tradiții de cercetare, încrederea în capacitatea mediului de a modela funcțiile, structurile și comportarea organismelor. Dacă, așa cum scria Lamarck în a sa Philosophie zoologique, „... fiecare specie a căpătat, sub influența circumstanțelor în care s-a aflat, obiceiurile pe care i le cunoaștem și modificările părților sale, pe care observațiile ni le arată la ea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o lungă perioadă de timp, fără ca această adaptare să atingă acele standarde înalte a căror satisfacere va fi așteptată de cei care cred că ea survine drept rezultatul realizării unui proiect sau a capacității ambianței de a modela constituția și comportarea organismelor în așa fel încât acestea să servească în mod optim supraviețuirii și reproducerii lor. Singura trăsătură care distinge variațiile promovate de selecția naturală este capacitatea lor de a oferi avantaje adaptative indivizilor care le posedă. Direcția în care va
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Conștiința continuității, a caracterului gradual al asemănărilor și deosebirilor dintre ființe integrate în unități sistematice diferite, i-a fost întărită lui Darwin și de observațiile pe care le-a făcut, după întoarcerea din călătorie, în Grădina Zoologică din Londra, asupra comportării diferitelor specii de maimuțe. Multe din considerațiile din Originea speciilor și îndeosebi din Descendența omului și selecția sexuală se bazează pe observații de acest fel. Dacă o viziune gradualistă asupra istoriei naturii, acea viziune pe care Darwin și-a însușit
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
observație se poate face în legătură cu numeroasele forme de mimetism. Presupunând că, datorită variațiilor întâmplătoare, unele exemplare dintr-o anumită specie de insecte vor semăna prin culoare sau formă cu obiecte din mediul în ce trăiesc sau vor avea caracteristici de comportare ce îngreunează perceperea lor de către prădătorii care se hrănesc cu ele, nu ne este deloc greu să înțelegem de ce asemenea caracteristici vor fi promovate de selecție și se vor accentua treptat de-a lungul generațiilor. O comparație pe care Darwin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a multor specii, mecanisme ce au evoluat independent (de exemplu la insecte și la vertebrate), nu au nici un rol adaptativ și scapă, prin urmare, acțiunii selecției naturale. Cercetătorii evoluției sunt astăzi, în genere, de acord că „derivele genetice“, ca și comportarea altruistă a indivizilor anumitor specii, limitează capacitatea selecției naturale de a promova caracteristici adaptative. Complexitatea crescândă a structurilor organismelor îngrădește, de asemenea, capacitatea selecției de a promova asemenea caracteristici. Pe de altă parte, există tot mai multe indicații că macroevoluția
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
superior. Creatorul unei unelte, al unui instrument sau al unei opere de artă prezintă un grad mai înalt de complexitate și de ordine decât creația sa. Înclinația de a considera acea ordine care este adaptarea adesea uimitoare a structurii și comportării organismelor la obiective cum sunt supraviețuirea și transmiterea caracterelor lor urmașilor drept realizarea proiectului unei inteligențe superioare este aproape irezistibilă. O explicație alternativă prin variații întâmplătoare ale caracterelor apărea cu totul implauzibilă. S-a spus că producerea în acest fel
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
genul sonetelor lui Shakespeare apăsând la întâmplare clapele unei mașini de scris. Originalitatea ideii selecției naturale poate fi caracterizată spunând că reprezintă un mod cu totul nou de a lucra cu conceptul întâmplării, al aleatoriului. Variațiile caracteristicilor morfologice și de comportare ale organismelor sunt aleatorii în sensul că producerea lor nu are nici o legătură cu cerințele supraviețuirii individului și a transmiterii caracterelor sale urmașilor. Ideea lui Darwin a fost că dintr-un număr uriaș de asemenea variații de caractere, care se
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în scrieri cum sunt cele ale zoologului englez Richard Dawkins sau ale filozofului american Daniel Dennett, evoluția vieții pe pământ este înfățișată drept rezultatul unui proces de selecție continuă a mutațiilor pe care le suferă genele ce condiționează morfologia și comportarea organismelor, în funcție de valoarea lor adaptativă, în condiții date ale ambianței. Datorită acțiunii selecției, acele gene și combinații de gene ale căror efecte fenotipice generează adaptări mai puțin bune vor fi înlocuite treptat cu altele, care realizează adaptări mai bune. În
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
organizare foarte diferite s-au separat treptat dintr-un trunchi comun. Competiția pentru supraviețuire și reproducere, ținând seama de anumite dependențe, bunăoară de nevoile procurării hranei și ale apărării de dușmani, a dus la dezvoltarea unor trăsături morfologice și de comportare care maximizează șansele fiecărei specii în această competiție. Prin multe dintre caracteristicile lor, panterele sunt foarte bine adaptate pentru prinderea și devorarea antilopelor, după cum prin caracteristicile lor antilopele sunt foarte bine adaptate pentru apărarea lor de acești prădători. „Este ca și cum
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
corpul panterelor le maximizează supraviețuirea, la fel ca și secvențele de ADN ale antilopelor. Această tendință de a maximiza șansele de supraviețuire și răspândire a ADN ului fiecărei specii este cea care explică diversitatea imensă de caracteristici ale conformației și comportării ființelor vii. Unele sublinieri par importante pentru a contura mai bine ceea ce este specific acestei înțelegeri a evoluției. Prima dintre ele este aceea că toate caracteristicile ființelor vii sunt explicate drept adaptări, produse prin acțiunea selecției naturale. Principiul selecției naturale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
caracterizează moralitatea drept o simplă adaptare ce susține scopurile reproductive ale speciei. Mobilurile acțiunilor oamenilor nu pot fi reduse la cele ale propagării genelor proprii sau ale grupului, subliniază Dennett: „În timp ce animalele sunt controlate în mod rigid de biologia lor, comportarea omului este determinată în mare măsură de cultură, un sistem în mare măsură autonom de simboluri și valori, care se dezvoltă pornind de la o bază biologică, dar depășind nelimitat această bază. Capabile să fie copleșite sau să scape constrângerilor biologice
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
comparate cu cele arhitecturale, de exemplu cu arcurile de boltă ale unei catedrale. Ceea ce se reproșează, în primul rând, programului adaptaționist este trecerea cu vederea a însemnătății pe care o au asemenea constrângeri în determinarea direcției transformării structurilor, funcțiilor și comportării organismelor. De exemplu, dacă se constată că într-o anumită linie evolutivă membrele anterioare își reduc dimensiunile se vor putea găsi avantaje ale acestei schimbări. Ceea ce nu este, totuși, echivalent cu explicarea acestei schimbări prin adaptare. Căci ea poate fi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
De exemplu, o anumită constrângere, care influențează conformația sistemului perceptual al unei anumite specii, explică faptul că modul cum caută hrană membrii ei nu va fi optim din punct de vedere adaptativ. Selecția naturală poate promova trăsături morfologice și de comportare cu potențial adaptativ doar în limitele acelor constrângeri impuse formei care sunt cercetate de biologia dezvoltării. Este sensul în care asemenea constrângeri pot reprezenta limitări ale posibilităților de adaptare optimă. Pe de altă parte, trebuie să se țină seama că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
puterii selecției naturale, atunci el nu va fi pur și simplu subminat de recunoașterea existenței unor asemenea „schimbări oportuniste“. Sober crede că, în genere, recunoașterea existenței unor constrângeri filogenetice nu ar fi incompatibilă cu concluzia generală că multe structuri și comportări cu valoare adaptativă au fost promovate de selecția naturală. Este adevărat că evoluția bărbiei a fost legată de dezvoltarea fălcilor, cu alte cuvinte că ea a fost determinată de „rațiuni arhitecturale“. O anumită evoluție a fălcilor a putut însă să
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
favorizează anumite variații ale caracterelor, despre mecanismele eredității și ale recombinării genetice, principiul selecției naturale conduce la anticipări care pot fi confirmate sau infirmate de datele observației. În condiții date, vom putea astfel anticipa că anumite caracteristici morfologice sau de comportare vor avea valoare adaptativă. Această anticipare va putea fi testată prin observații făcute în natură sau în condiții experimentale. Dacă, de exemplu, pe o insulă vor exista două specii de cinteze, unele cu ciocul mai mare și altele cu ciocul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
la performanțele celor mai reușite teorii fizice. „Descoperirea teoriei selecției naturale de către Darwin a fost adesea comparată cu descoperirea teoriei gravitației de către Newton. Asta este o greșeală. Newton a formulat un set de legi universale pentru a descrie interacțiunea și comportarea universului fizic. Teoria evoluției a lui Darwin nu a propus asemenea legi universale. Nu există legi darwiniene ale evoluției.“ Pornind de la constatarea că teoria darwiniană nu explică faptele pe baza unor legi cu putere predictivă, Popper ajunge la concluzia că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
încă o explicație. Alături de o onestitate fără cusur, moderația a fost trăsătura dominantă a caracterului autorului Originii speciilor. Orice formă de radicalism îl impresiona în mod neplăcut, pozițiile extreme, asprimea în maniere, vorbele și gesturile mari îi apăreau drept o comportare nedemnă de un gentleman. Gândul că teoria sa ar putea fi interpretată drept un manifest al ateismului și o încercare de subminare a ordinii sociale îl paraliza. Ceea ce l-a determinat pe Darwin să publice în cele din urmă, în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fie religioși. Voi încerca să justific această apreciere. În multe din scrierile care l-au făcut cunoscut, Dawkins își propune să arate că ceea ce îl izbește în primul rând pe observatorul lumii vii - adaptarea adesea admirabilă a funcțiilor, structurilor și comportării organismelor la cerințe ale supraviețuirii și înmulțirii lor - a fost explicat pentru prima dată de Darwin fără invocarea premeditării, a intenției și a scopului. Chiar și titlul uneia dintre cele mai populare cărți ale sale, Ceasornicarul orb. De ce dovada evoluției
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
referă la problemele ultimului țel, valorii și semnificației. Nu există nimic în asemenea niveluri explicative religioase care trebuie să fie în rivalitate cu niveluri explicative din știință: descrierile sunt complementare.“ Comparația induce în eroare. Descrierile și explicațiile oferite caracteristicilor și comportării ființelor vii de către disciplinele științifice amintite pot fi caracterizate drept complementare deoarece ele sunt supuse, în egală măsură, controlului faptelor. Pretențiile de cunoaștere ale acestor descrieri și explicații sunt evaluate pe baza acelorași standarde. Cu totul altfel stau lucrurile în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
astăzi) drept inacceptabilă din punct de vedere religios. Tot așa, se întâmpină greutăți în separarea clară a acelor cercetări științifice asupra societăților animale întreprinse pe baza teoriei evoluției speciilor de ideologii cum ar fi cea privitoare la determinismul biologic al comportării oamenilor sau la superioritatea unei rase asupra alteia. Lipsa capacității de a distinge clar între cercetări care descriu și explică fapte și reprezentări care susțin și justifică valorile unei comunități, ale unei culturi istorice, este răspunzătoare pentru opoziția pe care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și cu totul altceva este să trecem cu vederea distincția dintre idei care pot fi susținute sau răsturnate de date controlabile ale experienței - cunoștințe în sensul curent al termenului - și reprezentări care modelează, fiecare în felul ei, gândirea, sensibilitatea și comportarea oamenilor. Nu trebuie să uităm de asemenea că reprezentările asupra universului natural nu sunt aceleași în diferite confesiuni religioase și că ele pot să difere de la o epocă culturală la alta. Aceste reprezentări nu pot pretinde, prin urmare, o autoritate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sensibilă a rezultatelor la care a ajuns față de datele oferite de măsurătorile efectuate până atunci, el a refuzat să-și publice cercetările. Acceptarea verdictului experienței a fost apreciată de Voltaire drept exemplară pentru atitudinea științifică. El a pus-o în contrast cu comportarea caracteristică a filozofilor naturii, care nu-și supuneau explicațiile controlului faptelor. „Un filozof mediocru, care nu ar fi avut decât vanitate, ar fi potrivit cum ar fi putut măsura Pământului cu sistemul său. Domnul Newton a preferat să-și părăsească
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]