5,487 matches
-
a devenit ''cabinetul de muzică'', iar al jumătății sale ''cabinetul de poezie''. Având o plăcere specială pentru drumeție, au colindat lumea, dar mai ales cărările patriei. Casa de la țară era locul ei. Colegul Mircea Dascaliuc, cadru didactic de mare prestigiu, conchide sugestiv: Credem că dragostea și muzica sunt cele două aripi ale sufletului său nepereche, care au purtat-o prin viață la viață, prin viața sa, prin viața celorlalți''. Profesoara Ada Burlui și-a susținut teza de doctorat în 2005, sărbătoare
UNEORI ÎNGERII IAU CHIP DE OM DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343091_a_344420]
-
pentru care doamna Martha Eșanu, scriitoare, aprecia activitatea neobosită a domnului Ion N. Oprea: „Să-ți trăiești viața doar cu condeiul în mână, zi și noapte, pentru altceva nemaiavând timp și spațiu, ține de un înalt ideal.” Si tot autoarea conchide: „Există și o lege a dorinței de a fi răsplătit pentru sacrificiul tău.” Aflat acum la a treia vizită în apartamentul său atât de intim, pe care îl împarte cu fiul său, un tânăr cu un comportament exemplar, admiri și
O SĂRBĂTOARE A CĂRŢII LA IAŞI – IMPRESII DE LA O LANSARE DE IOAN GRĂMADĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343146_a_344475]
-
amenajare a pădurilor era în mod identic definită, lipsind însă teza finală „și este activitate de dezvoltare tehnologică“ din cuprinsul pct. 3 din anexa nr. 1 la Codul silvic. ... 29. Analizând comparativ cei doi termeni de specialitate în discuție, Curtea conchide că amenajamentul silvic este o reglementare normativă [act administrativ de mediu, potrivit art. 22 alin. (1^3) din Codul silvic], aprobată prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și cuprinde, în esență, un studiu elaborat de institute
DECIZIA nr. 46 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296991]
-
226/2020, a dispus, în art. VII, prorogarea pentru luna ianuarie 2022 a termenului pentru aplicarea acestui nou drept salarial, astfel că, în realitate, acesta nu a fost acordat, susținerile autorului excepției neavând suport real (paragrafele 35 și 36). Curtea a conchis că măsura restrictivă de menținere a veniturilor salariale din anul 2021 la nivelul celor acordate pentru luna decembrie 2020 se aplică întregului personal plătit din fonduri publice, a cărui salarizare este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017, fără niciun fel de
DECIZIA nr. 544 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298222]
-
indiferent de ipostaza juridică în care se află aceștia (Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, paragraful 44). În considerarea acestor statuări de principiu, Curtea a conchis, la paragraful 44 al Deciziei nr. 388 din 17 septembrie 2024, că măsura restrictivă criticată se integrează ansamblului de acțiuni ale statului de adaptare la resursele financiare existente în raport cu necesitățile existente la momentul adoptării Ordonanței de urgență a
DECIZIA nr. 544 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298222]
-
art. 138 alin. (5) din Constituție, Curtea a observat că prin Legea-cadru nr. 153/2017 s-a reglementat un sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. Având în vedere acest aspect, a conchis Curtea, este evident că sursa de finanțare în cazul salarizării specialiștilor IT este tot bugetul general consolidat al statului. ... 38. În sfârșit, în ceea ce privește caracterul insuficient al sursei de finanțare, criticat de autorii excepției din perspectiva faptului că
DECIZIA nr. 547 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298298]
-
din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, survine ordinul procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție de numire a ofițerului de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție în cadrul unui serviciu teritorial al acesteia. ... 38. Aceasta fiind ipoteza de lucru, s-a conchis în sensul că ulterior momentului la care subiectul de drept a dobândit calitatea de ofițer de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cea în virtutea căreia beneficiază de dreptul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța
DECIZIA nr. 105 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298306]
-
rânduri, tranșând diferite fațete circumscrise chestiunii de drept repuse în discuție. ... 107. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va conchide în sensul că mecanismul proactiv al unificării jurisprudențiale prin intermediul hotărârii prealabile nu poate fi declanșat, impunându-se respingerea sesizărilor conexate, ca inadmisibile. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de
DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298171]
-
la o dată ulterioară, deoarece acest lucru înseamnă încălcarea dreptului de proprietate atât în sensul diminuării patrimoniului persoanei fără o prealabilă despăgubire, cât și în sensul încălcării prevederilorart. 44 alin. (1) din Constituție, care garantează creanțele împotriva statului. Autorul excepției conchide că o prevedere care condiționează nașterea acestui drept de depunerea unei cereri de recalculare, în măsura în care acest drept exista încă de la momentul depunerii cererii de pensionare, iar casa de pensii, în mod greșit, nu l-a valorificat
DECIZIA nr. 734 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283146]
-
fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil. “ În aceste condiții, a conchis Curtea, nu se încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată. ... 115. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea Constituțională a reamintit că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
cu intenție“, iar „fapta comisă din culpă constituie infracțiune numai când legea o prevede în mod expres“ -, precum și faptul că textul criticat nu sancționează, în mod expres, fapta pe care o incriminează în ipoteza comiterii ei din culpă, Curtea conchide că fapta incriminată prin dispozițiile art. I pct. 1 din legea criticată este pedepsită penal doar dacă este comisă cu intenție. ... 69. Având în vedere considerentele mai sus arătate, Curtea constată că textul criticat îndeplinește exigențele de calitate a legii
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
a statului în ceea ce privește politica salarială a angajaților bugetari. Curtea Constituțională, în repetate rânduri, analizând politica și principiile structurale care l-au orientat pe legiuitor în adoptarea unei noi legi a salarizării începând cu 1 august 2017, a conchis că aceste principii respectă cadrul constituțional. În una dintre deciziile sale în care a analizat și a validat din punct de vedere constituțional filozofia și principiile structurale ale Legii-cadru nr. 153/2017, respectiv Decizia nr. 760 din 22 octombrie 2020, publicată
DECIZIA nr. 152 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300015]
-
polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015) versus regim juridic special (militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015). Prin urmare, a conchis Curtea, critica autorilor potrivit căreia Legea nr. 223/2015 instituie o discriminare a celor ale căror pensii se recalculează în temeiul art. 109 și 110 din Legea nr. 223/2015 față de cei al căror drept la pensie se deschide în temeiul
DECIZIA nr. 553 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299910]
-
fișelor de pontaj și dovedită în cauză), nu este îndreptățit să suspende raporturile de muncă după începerea formelor de protest. ... 30. Prin urmare, în măsura în care se va aprecia că se impune recalificarea problemei de drept, procurorul general a conchis că dispozițiile art. 160 alin. (1) din Legea nr. 367/2022, în ambele forme redacționale, trebuie interpretate în sensul că suspendarea de drept sau la inițiativa salariatului a contractelor individuale de muncă ale personalului din serviciile de probațiune, pe durata participării
DECIZIA nr. 5 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299937]
-
prevăzute de legiuitor. ... 27. Cât timp nu există un refuz expres de plată și nici nu planează incertitudini asupra cuantumului drepturilor salariale, nu există un interes născut pentru valorificarea drepturilor salariale, deja recunoscute prin decizii administrative. ... 28. Ca atare, a conchis că nu este îndeplinită condiția interesului actual în promovarea sau susținerea acțiunilor având ca obiect acordarea majorării cu 25% a indemnizației de încadrare din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială de
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]
-
nr. 43 din 16 septembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, instanța supremă a conchis că, în litigiile care vizează majorarea cu 25% de la 1 ianuarie 2018 a indemnizațiilor de încadrare calculate prin valorificarea valorii de referință sectorială de 605,225 lei, instanțele pot realiza aplicarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr.
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]
-
fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil. “ În aceste condiții, a conchis Curtea, nu se încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată. ... 33. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea Constituțională a reamintit că legiuitorul este autorizat/ îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și
DECIZIA nr. 686 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301201]
-
este responsabil timp de 24 de ore pe zi pentru cel pe care îl asistă, ar putea fi afectate ca urmare a privării sale de un repaus inclusiv în perioada concediului de odihnă. ... 23. Prin urmare, instanța de trimitere a conchis că se impune compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, în baza principiilor echității și bunei-credințe. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale 24. Din răspunsurile transmise de către instanțele consultate au rezultat două opinii. ... 25. Astfel, într-o opinie s-a
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, între sistemul public de pensii și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, enumerarea vizând exclusiv pensia pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș. ... 27. Instanța de trimitere a conchis că formularea textuală nu poate conduce la o interpretare mai largă, respectiv la o interpretare extinctivă, voința legiuitorului fiind clară, în sensul că textul vizat privește doar categoriile de pensie expres și limitativ prevăzute de acesta, fără includerea dreptului la
DECIZIA nr. 221 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301336]
-
a reținut că însăși Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 a dispus, în art. VII, prorogarea pentru luna ianuarie 2022 a termenului pentru aplicarea acestui nou drept salarial, astfel că, în realitate, acesta nu a fost acordat. Curtea a conchis că măsura restrictivă de menținere a veniturilor salariale din anul 2021 la nivelul celor acordate în luna decembrie 2020 se aplică întregului personal plătit din fonduri publice, a cărui salarizare este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017, fără niciun fel de
DECIZIA nr. 121 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301293]
-
astfel cum a procedat, de exemplu, prin art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 când a utilizat sintagma «beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 50% ... ... 118. S-a conchis că munca desfășurată în zilele nelucrătoare se plătește cu o sumă de bani ce se calculează proporțional cu activitatea desfășurată în situația respectivă, astfel că, neducând la o majorare a salariului de funcție, nu va influența nici elementele componente ale
DECIZIA nr. 213 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301264]
-
a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene. ... 42. În acest context normativ expus, Tribunalul Botoșani conchide, arătând că „este astfel evident faptul că salarizarea personalului plătit din fonduri publice a avut ca punct de plecare Legea-cadru nr. 153/2017, dar, pe parcursul aplicării sale, s-au aplicat derogări, iar începând cu anul 2023, deși se statua că
DECIZIA nr. 112 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298400]
-
de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este menit să dea o rezolvare de principiu unei/unor chestiuni de drept punctuale, iar nu să soluționeze o cerere de chemare în judecată prin prisma ansamblului cauzei sale juridice, Înalta Curte va conchide în sensul că nu sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile de admisibilitate necesare pentru a interveni o dezlegare în drept potrivit sesizărilor ce i-au fost adresate, astfel că acestea vor fi respinse ca inadmisibile. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
DECIZIA nr. 112 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298400]
-
legală care acordă personalului din cadrul instituțiilor prefectului beneficiul majorării salariale, cu începere de la 1 ianuarie 2024, este imprecisă și inconsecventă raportat la reglementările ce privesc alte categorii de personal bugetar vizate de același act normativ, nu se poate conchide că legiuitorul a urmărit să acorde categoriei de personal menționate un dublu beneficiu, respectiv stabilirea, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a salariului de bază, prin raportare la nivelul salariilor de bază prevăzute pentru funcții similare din cadrul Secretariatului
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
226/2020 a dispus, în art. VII, prorogarea pentru luna ianuarie 2022 a termenului pentru aplicarea acestui nou drept salarial, astfel că, în realitate, acesta nu a fost acordat, susținerile autorului excepției neavând suport real (paragrafele 35 și 36). Curtea a conchis că măsura restrictivă de menținere a veniturilor salariale din anul 2021 la nivelul celor acordate pentru luna decembrie 2020 se aplică întregului personal plătit din fonduri publice, a cărui salarizare este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017, fără niciun fel de
DECIZIA nr. 535 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298475]