5,650 matches
-
Flaișlen 4, sau chiar să reproducă cu Fleming traseul din Pekin spre Kashmir 5. ...și Îngroparea fachirului Haridastc "...și Îngroparea fachirului Haridas" Honigberger nu e mai puțin un observator extraordinar. Cel dintâi care Îi recunoaște diferitele calități Într-un portret convingător este Eugène Jacquet (vezi textele traduse În Addenda). Nu s-a sesizat Încă insistența particulară cu care se interesează de yoghini, atât de cei pe care i-a cunoscut direct, cât și de acel faimos (Într-un cerc prea restrâns
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
său european Începea să fie mai curând religios decât medical - acea convenție benevolentă care Îndepărta suspiciunile. Iar dacă Honigberger numește deja unii Joghees În loc să păstreze pretutindeni numele și, În consecință, descripția vulnerabilă a „fachirilor”, atunci experiența asiatică e categoric mai convingătoare În peisajul european În care el revenea - la o dată la care, În fond, Schopenhauer vorbea numai despre „fakiri”. Iar numele nu va fi redutabil și corect concurat de cel de yoghin, În Europa, decât după primul război mondial 1. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
memoriile. Pentru Honigberger, cele două genuri se vor Împleti, deși relatări de călătorie va mai furniza, În germană, În periodicele conaționalilor săi din Brașov. Întreaga epocă va fi dată parțial uitării. Dacă unii din primii călători În Asia se apropie convingător de orientalism, generațiile următoare se vor sprijini În alt mod pe prezența Asiei, iar unul dintre cei mai importanți indianiști și istorici ai religiilor din secolul al XIX-lea, Friedrich Max Müller, comparatist bine cunoscut În România, la concurență În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
moartea care se țese și viața care rodește continuu. În Exerciții de balistică (2003), carte postumă, au fost adunate articolele de critică din intervalul 1979-1989, apărute în „Tribuna” și „Astra”. Se oferă astfel imaginea unui critic sever, care scrie concis, convingător, cu nerv, îmbinând expresivitatea stilistică și demonstrația științifică. Principalele calități sunt probitatea, claritatea și intuiția - evidentă în cazul paginilor despre scriitorii tineri. Dovada deschiderii și a lipsei de parti-pris ideologic poate fi considerată aprecierea de care se bucură autori atât
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
decenii ale secolului al XX-lea. Observațiile, corecte, pornesc de la o realitate incontestabilă, dar perspectiva de ansamblu se dovedește simplistă, schematică, dominată de o percepție sămănătoristă, deja vetustă. Personajele rămân simple eboșe, lipsite de viață. Nici protagonistul nu este creionat convingător. Mai aproape de o reușită, paginile în care se urmărește relația dintre Miron Grindea și tatăl său capătă, în cele din urmă, aceeași notă de proces-verbal. Ceva mai izbutit, înfățișând cu siguranță medii sociale pe care S. le-a cunoscut bine
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
Ion Barbu). Deși interpretările și evaluările sunt inegale și, uneori, inconsecvente față de premise, S. realizează reușite schițe de configurare a individualităților poetice (Arghezi, Barbu) pe fundalul și în interiorul „convențiilor” cărora le aparțin, izbutește să evite fărâmițarea în „monografii”, conturând, adesea convingător și coerent, mișcarea internă, dinamică a fenomenului liric. În paralel cu elaborarea Istoriei..., criticul și-a valorificat informația și documentația abundentă în antologii speciale, un fel de anexe ale sintezei: Poezie veche românească (1985) și Climat poetic simbolist (1987). De
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
considerată factorul de rezistență al neamului. Poziția scriitorului este exprimată de țăranii comentatori ai evenimentelor: neîncredere în voievodul venetic, fără aderență la obiceiurile țării, pe care urmărește, cu dibăcie, să o treacă la luteranism. Figura lui Despot Vodă nu apare convingător motivată prin temperament și caracter, Moțoc în schimb, concentrat pe o singură trăsătură, versatilitatea, devine personajul central. Neadormit conspirator, uneltitor din umbră, el acționează cu un fel de conștiință a puterii sale diabolice de a așeza și dărâma domniile. Ca
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
merg spre domeniul filosofiei și, de bună seamă, al prozei. Citește din „marii ruși” (Tolstoi și Dostoievski), iar mai târziu, în tinerețe, prozatorii americani și francezi. Citește în felul lui profund, atent la nuanțe. Valeriu Cristea a scris un studiu convingător despre lecturile lui P., răsturnând prejudecata că un scriitor venit de la țară nu poate avea acces la marea cultură. Își face o cultură solidă și este unul dintre creatorii cei mai culți din generația sa. Nu e doctor docent în
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
a operei la realitatea socială, ci analiza societății intrinseci a literaturii, înțeleasă ca formă esențializată a existenței sociale. Autorul își propune, de asemenea, să ofere un proiect critic din perspectiva socială, dar realizează puține aplicații și acestea nu întru totul convingătoare, câtă vreme, de pildă, opera lui Al. Ivasiuc este examinată mai degrabă din unghi ideologic decât sociologic. Cercetătorul își pune problema raportului literatură-societate și în paginile de interpretare apărute în presa de dinainte de 1989 și reunite în volumul Seminarii de
SERBAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]
-
din când în când de la Unirea Principatelor încoace. Rolul istoricului literar e considerat simplu, modest: el sistematizează cunoștințele, evită generalitățile și simplificările, prevenind astfel schimbarea realității istorice, nu intervine niciodată „prin declarații lirice sau cascade de elocvență, atât de puțin convingătoare pentru cetitorul impasibil”. Ca și studiile de lingvistică, contribuțiile lui Ș. la istoria literaturii române vechi denotă rigurozitate metodologică, respect - uneori chiar excesiv de critic - față de ceea ce s-a făcut înainte, prudență în raport cu tendința de a înfățișa literatura română veche numai
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
consta în identificarea articulațiilor ideologice subterane ce susțin diferitele tipuri de discurs din România comunistă și postcomunistă, urmată de confruntarea acestora cu ceea ce e oferit publicului. Primele două eseuri, Saivane și piramide și Comunismul în texte dramatice, sunt mai puțin convingătoare: în primul caz - din cauza banalității tezei (arhitectura comunistă ca expresie a mecanicii sistemului totalitar), în celălalt - pentru că se ignoră ambivalența discursivă a scrierilor dramatice semnate de Teodor Mazilu, D. R. Popescu și D. Solomon, pe care Ș. îi consideră „trei
SIULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289712_a_291041]
-
față de boală și contactul acestuia cu omul bolnav. Primul element la care face referință este cuvântul. Bolnavului nu trebuie să i se spună „nici prea puțin, nici prea multe, ci strict în legătură cu starea sa de sănătate”. Cuvintele trebuie să fie convingătoare, clare și să inspire optimism. Al doilea aspect legat de relația medic-bolnav îl reprezintă tactul, care este „acea finețe de spirit”, o aprehensiune morală care creează o ambianță interpersonală, din care iau naștere încrederea și cooperarea. Din acest motiv, tactul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
până la epuizarea textului. Activitățile de acest gen îi dinamizează în mod deosebit pe elevi, aceștia având posibilitatea de a-și exprima responsabil unele idei sau convingeri. Gândirea critică presupune flexibilitate în gândire, schimbarea poziției inițiale dacă este susținută de argumente convingătoare. În intenția de a sugera noi posibilități de organizare a lecțiilor care ar răspunde necesităților reale ale elevilor, Donna Ogle a creat modelul de structurare Know - Want to know - Learned sau K-W-L, tradus ca fiind metoda Știu - Vreau să știu
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
sus, dar și trimiterile abundente la Kant, Voltaire, Rousseau, Beccaria, Vattel, obsesia antichității (există În cuprinsul lucrării câteva zeci de citate, trimiteri și exemple În acest sens, locul cel mai consistent ocupându-l, deloc Întâmplător, Platon și Cicero) constituie argumente convingătoare. Concepția asupra pedepsei cu moartea, căreia autorul Îi dedica un Întreg capitol (cea mai consistentă și documentată pledoarie de până atunci În favoarea abolirii acesteia) , În care influența lui Beccaria era una sensibilă , completa un profil tributar până la limita anacronismului filosofiei
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
este acel profesor care știe cum să le capteze elevilor atenția și să le-o mențină pe tot parcursul lecțiilor, să formuleze cu claritate obiectivele fiecărei activități didactice, să reactualizeze cunoștințele anterioare necesare învățării care urmează, să predea accesibil si convingător noile cunostințe, să creeze situații de învățare adecvate, să dirijeze învățarea, să obtina feed-back ori de câte ori este nevoie, să evalueze prin metode variate și să extrapoleze. Se pune întrebarea dacă activitatea educatorilor din învățământ poate fi standardizată. Răspunsul este evident, că
ESTE PROFESORUL, MAESTRUL CREATOR AL SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Diaconu Rodica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_906]
-
prin contactul vizual/dialog/ colarea percepției. Filtrând focare precum informații ce țin de „cantitativ și calitativ”, binomul Mental-Senzorial prezintă calitativ-ul, înglobat de un mănunchi cu mult mai viabil decât cantitativul; și cum fiecare subiect de valoare reprezintă niste parametri convingători, este evident că vom plasa percepția vizuală pe un piedestal în care se va discerne decodajul vizual. Mesajele continue care ne „atenționează”, se confruntă în permanență, dezvoltând, analizând și adâncind procesele - mai mult de atât un aport semnificativ abundă în
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
acționând ca factor de omogenizare. Dacă, prin comportamentul său, profesorul se face „acceptat” de elevi se creează condiții ca grupul școlar (clasa) să devină receptiv și deschis cooperării. Folosind un limbaj inteligibil și adecvat, bazat pe o comunicare expresivă și convingătoare, cadrul didactic va încerca să transfere conținutul predat în mod atractiv, nuanțat, argumentat și inteligibil, apelând la întregul arsenal metodic și logistic de care dispune, depășind simplul și plictisitorul monolog într-o expunere elevată și argumentată care va schimba conformismul
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
asimilarea - tot prin mijlocirea acelei memorii - a psihismului colectiv al obștii sătești de altădată și a anecdoticii care animă orizontul de viață rural. Ambele componente ale sintezei au avut de câștigat. Lumea satului, cu spiritualitatea ei, îi va fi revelată convingător cititorului, curățată de exotismul depreciativ și de prezumția carenței de „profunzime” pe care i le atașase o prejudecată tenace, modernistă și antirurală. Iar tehnicile prozei moderne vor beneficia și ele, fiind fertilizate de obiectul la care și-au găsit astfel
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
lui Sorin Titel, două mari energii se cumpănesc și se înfruntă în ea, se observă și se pândesc una pe cealaltă, întreabă, se întreabă și își răspund, într-un dialog continuu, în replice extinse, deopotrivă de tari, de verosimile, de convingătoare, două mari instanțe vorbesc pe rând ori împletindu-și rostirea: o instanță vitală, a vieții mature, clocotitoare, triumfătoare în însăși nepăsarea afirmării propriilor ritmuri, pe de o parte, iar pe de altă parte, cu șanse egale în ordinea verosimilității, dar
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
agonice („Din vreme clipele nu se mai rup, / prin aer nu se prinde vreun cuvânt. / Sub mână se destramă orice trup / și pasul nu se-nalță din pământ”), sunt convocate inspirat. În studiul monografic Enescu, redus ca dimensiuni, T. comentează convingător viața și opera compozitorului, utilizând o variată gamă de mijloace analitice și de contextualizare. Deși accentele proletcultiste ale vremii nu lipsesc, cercetarea e riguroasă, echilibrată și nu alunecă în encomiastic. O bine aleasă iconografie însoțește textul, prefigurând cealaltă lucrare despre
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
în pagini de înaltă tensiune chipul tragic al marelui genitor al poeziei românești actuale” - se află o analiză elogioasă și marcat partizană a cărții lui Lucian Boz, Eminescu. Încercare critică, semnată Liviu Teodoru, și precedată, pentru a fi pe deplin convingătoare, de un fragment din caietele intitulate Masca lui Eminescu. Alte cronichete și semnalări de noutăți editoriale, iscălite de Emil Ungher, Octav Șuluțiu, Lucian Boz ș.a., prezintă Itinerar sentimental de Perpessicius, primele trei volume din romanul În preajma revoluției de C. Stere
ULISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]
-
se descoperi un perigeu negativ al subiectului abordat. Aceste studii vor fi adunate în volumul Disocieri în teoria culturii și artei moderne (1975), în care teoreticianul ambiționează să construiască un sistem moral al valorilor culturale, fără a oferi însă repere convingătoare sub raportul informației, ca și al argumentației, mergând pe aceeași idee uzitată: omul trebuie să aibă ca mod specific de existență individualitatea morală, garantată doar de raționalul etic, până la relevarea eului rațional creator. O carte de maturitate este Conceptul de
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
Davila (1965) și Matei Millo (1967). Scrupulul exactității îl face pe V. să filtreze atent noianul de „mărturii” și de „indicii”, fără să rămână strict dependent de sursele de care dispune. Sub condeiul său analitic se încheagă treptat un portret convingător al celor evocați. „Eroul” căruia teatrologul i se devotează este artistul (actorul, în speță) genial, nedreptățit de societatea în care i-a fost dat să trăiască. Din păcate, expunerea suferă de pe urma unei viziuni și a unui limbaj care se supun
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
risipă de imaginație aplicată unor lucruri mici, din sfera derizoriului. Prozatorul se înfățișează mai ales ca un experimentalist, operează cu parabola modernistă, cu bufonada absurdă și inventează cu dezinvoltură cuvinte, manipulate în manieră ironică. Scriitura lui se caracterizează prin oralitate convingător construită, prin ironie și umor necomplezent, prin fantezism uneori debordant, salvat tocmai de excesul asumat fățiș, dar și prin lirism escamotat din delicatețe sub insurgență și neconformism. Proze ceva mai viguroase sub raport epic, deși provenind din același filon (și
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
și relevant sistem de relații. Medalioanele (Const. D. Anghel, Alexandru Ciorănescu ș.a.), studiile de istorie literară, microsinteze în fond (Elemente de critică literară în publicațiile socialiste dintre 1900-1916, Aspecte ale criticii literare românești dintre 1880-1900), se înscriu în acest demers, convingător prin întovărășirea de rigoare și claritate, bun-simț și fină pertinență. Se percepe aici o atentă, supravegheată ritmare a gândurilor, dar și o oarecare reținere, explicabilă poate prin persistența unor inhibiții. Când scapă de aceste frâne, discursul își (re)capătă aplombul
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]