KorAP: Find »[drukola/base=consul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...96 97 98 ...184 >

4,590 matches

Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228

deschis în favoarea dublei alegeri. Ziarul „Daily News” afirma că Anglia ar fi rău inspirată dacă ar interveni „într-un sens contrar voinței și nevoilor manifestate cu atâta claritate”. Atitudinea tot mai binevoitoare a Angliei față de dubla alegere se datorează și consulilor britanici din Principate, care în rapoartele lor prezintă în mod obiectiv stările de lucruri din țară. Informațiile favorabile trimise de consulii britanici de la Iași și București au influențat parțial pe ambasadorul britanic de la Constantinopol să ceară Imperiului Otoman ca în

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
voinței și nevoilor manifestate cu atâta claritate”. Atitudinea tot mai binevoitoare a Angliei față de dubla alegere se datorează și consulilor britanici din Principate, care în rapoartele lor prezintă în mod obiectiv stările de lucruri din țară. Informațiile favorabile trimise de consulii britanici de la Iași și București au influențat parțial pe ambasadorul britanic de la Constantinopol să ceară Imperiului Otoman ca în problema confirmării alegerii lui Cuza în Moldova să aștepte decizia puterilor garante în cadrul Conferinței de la Paris. După cum scria A.D.Xenopol, Marile

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
și Casație (tribunalul suprem). Prin urmare, acest document era rezultatul unui șir de compromisuri care nu au dat Unirea, ci doar unele șanse a căror reușită avea să depindă doar de români. Acest act a provocat consternare în rândul românilor. Consulul Franței la Iași, Victor Place, prezenta astfel starea de spirit a românilor în august 1858: „un simptom pe care țin să vi-l semnalez, pentru că mi se pare atât de grav, este numulțumirea surdă contra Puterilor și care zilnic prinde

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
având în vedere atitudinea celorlalte puteri, acesta îl sfătuia pe Ali Pașa să „închidă ochii cu privire la așa-zisele ilegalități (...) și să evite convocarea unei reuniuni a conferinței care le-ar fi defavorabilă”. Supărarea Austriei a fost atât de mare încât consulul austriac a fost singurul dintre reprezentanții europeni care nu au fost la palat să îl salute pe noul domn. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a fost salutată cu entuziasm de opinia democratică a Europei, fiind apreciată drept o

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
februarie 1893, Bucuresti) Prima publicistă din România. Cu tatăl căpitan scoțian și mama franțuzoaică, pe numele adevărat Mary Grant, a trăit în adolescență în Provence, Franța. S-a căsătorit în 1847, în perioada în care fratele său, Effigham Grant, era consulul Angliei la București, cu C.A. Rosetti, alături de care a luat parte la evenimentele din anul următor. A participat la întrunirile desfășurate în casa familiei Rosetti, ce aveau ca scop pregătirea revoluției în Țara Românească. A făcut tot posibilul să

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531

având ca obiectiv declarat o mai bună valorificare a intereselor economice ale Belgiei, prin extinderea rețelei consulare. El a fost primit cu cele mai Înalte onoruri la București și Iași, fapt care nu a trecut neobservat , fiind raportat de Béclard, consulul francez la București și de Eduardo Targione, reprezentantul Regatului Neapolelui pe lângă Poartă. Această călătorie a nemulțumit puterile europene: Franța și Anglia, sprijinite de Prusia și Sardinia, au atenționat Belgia de Încălcare a neutralității, ministrul său fiind acuzat că și-a

SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
consuluilui francez la Iași, Huber, intenția sa de a realiza din cel două țări românești “o altă Belgie”. În 1850 Barbu Știrbey a creat corpul dorobanților și al grănicerilor, recurgând la Împrumuturi de armament din Belgia. Diplomatul J. Poumay, viitorul consul general al Belgiei la București, informa guvernul său, În vara anului 1857, asupra intenției românilor de a face apel la contele de Flandra, iar Blondeel consemna În rapoartele sale că În Principate se manifestă opoziție față de ideea unei dinastii naționale

SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525

cea a lui Paul Cernovodeanu - Relațiile comerciale româno-engleze în contextul politicii orientale a Marii Britanii (1803-1878), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986 - care se consacră, după cum o spune și titlul, dimensiunii economice - sau, dintro perspectivă politică, pe cele semnate de I. C. Filitti, Corespondența consulilor englezi în Principate (1828-1936), în Analele Academiei Române, M.S.I., Seria a II-a, tom XXXVIII, București, 1916. Nu putem să nu menționăm numeroasele cercetări în arhive. La elaborarea acestei lucrări am utilizat fondul de microfilme Anglia de la Arhivele Statului București, Public

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
sus, există lucrări care abordează, direct sau tangențial, activitatea consulatelor engleze din Principate pe anumite segmente cronologice, lipsește un studiu care să analizeze acest subiect pe toata plaja cronologică, de la înființarea acestor misiuni diplomatice și până la Unire, modul în care consulii englezi au influențat sau au căutat să deturneze mersul și sensul unor evenimente și acțiuni politice fundamentale în contextul momentelor esențiale ale istoriei naționale. Rapoartele consulilor englezi constituie, de asemenea, o sursă importantă pentru studierea politicii Marii Britanii în chestiunea orientală

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
toata plaja cronologică, de la înființarea acestor misiuni diplomatice și până la Unire, modul în care consulii englezi au influențat sau au căutat să deturneze mersul și sensul unor evenimente și acțiuni politice fundamentale în contextul momentelor esențiale ale istoriei naționale. Rapoartele consulilor englezi constituie, de asemenea, o sursă importantă pentru studierea politicii Marii Britanii în chestiunea orientală, bazate pe principiul menținerii integrității Imperiului otoman. Cunoașterea acestor aspecte permite o mai bună înțelegere a fenomenelor politice determinante ale istoriei noastre. Lucrarea noastră își propune

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Unire, fiecare dintre ele fiind structurat pe cele două dimensiuni - politică și economică -, cea dintâi fiind tratată, la rândul ei, în secțiuni cronologice distincte. Sunt incluse numeroase informații documentare, care reliefează și detaliază modul de gândire și de acțiune al consulilor englezi, multe dintre ele inedite. în finalul lucrării, vom prezenta principalele idei care se desprind din analiza acestui material bibliografic și documentar vast. Vom căuta sa răspundem și la întrebarea, care a reprezentat unul dintre mobilurile întreprinderii acestei activități de

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
au marcat adesea cursul evenimentelor interne, îndeosebi în secolele XVII-XIX. în plus, Dl. Ivănescu ne-a oferit, cu generozitate, și un set de documente de arhivă, pe care ne-a permis să le folosim în analiza evenimentelor, în exemplificarea implicării consulilor englezi în evenimentele interne din Principate. Acestor doi mari specialiști le mulțumim pentru că neau oferit elemente de fină interpretare a evenimentelor, pentru precizările importante cu privire la oameni și fapte din parcursul geografic și temporar al tratării subiectului lucrării noastre. Nu putem

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
pur nominale, pentru că domnitorii erau obligați să satisfacă toate cererile Porții. într-un memoriu din anul 1820 se arată că “moneda scoasă din țară o întrece pe cea introdusă, cu 7.000.000 lei” anual, iar într-un raport al consulului rus, Pini, se arăta că pierderile suferite de Principate din cauza prețurilor de monopol, impuse de Poartă, se cifrau, pentru perioada 1812-1819, la 33.853.538 de piaștri. Ocupația militară otomană, din 1821-1822, a însemnat alte pierderi, de 15.000.000

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
fost stabilite în urma hatișerifului din 1802. Hospodarii nu vor putea în nici un caz să se dea la o parte de la stricta îndeplinire a acestei dispoziții. Ei vor ține seama de observațiile ministrului maiestății sale imperiale și de cele pe care consulii Rusiei le vor adresa, după ordinele sale, atât în această privință, cât și în privința menținerii privilegiilor țării și, în special, în privința respectării clauzelor și articolelor inserate în prezentul act”. Se văd clar în acest paragraf reafirmate prerogativele speciale ale Rusiei

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
și insulele canalului principal al Dunării” se constituiau în domeniu al statului. Teritoriul câștigat conferea Principatelor o importanță strategică deosebită. Sesizând importanta controlului Principatelor asupra Dunării, Bois-le-Comte afirma că acest fluviu conferea problemei statutului internațional al Principatelor o importanță europeană. Consulii francezi începeau o campanie de acreditare a capitulațiilor pe planul dreptului public internațional, metodă legală, menită să tempereze pe plan juridic apetitul anexionist al Rusiei. Regulamentele organice își au originea de jure în Actul separat relativ la Principatele Moldova și Țara

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
nu le presupuneau. Statutul politico-juridic al Principatelor trecea, după expresia lui Gh. Cliveti, printr-un „anacronic proces de orientalizare”. O altă schimbare de statut juridic, chiar dacă tranzitorie, a intervenit în 1853, când trupele rusești au trecut din nou Prutul. Atunci, consulul rus Khalcinski, le-a cerut celor doi domni, Grigore al V-lea Alexandru Ghica și Barbu Stirbey, să suspende orice legături cu Poarta și să refuze să mai plătească tribut. Conform lui Nicolae Iorga, această solicitare demonstra că în statutul

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
urmă urmau să fie aplicate integral și în Principate. Ca urmare, Kogălniceanu a redactat un protest, semnat de peste 300 de persoane, împotriva „infamelor stipulații” care atingeau „înșiși vechile noastre drituri, păstrate și respectate până și în timpii cei mai nenorociți”. Consulul englez, Colquhoun, arăta ca românii se tem ca nu cumva Poarta „să nu se ridice ea însăși la suveranitate în loc de suzeranitate”. Dar schimbarea majoră de statut juridic a deceniului VI a fost instituirea garanției colective a Marilor Puteri asupra Principatelor

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
în strânsă legătură cu tematica lucrării îl reprezintă jurisdicția consulară. întemeiată pe capitulațiile încheiate de Imperiul otoman cu statele europene, Poarta acordase supușilor acestora din urmă, care se găseau pe teritoriul turc, dreptul de a fi judecați de proprii lor consuli, ca urmare a diferenței de religie și de statut personal. Odată cu înființarea consulatelor străine în Principate, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea, regimul jurisdicției consulare fusese extins și asupra Moldovei și Țării Românești

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
amplasate în regiunile nevralgice susceptibile să sufere pe neașteptate schimbări de statut politico-juridic. Alături de Persia, Afghanistan, Siria sau Egipt, Principatele dunărene, ocupate în mod repetat de Rusia, reprezentau o asemenea regiune. București, Iași, Galați, Brăila, erau locații unde prezența unor consuli britanici se impunea, mai ales că toate celelalte Mari Puteri europene își desemnaseră acolo reprezentanți, Londra fiind singura, până la „revoluția diplomatică” din 1825, care făcea excepție notabilă de la regulă. Consuli englezi au existat din 1803, dar cu intermitente, prost plătiți

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
regiune. București, Iași, Galați, Brăila, erau locații unde prezența unor consuli britanici se impunea, mai ales că toate celelalte Mari Puteri europene își desemnaseră acolo reprezentanți, Londra fiind singura, până la „revoluția diplomatică” din 1825, care făcea excepție notabilă de la regulă. Consuli englezi au existat din 1803, dar cu intermitente, prost plătiți și fără statut oficial, ei fiind doar reprezentanți ai Companiei Levantului, ale cărei interese economice le apărau. De multe ori ei au fost nevoiți săși depășească atribuțiile pentru a obține

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
trei pașalâcuri din Siria, ca urmare a sprijinului său în conflictul cu Anglia, Franța și Rusia. Cum sultanul și-a uitat promisiunile, viceregele s-a îndreptat, într-o primă fază, spre Puterile europene. în 1829 el a negociat cu Drovetti, consulul francez în Egipt, la propunerea acestuia din urmă, o alianță prin care urma să cucerească Tripoli, Tunis și Alger, independente de facto de Imperiul otoman. Drovetti spera ca în felul acesta să distrugă bazele piraților din Mediterana, să obțină privilegii

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
distrugă bazele piraților din Mediterana, să obțină privilegii comerciale și influență politică pentru țara sa în Africa de Nord. Planul a eșuat din cauza opoziției Imperiului otoman și a Angliei. Mehmed Ali s-a reorientat atunci spre aceasta din urmă, făcându-i cunoscut consulului englez în Egipt, Barker, că dacă țara sa l-ar ajuta să-și satisfacă ambițiile expansioniste, el ar putea contribui cu o armată de 125 000 de soldați pentru a opri creșterea influenței rusești în Balcani sau în Persia. Londra

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
care a pătruns acum în Europa și mai ales în Franța”. Sub impactul apropierii armatei egiptene de Constantinopol și al lipsei de rezultate ale demersurilor diplomatice întreprinse la Londra, sultanul a acceptat, pe data de 2 februarie 1833, la insistentele consulilor rus și austriac, un ajutor militar rusesc compus din 30 000 de oameni și o flotă care să apere Constantinopolul. Perspectiva instaurării unui protectorat rusesc asupra Imperiului otoman a determinat mobilizarea Franței. Amiralul Roussin, ambasadorul francez la Constantinopol, a prezentat

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
măcar să-l primească în audiență. Știrile ajungeau astfel cu mare întârziere și de multe ori din surse indirecte. Singurul care transmitea rapoarte regulate era Sir Frederick Lamb, ambasadorul britanic la Viena, printre ale cărui surse de prim ordin se numărau consulii englezi din Principate. Acesta se întâlnea regulat cu Metternich, a cărui încredere a câștigase, care îl informa despre ultimele evoluții din Rusia și Turcia. Conform acestuia, țarul Nicolae își luase angajamentul că „dacă Imperiul otoman s-ar desface în bucăți

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
prima criză egipteană, asupra chestiunii orientale în ansamblu, fiecare Mare Putere căutând să profite pentru a-și întări influența pe malurile Bosforului și în teritoriile care aparțineau încă juridic de Imperiul otoman. La 25 mai 1838, Mehmed Ali a informat consulii străini din Alexandria asupra intenției sale de a-și proclama independența. Aceștia au exprimat imediat și unanim ostilitatea guvernelor lor față de orice schimbare a statu-quo-ului din Orientul Apropiat. Cu o zi înainte, Palmerston sugerase ambasadorului austriac la Londra, Eszterhazy, faptul

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]