246,706 matches
-
ce consideră educația muzicală ca o componentă esențială a culturii generale și a dezvoltării personalității elevilor, urmând să se întemeieze pe „trei categorii de bunuri muzicale (...) din care urmează să descoperim și să alegem valorile educative: I - producțiile muzicale ale copilului, II - muzica populară, III - operele de artă muzicală cultă” . Pedagogul sublinia că la timpul lui era neglijată însăși creația copiilor, folclorul lor, în pofida faptului că el reprezintă un solid teren pentru „cercetarea sufletului muzical al copilului”, cântecele din folclorul copiilor
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
I - producțiile muzicale ale copilului, II - muzica populară, III - operele de artă muzicală cultă” . Pedagogul sublinia că la timpul lui era neglijată însăși creația copiilor, folclorul lor, în pofida faptului că el reprezintă un solid teren pentru „cercetarea sufletului muzical al copilului”, cântecele din folclorul copiilor fiind „obiectivări ale muzicalității puiului de român”, necesare pentru descoperirea temeliilor muzicii noastre populare, dar și pentru cultivarea sensibilității celor mici. Aici găsim chemarea pentru legarea educației muzicale de tradițiile autohtone, optând pentru „reintegrarea copilărimii în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen..., p. 583; footnote> . Autorul programei și al articolului ce explicitează textul ei precizează: „criteriile de selecție a valorilor educative și stabilirea lor ca atare, ca bunuri de formație și sporire a puterilor sufletești ale copilului -- nu pot fi fixate decât în urma cunoașterii temeinice a psihologiei generale și muzicale a copilului român”, iar aceasta „ abia de acum înainte trebuie făcută”<footnote Idem, p. 618; footnote> . Odată stabilite conținuturile propriu-zise ale educației muzicale, reformatorul formulează obiectivele disciplinei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
explicitează textul ei precizează: „criteriile de selecție a valorilor educative și stabilirea lor ca atare, ca bunuri de formație și sporire a puterilor sufletești ale copilului -- nu pot fi fixate decât în urma cunoașterii temeinice a psihologiei generale și muzicale a copilului român”, iar aceasta „ abia de acum înainte trebuie făcută”<footnote Idem, p. 618; footnote> . Odată stabilite conținuturile propriu-zise ale educației muzicale, reformatorul formulează obiectivele disciplinei și trebuie sesizat faptul că Breazul anticipă cu aproximativ trei sferturi de secol obiectivele ale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Grafice Ed. Marvan, pp. 20 - 21; Republicată în: Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 619; footnote> . După constatările etnomuzicologului, folclorul reprezintă în modul cel mai strălucit această condensare de viață și justifică primele comunicări ale copilului, care sunt muzicale, primele sunete prevestind și chemând muzica, la început vocală și apoi instrumentală, produsă prin jucăriile muzicale. „Aproape toate jocurile de copii sunt însoțite de formule poetice ritmate și pronunțate, nu în forma obișnuită a vorbirii, ci cântate
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
dramatic, cum se citesc psalmii și rugăciunile în Biserica românească, sau cum se pronunță formulele de descântece, exorcismele etc”<footnote Breazul G. - Patrium Carmen ...., p. 193 footnote> . „La acest fond, la aceste elemente, autentice și deosebitoare, ale firii muzicale a copilului român, trebuie să ne întoarcem privirea și de aici trebuie să pornim opera de educație muzicală; să destupăm izvoarele înfundate de erorile trecutului, să legăm firul rupt al tradiției de viață muzicală românească și să redăm copilului înviorarea sufletească specifică
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
firii muzicale a copilului român, trebuie să ne întoarcem privirea și de aici trebuie să pornim opera de educație muzicală; să destupăm izvoarele înfundate de erorile trecutului, să legăm firul rupt al tradiției de viață muzicală românească și să redăm copilului înviorarea sufletească specifică, pe care o dovedește în trăirea muzicii lui și a neamului din care se trage”<footnote Idem, p. 618; footnote> . Profesorul Breazul argumentează necesitatea ca elevul să fie „introdus” în opera de artă prin perfecționarea continuă a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzicii românești, vol. VI..., pp. 207 - 209; footnote> . Cele patru cărți de cântece adresate copiilor din ciclul primar instaurează principiul modal în realizarea educației muzicale și devin „unice în întreaga lume: atât în privința concepțiilor didactice - întemeiate pe psihologia muzicală a copilului român și pe elementele melodice și ritmice ale muzicii populare românești - cât și în privința realizării grafice”<footnote Breazul, George. Scrisori și documente, vol. I, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, Prefață de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1984, p.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Breazul G. - Patrium Carmen...., p. 608; footnote> , repertoriu ce rezultă din sinteza trăsăturilor stilistice ale celor trei categorii de bunuri recomandate pentru activitățile educaționale, amintite mai sus. Împreună cu N. Saxu, Breazul realizează în anul 1943, culegerea de cântece „din care copiii români vor cânta românește și vor simți românește cântând” - antologia de Cântece românești pentru școala primară - cuprinzând melodii ce „vor hrăni sufletele și le vor înălța inimile” copiilor, „îi vor dispune și le vor da impulsuri noi și puternice, corespunzând
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
prin reflectare într-o oglindă exotică, de pildă, invocând lumea persană sau chineză), dar și profund romantică prin credința în poezie, ironie, ruperea iluziei epice, și desigur prin nostalgia față de copilărie (scriitorul fiind văzut ca un sfânt Christofor, care duce copilul în spate), basmele lui Wolf Wucherpfennig sunt de un intertextualism care face deliciul filologilor. Nu lipsesc aluziile la cărțile populare, teatrul baroc, Goethe, E.T.A. Hoffmann, Heine, Rilke, Brecht, Walter Benjamin ș.a., nici trimiterile la propria biografie, decriptabile pentru cunoscătorii
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
auzind vestea. Aș dori..., vru să spună, dar cuvântul îi rămase în cip. Întrucât computerele pot ști, pot calcula totul, dar nu pot dori. Soarta lor e pecetluită. Fericirea Peter citea într-o carte dictoane despre fericire, scrise de celebrități: Copiii tânjesc după fericirea ce va să vină, bătrânii o jelesc pe cea trecută. (Marcus Aurelius) Fericirea? Când o am, nu sunt conștient de ea; când sunt conștient de ea, n-o mai am. (Augustin) E fericirea poartă mare, Dar mică
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
care dă cenușă în loc de flori. Se produce acum reconsiderarea faptelor din trecut dintr-o perspectivă distinctă de către un Odiseu despuiat de pretenția eroică, ros de îndoială, obsedat de ororile săvîrșite de el însuși în circumstanțele războiului troian (abandonarea soției și copilului, uciderea Hecubei și a lui Astianacte, trădarea prin care a adus moartea lui Palamedes, masacrarea pețitorilor). Trecutul așa-zis eroic devine o povară, se transformă într-un coșmar reactualizat prin intermediul dialogului cu un sinistru interlocutor - capul însîngerat al lui Medes
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
se află vreun gură-cască dispus să-l asculte. Deși vorbește coerent, deși pare sigur de sine, deși te asigură, din două în două cuvinte, că are dreptate, Crin Antonescu îți trezește maximum un zâmbet condescendent. Veșnic încruntat, vehement ca un copil căruia Gigel i-a luat mingea, vindicativ și cu o nedomolită poftă de harță, personajul poate fi chiar simpatic. Fără să aibă cine știe ce abilități, fără să-și demonstreze capacitatea de-a face, practic, un lucru - cât o fi el de
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]
-
spargă tiparele, versurile se înscriu, cuminți, în ele, chiar dacă violența unor imagini ar putea deruta. În fapt, e vorba despre o serie limitată de sintagme, rulate iar și iar, până la deplina agasare a cititorului. Rochia albastră și strâmtă cu care copilul se tot îmbracă, până devine bărbat, pânzele umede și mucegăite în care se înveșmântează, ca un Lazăr disputat între moarte și viață, colierul din ace de siguranță date cu oja mamei ori vata cu care aceasta își astupă rănile, zăpada
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
Tudorel Urian Pare de necrezut, dar au trecut deja șaptesprezece ani de la căderea regimului comunist, iar copiii născuți în preajma revoluției se pregătesc de majorat. M-am întrebat, tot mai des în ultima vreme, ce ar putea înțelege această generație născută în democrație (în regulă, nu e chiar o democrație, dar nici cu "visul de aur al omenirii
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
2001, nominalizat la Booker Prize în 1984 și care a primit Prix du Meilleur Livre Etranger), Ultimul suspin al Maurului (2002), Harun și Marea de Povești (2003), Pămîntul de sub tălpile ei (2003, cîștigător al Commonwealth Prize), Orient, Occident (2005, povestiri), Copiii din miez de noapte (2005; distins cu Booker Prize în 1981 și The Booker of Bookers în 1993) și Dincolo de limite (2006). Trecuseră aproape optsprezece ani de la moartea lui Nazarébaddoor, profetesa din Gujar, dar asta nu o oprea să intervină
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
față și chiar și peste uneltele de bucătărie; de asemenea, luase cu el o rezervă într-o ploscă mică de piele, ca să se asigure că efectul nu va fi pierdut înainte de vreme. Arăta simultan înfricoșător și ridicol, iar femeile și copiii din sat - care îi așteptau nerăbdători pe bărbați să iasă din moschee și să îi anunțe ce hotărîseră cu privire la atacul asupra Pachigam-ului - începură să rîdă și să plîngă în același timp, neștiind care era cea mai potrivită reacție. Bombur Yambarzal
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
-se la o creșa, pe Habermas, educatorul, stând în fața unei grămezi de cioburi ale unei "amfore" iluministe, sparte în urmă năstrușniciei sabotoare a unuia dintre copii (care este Lyotard). Educatorul, enervat și oripilat deopotrivă, îi îndeamnă să repare greșeală, insă copiii neascultători preferă mai degrabă să se joace cu cioburile multicolore, suficiente ca număr pentru toata grupa, decat s-o refacă în calitatea ei de obiect singular și, pe deasupra, proprietate a educatorului. Putem admite că educatorul le-a dat până și
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Anca Mizumschi La sfîrșitul veacului al XIX-lea, motivul "copilului mort" circulă de la o operă la alta. Îl regăsim în Micul Eyolf de Ibsen, în Interior și Moartea lui Tintagiles de Maeterlinck, în Pescărușul sau Livada de vișini de Cehov. Deși rațiunile acestor decese variază, ele se produc întotdeauna în afara
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
boli, mai mult sau mai puțin diagnosticate, accidente sau înec, căderi... neprevăzutul tragic intervine de fiecare dată spre a tulbura vieți, spre a sfărîma alianțe, oficiale sau nu, cu alte cuvinte spre a răvăși ființele care îndură șocul dispariției unui copil. Consecințele sunt extreme, deoarece, de fiecare dată, protagoniștii se confruntă cu năruirea proiectelor lor existențiale, resimțind, totodată, frîngerea legăturii organice fondatoare. În felul acesta, mortalitatea infantilă, frecventă în epocă, ceea ce ar putea explica, în ochii unora, înmulțirea acestor decese, se
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
existențiale, resimțind, totodată, frîngerea legăturii organice fondatoare. În felul acesta, mortalitatea infantilă, frecventă în epocă, ceea ce ar putea explica, în ochii unora, înmulțirea acestor decese, se găsește integrată - și insistăm asupra acestui lucru - în registru simbolic, în textele epocii. "Moartea copilului" lovește personajele ca un soi de reziduu al destinului tragic, orb și imprevizibil. Nimeni nu îi poate ține piept, el trebuie îndurat, asumat, la fel și urmările lui. "Moartea copilului" are brutalitatea violentă a destinului, fiind sursă de perplexitate și
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
asupra acestui lucru - în registru simbolic, în textele epocii. "Moartea copilului" lovește personajele ca un soi de reziduu al destinului tragic, orb și imprevizibil. Nimeni nu îi poate ține piept, el trebuie îndurat, asumat, la fel și urmările lui. "Moartea copilului" are brutalitatea violentă a destinului, fiind sursă de perplexitate și îndemn la supunere. Într-o vreme în care cei mai mulți dintre acești autori, de la Ibsen la Cehov, se arătau atrași de tragedia greacă, nu e deloc absurd să avansăm ipoteza că
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
teama ce însoțește manifestările progresului, exaltat cu atîta ardoare la răscrucea dintre veacul al XIX-lea și al XX-lea. Orgoliul acestui optimism nemăsurat se vede sancționat de destinul care provoacă întreruperea brutală a ciclului generațional. Acolo unde moare un copil, dispare și siguranța privind succesiunea și supraviețuirea familiilor. Astfel, progresul își pierde virtuțile liniștitoare, lăsînd să se ivească perspectiva imobilității: accidentul morții contrazice viziunea securizantă legată de performanțele tehnicii și de optimismul generat de acestea. Spectrul stagnării și al stingerii
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
pierde virtuțile liniștitoare, lăsînd să se ivească perspectiva imobilității: accidentul morții contrazice viziunea securizantă legată de performanțele tehnicii și de optimismul generat de acestea. Spectrul stagnării și al stingerii fecundității devine însăși condiția acestor ființe cărora le-a fost răpit copilul. Progresul și certitudinile care îl însoțesc sunt destabilizate, iar perspectiva înnoirii anihilată: moartea copilului, un mare semnal de alarmă! În ultima vreme, se observă o revenire a motivului, dar într-o modalitate diferită. Această resurgență intervine, precum odinioară - hazard ce
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
legată de performanțele tehnicii și de optimismul generat de acestea. Spectrul stagnării și al stingerii fecundității devine însăși condiția acestor ființe cărora le-a fost răpit copilul. Progresul și certitudinile care îl însoțesc sunt destabilizate, iar perspectiva înnoirii anihilată: moartea copilului, un mare semnal de alarmă! În ultima vreme, se observă o revenire a motivului, dar într-o modalitate diferită. Această resurgență intervine, precum odinioară - hazard ce merită a fi semnalat - la răscrucea dintre veacuri, de astă dată, însă, aceea dintre
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]