3,540 matches
-
altă culoare a pielii Înseamnă rasism, nu corupție. Derivarea anumitor avantaje și obținerea de beneficii pentru agentul economic corupt pot Îmbrăca diferite forme. Este oarecum răspândită ideea potrivit căreia corupția Înseamnă primirea de bani (mită), dar poate presupune și cadouri costisitoare sau răsplătirea prin diverse favoruri: bonusuri pentru depășirea consumului de medicamente de către spitale, excursii costisitoare etc. Mai există o definiție alternativă a corupției, folosită frecvent de către Banca Mondială, care traduce corupția drept „abuzul de funcția publică pentru un câștig personal
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru agentul economic corupt pot Îmbrăca diferite forme. Este oarecum răspândită ideea potrivit căreia corupția Înseamnă primirea de bani (mită), dar poate presupune și cadouri costisitoare sau răsplătirea prin diverse favoruri: bonusuri pentru depășirea consumului de medicamente de către spitale, excursii costisitoare etc. Mai există o definiție alternativă a corupției, folosită frecvent de către Banca Mondială, care traduce corupția drept „abuzul de funcția publică pentru un câștig personal”. Definiții similare sunt: „abuzul de roluri și resurse publice de către părți private” (Johnson, 1997) sau
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mic decât riscurile care pot apărea. Oricât de bine ar fi planificat și executat, controlul intern nu poate asigura decât o certitudine relativă, deoarece un control intern care ar viza atingerea tuturor obiectivelor propuse, în condiții de eficiență, ar fi costisitor și neeconomic. De aceea, controlul intern nu este conceput pentru a garanta succesul organizației, ci obiectivul său este relativ și rezonabil. c) Universalitatea controlului intern Sistemul de control intern reprezintă nu numai formulare, proceduri, tehnici, programe, instrucțiuni, calculatoare și manuale
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
mult perioada în care eram o echipă mare, aveam finanțare pe mai mulți ani și lucrurile erau foarte sigure.” „Momentele cele mai active, cele în care m-am simțit cel mai împlinit, au fost atunci când aveam fonduri pentru un program costisitor, asistență maternală, și care a fost ceva inovativ. Era tot timpul dificil să obținem aprobarea comisiei pentru protecția copilului în vederea plasamentului acestuia în asistență maternală, dar mă simțeam în siguranță pentru că știam că facem ceva bun și puteam controla calitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au susținut presiunea restrictivă asupra legislației țărilor europene în domeniul migrației. Aceleași voci încearcă să demonstreze, pe de altă parte, că migrația din țările de est ale Europei spre cele din vest sunt cea mai naturală, normală și mai puțin costisitoare modalitate de nivelare a mentalităților. Uniunea Europeană poate să restricționeze, dar nu să controleze la adevărata lui dimensiune fenomenul emigrațional. În fapt se pare că există doi actori importanți: statul și piața, care au până la un anumit nivel interese oarecum opuse
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
încorporare socială. În cazul studiat, și translocale, dintre Borșa și Milano. În acest sens, expulzările care au avut loc în Italia sunt mai mult simbolice, ținând cont de numărul mare de migranți ilegali (nu numai români). Aceasta era în general costisitor pentru nivelul de venituri din România. O viză sau o trecere cu călăuze putea costa până la 2.500 de mărci germane sau între 1.500 și 2.000 de euro după aceea. Informații cantitative asupra migranților din Borșa nu există
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și o redusă calitate a vieții. Dezvoltarea studiilor epidemiologice în acest domeniu e dificilă și problematică. Problemele ce se ridică de obicei sunt: costul crescut al cercetărilor. Evaluarea tulburărilor de personalitate cere mult timp iar evaluarea multor cazuri e foarte costisitoare; multiple dificultăți metodologice. Foarte important e instrumentul cu care se face evaluarea. Trebuie să fie un instrument valid și credibil, reproductibil. Chestionarul de auto-evaluare poate fi util dar are o importantă marjă de eroare. Chestionarele structurate, aplicate de personal specializat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Toate acestea se prezintă În grila de la p. 41 (fig. 9). Se disting patru zone: Zona I - performanțe economice și imagini sociale slabe. Zona II - atingerea obiectivelor manageriale: performanțe economice bune și imagini sociale slabe. Firma riscă să dezvolte disfuncții costisitoare (absenteism, greve, slaba calitate a produselor) și chiar blocaje sociale. Din punct de vedere strategic, se recomandă un program strategic social de dezvoltare plecând de la performanța economică realizată. Fig. 9 - Combinarea performanței economice cu cea socială Zona III - slabă atingere
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
interesului. O strategie a diferențierii nu poate fi rentabilă decât dacă interesul pe care Îl creează este superior costului ei. În acest scop, trebuie respectate următoarele reguli de bază: 1. exploatarea cu prioritate a tuturor surselor diferențierii care nu sunt costisitoare; 2. eliminarea supracosturilor diferențierii, căutându-le mai ales pe cele care nu necesită o semnalizare importantă; 3. reducerea costului funcțiilor care nu au un efect direct asupra lanțului valorii cumpărătorului; 4. acordarea priorității funcțiilor care diferențiază diminuând costurile. Diferențierea este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mărimea avantajului obținut și rezistența sa la atacurile rivalilor. În industria farmaceutică, de exemplu, brevetarea unui nou medicament asigură un avantaj important și ușor aplicabil, dar o bună parte din beneficiile obținute sunt redirecționate spre noi eforturi de cercetare, foarte costisitoare. În schimb, În industria aparatelor electrocasnice, Întotdeauna un design inovativ poate fi preluat rapid de către concurenți; dezvoltarea unui nou model necesită Însă mai puține investiții. Strategiile ofensive sunt, În principal, de șase tipuri (Kotler și Singh, 1981, pp. 30-31): 1
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
scurtă durată, datorită intrării succesive a rivalilor. De asemenea, dacă evoluția abilităților și a know-how-ului este atât de accelerată Încât marja obținută În timpul „ridicării inițiale” este imediat anihilată de cei mai recent sosiți, graba primei mutări se poate dovedi extrem de costisitoare. Prin estimarea corectă a așteptării momentului potrivit de atac, firma poate evita aceste riscuri și se poate decide fie pentru agresivitate, fie pentru prudență. 3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențialtc "3.9.1.2. Strategiile defensive
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a costurilor, materializate În noi unități de producție; - orientarea eforturilor de cercetare către produsele slabe, În locul celor tari; - atacarea frontală a liderilor pieței fără a dispune de un avantaj concurențial corespunzător sau de rezerve financiare adecvate; - provocarea adversarilor la un costisitor război al prețurilor, care nu modifică substanțial partea de piață, ci generează doar o sporire a vânzărilor fără marjă de profit; - inițierea de reduceri de preț fără un avantaj anterior de cost; - urmărirea segmentelor superioare de piață În lipsa unei reputații
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
rapidă; concurentul abil care se concentrează primul pe valorificarea unei nișe active Își poate relansa vânzările și poate obține avantaj competitiv pe piața sa țintă. b) Diferențierea bazată pe Îmbunătățirea calității și inovația de produs. Este o strategie dificil și costisitor de imitat de rivalii firmei. Poate stimula cererea prin crearea unor noi segmente de piață și prin atragerea mai multor consumatori. c) Reducerea continuă și semnificativă a costurilor. Atunci când firma nu poate recurge la creșterea vânzărilor pentru a-și mări
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
generate de acapararea pieței prin reduceri agresive de prețuri; • subutilizarea capacității de producție și creșterea corespunzătoare a costurilor fixe unitare; • concentrarea exclusivă pe eforturile de cercetare-dezvoltare, pentru Îmbunătățirea poziției și a profitabilității, urmată de un eșec inovațional; • investirea În tehnologii costisitoare și amortizabile pe termen lung; • schimbarea frecventă a strategiilor; • aservirea În fața avantajelor concurențiale ale rivalilor de succes. Există cinci tipuri de abordări ale strategiilor de inversare a crizelor (Hofer, 1980, p. 19): 1. Revizuirea strategiei presupune reconstruirea poziției competitive, adaptarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
achiziționată să obțină acțiuni ale companiei care o cumpără la un preț mult redus. Joint-venture reprezintă formarea unui parteneriat temporar În scopul obținerii de sinergii și câștigării accesului Într-un nou sector atunci când: • acțiunea individuală a companiei este riscantă și costisitoare; • unirea resurselor și competențelor a două sau mai multor organizații independente conduce la Îmbunătățirea poziției concurențiale; • intrarea este blocată legal sau obstrucționată prin tarife, cote la import, interese politice naționaliste și diferențe culturale. Partenerii locali oferă companiilor externe avantajul dobândirii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de obicei integrare orizontală, se definește ca achiziționarea unei alte corporații sau afaceri din același sector. Întrucât firma cumpără un competitor direct, tranzacția poate atrage intervenția guvernamentală, pentru evitarea formării unui monopol. De asemenea, achiziția unui competitor major este foarte costisitoare, cumpărătorul fiind forțat să facă Împrumuturi mari. - Strategia de creștere verticală sau integrare verticală este urmărită de corporațiile care intră În mai multe afaceri ce furnizează bunurile sau serviciile necesare realizării și distribuției propriilor produse, contractate În exterior. Strategia de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
amonte. Creșterea verticală În aval sau integrarea În aval presupune intrarea corporației În afacerea distribuirii propriilor produse și pătrunderea, prin diverse canale, cât mai aproape de consumatorul final. Impulsul economic al integrării În aval Îl constituie variația imprevizibilă a vânzărilor, acumularea costisitoare de stocuri de produse finite, subutilizarea frecventă a capacității de producție și, În consecință, reducerea marjei unitare de profit. Pentru un producător de materii prime, integrarea În aval contribuie la diferențierea mai pronunțată a produsului și la evadarea din constrângerile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ani, magazinul „R.H. Macy” din New York a Încercat să stopeze creșterea neașteptată a vânzărilor de aparatură pentru a păstra astfel proporția anterioară a mărfurilor de lux, de 70% din Încasările totale. Managerul a făcut În următorii 20 de ani eforturi costisitoare de Înăbușire a vânzărilor de aparatură, care urcaseră deja la 60% din total și atrăgeau din ce În ce mai mulți clienți noi, care contribuiau și la sporirea vânzărilor de bunuri de lux. După schimbarea conducerii În anii ’70 și inversarea cu 180° a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tehnologie avansată, dintr-un sector În expansiune nu le pot procura. Un astfel de eveniment l-a constituit atracția copiilor de 10-11 ani către jocurile pe calculator În anii 1975-1976. În ciuda prognozelor IBM, care considera pe atunci calculatoarele personale prea costisitoare, prea confuze și prea limitate În capacitate de execuție, piața s-a extins considerabil, ajungând În SUA la 15-16 miliarde $ În 1984. Firma și-a concentrat Însă eforturile inovatoare asupra produsului Încă din 1977 și l-a introdus pe piață
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tuturor resurselor, imediat ce apar primele indicii că ținta a fost atinsă, inovatorul trebuie să fie pregătit să mobilizeze masiv resursele și să-și concentreze eforturile pentru menținerea poziției dominante pe piață. Ca urmare, această strategie este prea riscantă și prea costisitoare pentru a fi folosită În afara inovațiilor majore. 3.9.7.2. Lovirea zonelor liberetc "3.9.7.2. Lovirea zonelor libere" Această strategie reunește de fapt „imitația creatoare” și „judo-ul antreprenorial”. 3.9.7.3. Imitația creatoaretc "3.9
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
alte cuvinte, cu cât firma-mamă este mai importantă, cu atât ea controlează mai strict deciziile financiare ale filialelor sale. Explicația teoretică a acestei constatări este aceea că stabilirea de legături strânse de la o țară la alta este, În mod clar, costisitoare și că micile Întreprinderi nu dispun de mijloacele necesare. În schimb, În Întreprinderile care dispun de resursele necesare, acest fapt poate reprezenta un factor incitator suplimentar de a acționa În acest sens. O parte dintre aceste resurse și, mai ales
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de a executa comanda clientului, respectând cu strictețe caietul de sarcini definit de acesta. Procesul de selecție se repetă la fiecare nouă ofertă. În cazul În care coordonarea Între client și subcontractant este bună, externalizarea este, În general, mai puțin costisitoare decât menținerea furnizorilor integrați. Uneori, subcontractarea este o formă de organizare bazată pe dominație și oportunism: a) clientul concepe Întregul produs și stabilește metodele de fabricație, iar subcontractantul nu face decât să execute comanda, fără a propune Îmbunătățiri; b) clientul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
singură informație: prețul de vânzare. Subcontractantul are tot interesul să ascundă unele câștiguri generate de creșterea productivității, astfel Încât clientul să nu impună o reducere a prețului; d) uneori, clientul poate limita oportunismul subcontractantului, impunându-i proceduri de control grele și costisitoare. Subcontractarea face dificilă comunicarea și coordonarea Între furnizori. Responsabilitatea fiecăruia dintre ei se limitează la componenta pe care o produce, ceea ce poate pune serioase probleme la nivelul produsului final. De asemenea, subcontractantul nu garantează reducerea costurilor. Relațiile client - furnizori În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pentru o serie de clienți captivi și nu are nici o legătură cu piața. Ea concentrează Într-un singur loc Întregul know-how, Întreaga capacitate de producție a unui subansamblu, are personal angajat și, din acest motiv, barierele la ieșire sunt foarte costisitoare. Condițiile pentru reușita unei alianțe de cointegrare sunt: - convergența durabilă a nevoilor partenerilor; - ameliorarea succesivă În timp, astfel Încât produsul să-și satisfacă beneficiarii; - nevoile cantitative ale aliaților să rămână compatibile mai mult timp. Alianțele de pseudoconcentraretc "Alianțele de pseudoconcentrare" Alianțele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
echipamentelor fixe și specializate permite realizarea seriilor scurte de produse specifice, precum și trecerea rapidă de la un produs la altul. În cazul-limită al uzinei complet informatizate, realizarea În flux continuu de produse diferite ar putea să nu fie cu mult mai costisitoare mâine față de realizarea În flux continuu de produse identice astăzi. În legătură cu practica definirii și utilizării unităților de referință și, În general, a precizării indicatorilor utilizați pentru fiecare variantă de dezvoltare economică În parte, trebuie menționat, ca o problemă metodologică deschisă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]