2,717 matches
-
Axios 1995, la București, și a II-a la editura Reîntregirea, 2005. Titlul lucrării este unul foarte inspirat și cuprinzător, întru început dorind doar a face precizarea că „și”-ul din titlu „Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă”, este unul conjunctiv și nu unul disjunctiv, unul care realizează unitatea și nu distincția. În tot cuprinsul cărții se postulează ideea că tradiția și libertatea sunt complementare, traditia naște libertate și libertatea tradiție, ambele dând nota specificității spiritualității ortodoxe. Lucrarea de față, a
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
lor migrând în țesuturi unde sub influența unor factori cum ar fi endotoxinele bacteriene se activează și se transformă în macrofage celule mari ce pot atinge 200 µm și supraviețuiesc câteva luni. Macrofagele se găsesc în toate organele și țesuturile conjunctive (ficat, splină, măduvă osoasă, ganglioni limfatici, țesuturile subcutanat și osos, sistemul nervos, plămâni) și deși poartă diferite nume (celule Kupfer, microglii, osteoclaste) constituie împreună așa numitul sistem al fagocitelor mononucleate cunoscut anterior ca sistem reticulo-endotelial sau reticulo-histiocitar. Monocitele și macrofagele
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
-transportul unor substanțe vasoactive (serotonină, catecolamine) -procesele inflamatorii și reacțiile imunologice 1.3.6.3.2.Rolul trombocitelor în hemostază. Suprafața internă a vaselor este formată dintr-un strat de celule endoteliale așezate pe o membrană bazală înconjurată de țesutul conjunctiv bogat în fibre de colagen. Această suprafață internă asigură lipsa adezivității pentru celulele sanguine circulante prevenind astfel coagularea sângelui deși chiar la nivelul endoteliului normal se pot produce, cu totul izolat, mici coaguli. In cazul unor leziuni ale pereților vasculari
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și VIII. Ea provine dintr-un precursor inactiv de natură globulinică, plasminogenul, sub acțiunea unor activatori aflați în echilibru cu alte substanțe cu acțiune inhibitoare. Fibrinoliza are rol și în reparația tisulară, matricea rezultată în urma procesului ajutând la formarea țesutului conjunctiv, proliferarea fibroblaștilor și dezvoltarea vaselor sanguine. Activatorii plasminogenului sunt prezenți în țesuturi, sânge sau urină. Activatorul tisular este sintetizat de celulele endoteliale vasculare de unde este eliberat sub influența unor stimuli (anoxie, stază, acidoză, catecolamine, vasopresină, trombina) Activatorul urinar este activat
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
formată din mai multe straturi (FIG 2.4.) a căror grosime medie este de doar aproximativ 1 µm: -un strat monomolecular de surfactant lipoproteic tensioactiv -lichidul alveolar -epiteliul alveolar -spațiul interstițial dintre epiteliul alveolar și peretele capilar ce conține țesut conjunctiv și lichid interstițial -membrana bazală a capilarului -endoteliul capilar. Plămânii sunt organe elastice atât datorită structurii alveolelor ai căror pereți sunt căptușiți cu surfactant, cât și datorită prezenței fibrelor elastice care formează o rețea bine organizată în jurul structurilor pulmonare. Intr-
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
datorată lipsei de fier, de acid folic și de vitamina B12. Anemia însăși nu este o boală, ci mai degrabă un set de simptome ce țin de patologic. Abuzul de alcool și alcoolismul, Betatalasemia, Cancer , Boala celiaca, Boli ale țesutului conjunctiv, Boala lui Crohn, Diverticulita (Diverticuloza), Escherichia coli Enteroinvaziv (EIEC), Cancer esofagian, Deficiență de G6PD, Sindromul hemolitic uremic, Boala inflamatorie intestinala , Malarie, Medicamente antiinflamatorii nesteroide și Ulcere, Cancer pancreatic, Ulcer gastroduodenal, Anemia pernicioasa, Bolile hemoglobinei (Drepanocitoza), Cancer gastric, Colita ulcerativa, Menstruație
Anemie () [Corola-website/Science/297892_a_299221]
-
hotărât|articolul hotărât]] este "[[enclitic]]", adică este atașat la sfârșitul substantivului. Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din limba latină. Româna are patru [[conjugare|conjugări]] verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri personale, și anume ([[modul indicativ|indicativ]], [[modul conjunctiv|conjunctiv]], [[modul condițional|condițional]]-[[modul optativ|optativ]] și [[modul imperativ|imperativ]] și patru moduri impersonale ([[infinitiv]], [[gerunziu]], [[supin]] și [[participiu]]). Limba română folosește șapte vocale: , , , , , și . În plus, vocalele și apar foarte rar în unele cuvinte de origine străină, încă
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
articolul hotărât]] este "[[enclitic]]", adică este atașat la sfârșitul substantivului. Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din limba latină. Româna are patru [[conjugare|conjugări]] verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri personale, și anume ([[modul indicativ|indicativ]], [[modul conjunctiv|conjunctiv]], [[modul condițional|condițional]]-[[modul optativ|optativ]] și [[modul imperativ|imperativ]] și patru moduri impersonale ([[infinitiv]], [[gerunziu]], [[supin]] și [[participiu]]). Limba română folosește șapte vocale: , , , , , și . În plus, vocalele și apar foarte rar în unele cuvinte de origine străină, încă neasimilate
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
și pronumele personale care încep cu litera "e" sînt adesea pronunțate fără preiotare (fără un "i" semivocalic anterior): [eu], [este], [era]. O greșeală morfologică frecventă este forma hibridă de imperfect a verbelor "a vrea" și "a voi": ', ' etc. De asemenea conjunctivul verbului "a avea" devine la unii vorbitori "să " în loc de "să aibă". Verbul "a trebui" este uneori conjugat la persoana a III-a plural a indicativului prezent în forma ' în loc de "trebuie". Numeroase greșeli constau în trecerea unor verbe de la conjugarea a
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
cămilelor în raport cu dimensiunea corpului sunt lungi, ele calcă pe două degete, care nu sunt acoperite de copită ci numai de o unghie îndoită care protejează degetele de la picioare care pe talpă au un sistem de suspensie alcătuit dintr-un țesut conjunctiv moale. Animalele au gâtul și capul lung, buza superioară despicată și ochii au gene protectoare lungi. Orificiile nărilor se pot închide, iar stomacul cămilelor este ca și la celelalte rumegătoare compartimentat în prestomace. Cămila este adaptată la viața de deșert
Cămilă () [Corola-website/Science/308505_a_309834]
-
acizilor stearic, linoleic, linolic, oleic, dimetil sulfone, vitamina C, urme de ulei volatil, săruri de potasiu. Șporii conțin acizii cu lanț lung alfa, omega-dicarboxilici, prezenți în fracțiunea lipidică. Principiile active din coada-calului au acțiune antimicrobiană, antiseptica, antiinflamatoare, măresc rezistență țesutului conjunctiv, activează circulația locală. Plantă este indicată pentru uzul intern, sub formă de ceai cu acțiune diuretica, sau extern, sub formă de comprese și băi. Coada-calului este folosită pentru vindecarea contuziilor (umflături, vânătăi), cicatrizarea rănilor, ulcerului varicos, bubelor, edemelor la picioare
Coada-calului () [Corola-website/Science/308760_a_310089]
-
Ca glandă endocrină, epifiza aparține "sistemului endocrin difuz". Glanda provine din bombarea tavanului ventriculului III al creierului și ajunge la cea mai mare dezvoltare în frageda copilărie. De la 7 ani celulele glandulare ale organului încep să fie înlocuite prin țesut conjunctiv, în care mai târziu se depun săruri de calciu. Printr-o tijă, numită habenula, ea rămâne unită cu encefalul. Structural este constituită din vase, țesut conjunctiv și insule parenchimatoase dispuse în lobuli. Principalul hormon epifizar este melatonina, descoperită de Aaron
Glandă pineală () [Corola-website/Science/307536_a_308865]
-
copilărie. De la 7 ani celulele glandulare ale organului încep să fie înlocuite prin țesut conjunctiv, în care mai târziu se depun săruri de calciu. Printr-o tijă, numită habenula, ea rămâne unită cu encefalul. Structural este constituită din vase, țesut conjunctiv și insule parenchimatoase dispuse în lobuli. Principalul hormon epifizar este melatonina, descoperită de Aaron B. Lerner (1958), care circulă în plasmă legat de o albumină, fiind captat de hipotalamus și gonade și catabolizat în telencefal și ficat. Echipamentul enzimatic necesar
Glandă pineală () [Corola-website/Science/307536_a_308865]
-
testicul, vasele sangvine și ies din el 10-15 canalicule (ductuli efferentes), ce aparțin căilor spermatice, care străbat tunica albuginee și pătrund în capul epididimului. De la nivelul vârfului și fețelor laterale ale mediastinului pornesc radial în toată grosimea organului numeroase septuri conjunctive, care împart testiculul în lobuli. Aceștea, de formă piramidală sau conică, a căror bază este situată pe albuginee, opusă ca dispoziție mediastinului, sunt în număr de 200-300 și conțin canaliculele seminifere contorte (tubulli seminiferi contorti). Lungimea acestor canalicule foarte flexuoase
Testicul () [Corola-website/Science/307534_a_308863]
-
vârstnice, spermatogoniile, dau naștere, înspre lumenul tubilor, la celule din ce în ce mai tinere, iar în lumenul tubilor contorți sunt spermatozoizii sau spermiile), care sunt implantate în celelalte celule ale tubilor, în celulele de sprijin ale lui Sertoli. Între tuburile contorte, în țesutul conjunctiv se găsesc celulele interstițiale ale lui Leydig, cu funcție secretoare internă. Tuburile contorte se unesc în canaliculele drepte, ce se continuă cu rețeaua testiculară a lui Haller din mediastin, din care iau naștere ducturile eferente, ce se deschid în capul
Testicul () [Corola-website/Science/307534_a_308863]
-
format dintr-un epiteliu pavimentos simplu așezat pe o membrană bazală. El se continuă cu endoteliul vaselor mari de la baza cordului. Stratul subendotelial se găsește imediat sub membrana bazală a endoteliului și este reprezentat de o lamă fină de țesut conjunctiv lax. Stratul subendocardic este de asemenea format din țesut conjunctiv lax și se continuă cu țesutul conjunctiv interstițial al miocardului. Endocardul, constituit în principal din celule endoteliale, controlează funcția miocardului. Acest rol modulator este diferit de mecanismele de reglare homeo-
Endocard () [Corola-website/Science/307586_a_308915]
-
bazală. El se continuă cu endoteliul vaselor mari de la baza cordului. Stratul subendotelial se găsește imediat sub membrana bazală a endoteliului și este reprezentat de o lamă fină de țesut conjunctiv lax. Stratul subendocardic este de asemenea format din țesut conjunctiv lax și se continuă cu țesutul conjunctiv interstițial al miocardului. Endocardul, constituit în principal din celule endoteliale, controlează funcția miocardului. Acest rol modulator este diferit de mecanismele de reglare homeo- și heterometrice ce controlează contractilitatea miocardică. Mai mult de atât
Endocard () [Corola-website/Science/307586_a_308915]
-
mari de la baza cordului. Stratul subendotelial se găsește imediat sub membrana bazală a endoteliului și este reprezentat de o lamă fină de țesut conjunctiv lax. Stratul subendocardic este de asemenea format din țesut conjunctiv lax și se continuă cu țesutul conjunctiv interstițial al miocardului. Endocardul, constituit în principal din celule endoteliale, controlează funcția miocardului. Acest rol modulator este diferit de mecanismele de reglare homeo- și heterometrice ce controlează contractilitatea miocardică. Mai mult de atât, endoteliul capilarelor miocardului, care este, de asemenea
Endocard () [Corola-website/Science/307586_a_308915]
-
se gaseste la suprafață splinei. Ea trimite spre interior trabecule, care se anastomozează și împart organul în formațiuni, numite lobuli splenici. Capsula fibroasa împreună cu toate trabeculele care pornesc din ea, formează stroma conjunctiva. Stroma conjunctiva este formată din numeroase fibre conjunctive, printre care se găsesc fibre elastice și fibre musculare netede. În ochiurile stromei se găsește o rețea din fibre de reticulina și din celule reticuloendoteliale. Acesta rețea formează pe alocuri niște canale, numite sinusuri venoase. Acestea sunt puternic anastomozate și
Splină () [Corola-website/Science/306893_a_308222]
-
al splinei, iar pe de altă parte cu sistemul venos din grosimea stromei. Peretele sinusurilor este alcătuit din fibre de reticulina dispuse circular și înconjurate de celule reticuloendoteliale. Parenchimul splenic sau țesutul propriu al splinei este așezat în ochiurile stromei conjunctive. El este format din două părți: pulpa roșie și pulpa albă. Ramurile arterei splenice pătrund prin hil și se ramifică în interiorul lobulilor, formând artere lobulare. Arteră lobulara se ramifică în interiorul lobului și formează arteriole penicilare.Splina este inervata de fibre
Splină () [Corola-website/Science/306893_a_308222]
-
aceeași origine, din această cauză se face distincție între regiunile boltei și ale bazei craniului. Neurocraniul membranos - bolta craniană Oasele boltei craniene sunt oase plate cu rol de protecție. Aceastea iau naștere în timpul procesului de osificare intramembranoasă din plăcile țesutului conjunctiv fibros (mezenchim) care înconjoară encefalul. Astfel, în mod centrifug se dezvoltă (osifică) oasele membranoase plate. În momentul nașterii, procesul de osificare nu este încheiat iar oasele boltei nu sunt complet unite având spații între ele acoperite de țesut fibros (aceste
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
diferite nuclee cartilaginoase osteogenice separate (condrocraniul precordal își are originea în creasta neurală iar condocraniul cordal în mezodermul paraxial). Fontanelele - craniul nou-născutului La naștere, oasele plate ale craniului nu sunt complet osificate și sunt separate de spații ocupate de țesut conjunctiv fibros (provenit din creasta neurală) care în viitor va contribui la formarea definitivă a oaselor și a articulațiilor oaselor (sinfibroză). Așadar, aceste spații sunt: În acele locuri în care se articulează mai mult de două oase, suturile sunt ample și
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
cartilajelor (sincondroză) sau al țesutului conjuctiv fibros (sinfibroză). Acele oase care fac parte din baza craniului, dezvoltate în timpul osificării endocondrale, se unesc între ele prin intermediul sincondrozei. Oasele care formează bolta craniană, cât și oasele feței, dezvoltate din primordii de țesut conjunctiv, se unesc între ele prin sinfibroză sau suturi (lat: "suturae"). În funcție de configurația suprafețelor articulare, se disting trei tipuri de suturi (sinfibroze) ale craniului:
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
cu solzi placoizi, care la formele mai evoluate s-au contopit în plăci (scuturi osoase) puternice, impregnate cu fosfat de calciu. Acest schelet dermic lipsește complet la ciclostomi. Endoscheletul agnatostomilor este puțin dezvoltat și este format din cartilaj și țesut conjunctiv; el este exclusiv cartilaginos la ciclostomi și, în parte, osificat la ostracodermi, la care s-a dezvoltat și un puternic schelet extern, de origine dermică. Scheletul capului se compune dintr-un paleocraniu incomplet dezvoltat și dintr-un schelet visceral mai
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
longitudinale ce permit distensia mucoasei esofagiene la trecerea bolului alimentar -formată din 3 componente: epiteliu de acoperire, corion și musculară mucoasei Epiteliu de acoperire - epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat, gros, dispus pe aproximativ 25 rânduri -turnover rapid: 3-4 zile Corionul - țesut conjunctiv lax înfiltrat cu limfocite -conține vase sanguine mici, vase limfatice și nervi -conține glande mucoase în porțiunea inferioară(glande esofagiene superficiale), acestea secretă mucus neutru cu rol de lubrifiere pt trecerea bolului alimentar Musculară mucoasei -strat subțire de mușchi neted
Esofag () [Corola-website/Science/302711_a_304040]