23,191 matches
-
lui Carol, o prezintă în Memoriile sale ca pe "o femeie vulgară, fără scrupule, ambițioasă cînd e vorba de a-și realiza unicul ei scop: să atingă maximul de putere. Ea a devenit femeia cea mai detestabilă din România". Regele convoacă Consiliul de coroană care acceptă regența în caz de deces pînă la majoratul tînărului Mihai, fiul lui Carol. La 4 ianuarie 1926, Parlamentul îl proclamă pe Mihai moștenitor al coroanei, asistat de o regență compusă din prințul Nicolae, patriarhul Miron
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și urmează Moscova, Bucureștiul tace. Mai mult, Maurer prezintă România ca pe un intermediar între Moscova și Pekin: o delegație condusă de Bodnăraș, Ceaușescu și Stoica pleacă la Pekin, în martie 1964. Bucureștiul respinge orice inițiativă a Moscovei de a convoca o conferință mondială a partidelor comuniste care să condamne China. În aprilie 1964, partidul român publică un text programatic privind problemele internaționalismului comunist și ale mișcării muncitorești. Se afirmă dreptul fiecărui partid de a urma propria lui dezvoltare, fără amestec
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
16 iunie 1989, care este caracterizată de București ca un semn al contrarevoluției emergente și deci al intențiilor iredentiste ale Budapestei: Scînteia din 18 iunie 1989 scrie despre gravele manifestații antisociale, revizioniste și antiromânești care au loc la Budapesta. Este convocat ambasadorul Ungariei la București și i se remite un protest oficial al Guvernului român. Acest protest denunță la rîndul lui manifestațiile antiromânești, antisocialiste și național-șovine ale Budapestei. Tema antisocialismului și iredentismului ungurilor fusese avansată de reprezentatul român la sfîrșitul lui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
condusă de generalul Pletos Dumitru, și o divizie de tancuri, condusă de generalul Paul Keller, avea ca misiune să controleze forțele Securității. Complotul a fost demascat: generalul Kostyal a fost arestat și exilat la Curtea de Argeș, loniță și Militaru au fost convocați de Bobu, la Comitetul Central, și au primit un "avertisment". Trei ani mai tîrziu, loniță a murit de un cancer suspect autopsia cerută de soția sa a fost refuzată. Generalul Militaru, despre care în ediția franceză a Memoriilor sale, Pacepa
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lesne că frâul prea lung, ca să nu zicem desfrâul, lăsat partizilor, punerea mecanismului statului la discreția lor esclusivă a fost cauza de căpetenie a compromiterii intereselor statului în afară și-nlăuntru. În aparență legalitatea cea mai perfectă a domnit, Camerele se convocau regulat la epocele prescrise în Constituțiune, mesagele domnești așterneau regulat programele diferitelor ministerii - încît s-ar fi părut că prin acele programe se consacră obligațiunea reală de-a le urma, legile, bugetele, concesiunile se votau și, chiar pentru acte săvârșite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-a desfidat în ultimele evenimente bunul-simț al țării n-avem decât să amintim un fapt care s-a dat publicității de pe tribuna Parlamentului și care astăzi este de notoritate publică. În ajunul intrării oștirilor rosiene pe teritoriul român miniștrii convocaseră o consultație înaintea șefului statului la care {EminescuOpXI 60} fură chemați nu membrii fostului guvern, căzut de la putere, ci bărbați politici cari parte reprezentau elemente intermediare între guvernul căzut și noul guvern, parte erau amici ai acestui din urmă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru prima oară s-a violentat alegerile la 1867, când s-au tolerat ca în mijlocul capitalei, în vederea tronului, să se insulte Senatul, dizolvat atunci, când ministeriul au permis să se înceapă lucrările drumului de fier înainte de-a se fi convocat noul Senat spre a-și da aprobarea la concesia Stroussberg, s-ar fi putut refuza șefului statului dreptul de-a uza de prerogativele sale prin singurul fapt, invocat de "Presa", că ministeriul reușise a-și înjgheba, prin mijloace ilegale, o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ceea ce ar înfrîna tonul de "impertinență literară" cu care nulități de cafenele încearcă, de la un timp încoace, a se introduce în republica literelor!... [ 6, 7, 8 mai 1880] ALEGERILE CONSILIELOR JUDEȚENE "Monitorul" de duminecă publică decretul domnesc prin care se convoacă colegiile electorale pentru a alege membri noi în consiliurile județene. Colegiul I e convocat pentru ziua de 4 iunie, al II [-lea] pentru 6 iunie, al III[-lea] pentru 8, al IV[-lea] pentru 10 iunie viitor, când, la orele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un timp încoace, a se introduce în republica literelor!... [ 6, 7, 8 mai 1880] ALEGERILE CONSILIELOR JUDEȚENE "Monitorul" de duminecă publică decretul domnesc prin care se convoacă colegiile electorale pentru a alege membri noi în consiliurile județene. Colegiul I e convocat pentru ziua de 4 iunie, al II [-lea] pentru 6 iunie, al III[-lea] pentru 8, al IV[-lea] pentru 10 iunie viitor, când, la orele 10 de dimineață, alegătorii vor avea să se întrunească în localul comunelor de reședințe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oala de fier. D. Ristici își dete demisia și fu înlocuit printr-un ministru a cărui maximă este de-a se supune condițiilor marelui vecin. Scupcina fiind devotată politicei d-lui Rustici a trebuit să fie dizolvată și să se convoace alegătorii pentru a numi o alta. Rămâne a se ști ce va hotărî țara. Dar ce poate face decât virtute din necesitate? Am zis-o deja în privirea certei dintre România și Austria asupra navigației Dunării: dezbaterile acestea între monarhia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
data și locul au fost corect înțelese de către toți cei implicați. *Acordul referitor la conținutul comunicării. Deja, aici, avem nevoie de un răspuns ceva mai complex anume cel la întrebarea (aplicată exemplului de mai sus): știu oare profesorii de ce sunt convocați? Pentru aceasta, este necesar ca scopul comunicării să fie foarte clar formulat mai ales dacă este vorba de o activitate importantă. *Acceptarea intențiilor emițătorului. Răspunsul la diverse decizii ale ,,șefilor” și participarea colegilor la diferite activități sunt condiționate de modul
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
azi, recuzita de atelier a pictorilor de altădată! Pentru natură moartă, mai de fiecare dată cam aceeași (doar sumare permutări de obiecte), existau, acolo, pe raft, o gutuie, o vază, o pipă, o scoică, mulaje, evident, și toate astea erau convocate, tihnit și metodic, într-un aranjament cît mai armonic, doar ca pretext, firește, întru obținerea miraculosului trompe-l'oeil. Depistam cu oarecare stupefacție, recunosc această recuzită derizorie de cîte ori călcam pragul jovialului Catargi. Lucrarea, atunci aflată pe șevalet, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mărime), dar cum patul procustian a fost deja acceptat, am tăiat în carne vie (propria-mi carne) și am decis definitiv. Veți observa că nu Rafael, Rembrandt, Van Gogh, Dali, giganți oricum, dar neconsonînd cu entuziasmele/ umorile personale, au fost convocate să decidă pe loc, ci: 1. Da Vinci, unicul, neconcurat în rafinament coloristic de congenerii săi renascentiști. 2. El Greco, pentru incredibila (în acea vreme) pensulație alegră, prefigurînd gestica... modernă; dar Velasquez, cu perfecțiunea compoziției? 3. Hals, din același motiv, al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
muchii, se mai vopseau cercevele. Masa care se improvizase în onoarea noastră într-o marmoreană logie turcoaz era acum plină cu de toate. Trebuia doar atacată cu distincția impusă de nababul meu. După o jumătate de oră, vivacele Georgel își convocă prin două bătăi din palme partenerii de muzichie și ne propuse: Dați-ne voie să vă cîntăm ce i-am cîntat, anul trecut, lui Bregovici. De-acord, îl împunse moale nababul cu bulbul de argint. Cînd trecuseră două ore? Îl
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
juxtapunere. Dar, hai, în creștinească îngăduință, fie și împreună. Pentru că, dacă memoria nu ni se alterează, atunci trebuie să avem în vedere și trecutul unui Iași în care s-a pictat serios și eminamente... desuet. Dacă, respectuos chiromantic, i-am convoca pe cei din romantica pleiadă Craiu la masa evaluării prezentului, ne imaginăm cam cu ce pișicheră schimă ar privi ei isprăvile junilor atleți. Nu alta, probabil în aceeași obligatorie simetrie ca a înnoitorilor de-acum. Ritos amnezici, aceștia, cu etapele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
schimă ar privi ei isprăvile junilor atleți. Nu alta, probabil în aceeași obligatorie simetrie ca a înnoitorilor de-acum. Ritos amnezici, aceștia, cu etapele ieșene ce i-au precedat. Cu atît mai ritos, cu cît absolut recomandabil actanții ultimului val convoacă la provocatoarele festine și nume străine. În încercarea, temerară de altfel, de a estompa un trecut ce li se pare nepermis de desuet. Și total irelevant în fluxul internațional al momentului. Paciența noastră însă în fața acestui dihotomic spectacol pare să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ofițerilor de securitate încât au apărut tendințe de nesocotire a ordinelor venite pe linie de partid și de sfidare a activiștilor de partid. Astfel, directorul regionalei M.A.I. Arad i-a replicat deschis șefului Secției Administrative a P.M.R., care îl convocase la o ședință: „mie, primul secretar nu poate să-mi dea ordine!”. În altă împrejurare, ofițerii de securitate, vorbind despre conducerea de partid, au afirmat „astăzi sunt, mâine nu sunt!”. Problema recrutării informatorilor din rândul membrilor de partid reprezenta, de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ultim episod semnificativ al confruntărilor Partid-Securitate considerăm că a fost cel din 14 martie 1973, când Nicolae Ceaușescu a declanșat un adevărat seism în structurile de conducere ale Ministerului de Interne. La ora 23, Colegiul Ministerului de Interne a fost convocat de Nicolae Ceaușescu la o ședință-fulger (doc. nr. 128). Acesta a deschis discuțiile ex abrupto: „Iată, tovarăși, despre ce este vorba. Cunoașteți discuțiile pe care le-am avut în trecut în legătură cu activitatea organelor de securitate. Cunoașteți hotărârea Plenarei Comitetului Central
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
hotărâți să lovim dușmanul care încearcă să surpe aceste gospodării”. „Linia partidului” și sinuozitățile acesteia influențau hotărâtor nu doar acțiunile Securității, ci și modul de gândire și exprimare a ofițerilor de securitate. Astfel, în 11 februarie 1953, în cadrul unei ședințe convocată la Ministerul Securității Statului, un locotenent-major din D.R.S.S. Timișoara sesiza existența în cadrul direcțiilor centrale și regionale de securitate a unor „probleme oportuniste”: „cum a fost la Direcția a III-a, problema așa-ziselor teorii cu privire la bande, că acestea sunt drept
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
vor apare în gazetele de perete ale organizației de partid, vor trebui să fie verificare în prealabil de către responsabilul de presă al Sectorului. 24.Cu ocazia marilor evenimente politice sau atunci când survine un material de partid deosebit de important, se vor convoca ședințe plenare cu activiștii de presă, pentru a se face prelucrarea respectivă. 25.În cadrul Comisiei de Presă a Sectorului, se va face critica gazetelor de perete ce au apărut. 26.Ne luăm ca sarcină de a organiza un Comitet de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Comisia de Artă și Cultură a Sectorului nostru va fi compusă din responsabili culturali din organizațiile de partid, precum și din responsabili culturali din sindicatele M.A.I. și P.M.B. și conducătorul ansamblului artistic al trupelor M.A.I. Această Comisie va fi convocată în ziua de 12 ianuarie și se va ocupa cu organizarea, controlul și coordonarea muncii culturale din întreg Sectorul de Partid. 31.Pentru întărirea echipelor culturale din organizații și sindicate, se va ține în fiecare lună câte o ședință cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
desfășurări a întregii munci din cadrul Regiunii. Ca urmare, s-a ajuns la situația pe care o voi reda mai jos și pe care o consider nu o formă de colaborare principială și partinică, ci mai mult aspecte de ambiție. Astfel: - Convocându-se la Regiunea P.M.R. o ședință cu organele de conducere a Trupelor de Grăniceri din raza acestei Regiuni, în loc să fiu eu chemat, a fost chemat Locțiitorul meu, lt. maj. Dumitrașcu N., iar când am arătat tov. prim-secretar că găsesc necesar
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
1954 iulie 17 - Fragment din stenograma ședinței comune cu primii secretari ai Comitetelor Regionale de Partid, conducerea Ministerului Afacerilor Interne, directorii regionali M.A.I. și șefii de secții ale C.C. al P.M.R. [...] Tov. Ceaușescu: S-a hotărât de a se convoca o ședință comună a primilor secretari regionali de partid și a directorilor regionali ai M.A.I., pentru a discuta împreună hotărârea C.C. al P.M.R. privind îmbunătățirea muncii de partid în M.A.I. și intensificarea controlului activității din M.A.I. de către
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
lui Pintilie ca Serviciul Special să treacă la A. Pauker. - După venirea tov. Drăghici în minister, tov. Pintilie mi-a spus că consilierii sovieticii, și bineînțeles și el, consideră că tov. Drăghici dezorganizează munca ministerului, prin ședințele pe care le convoca prea des. Deși am luat poziție împotriva desconsiderării muncii politice, nu am putut face legătura între rezistența pe care a opus-o A. Pauker numirii tov. Drăghici în minister și atitudinea ostilă a tov. Pintilie și a consilierilor sovietici față de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
problemă. Eu am executat și, desigur, și am discutat, mi-am și spus părerea, am și discutat în Biroul Politic atunci și, desigur, în toate aceste probleme a fost o hotărâre. Că nu s-au luat măsuri după aceea ca să convoace activul de partid și să pună în fața activului de partid... Tov. Nicolae Ceaușescu: Nu s-a discutat în Biroul Politic. Aici suntem toți care au fost în Biroul Politic, sunt procesele verbale și s-a luat o măsură peste capul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]