3,019 matches
-
urât mirositoare. Nu prețuiesc nici cât pielea pe care au fost scrise; păcat de viței, adaugă Ștefan freacându-și palmele de poale, de parcă și le-ar șterge de murdărie. Boierii, în tăcere, privesc fascinați în vâlvătaia de flăcări ce umple căminul. Craii aiștea nu-s vrednici nici gâțele de la încălțările Măriei tale să le lege, se revoltă Duma. Ștefan bea, întinde cana să-i fie umplută iar. M-au aflat la ananghie, m-au strâns cu ușa: "Vrei ajutor?! Închină-te!" M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
slăbiți-mă cu moartea! Eu am nevoie de viteji, nu de hoituri fie ele și de eroi! Aveți grijă de voi! Aveți grijă de oameni; fiecare om ne e scump! Aveți grijă!... Tăutule! Peana și calamara! Să izvodim carte măriților crai... și face câțiva pași, căutându-și cuvintele. Scrie! "Prea luminați domni creștini! Mă plec înaintea domniilor voastre și vă doresc..." Șterge! Nu mă mai plec înaintea nimănui! Sari peste ploconeli și temenele. Ești de neîngenuncheat, Ștefane, spune Stanciu cu admirație. Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a apărat! Zid v-a fost! Strajă v-a fost! Ungariei! Poloniei! Creștinătății! V-a fost bine cu mine?!" Mai încet... mai rar... se roagă Tăutu. Nu pot să... Dar Ștefan nu-l aude, el vorbește cu liota de regi, crai, principi, cu "Creștinătatea" toată, el strigă, dă din mâini, strigă: "...Da! V-a fost bine cu mine, pentru că turcii s-au împiedicat de mine! De voi cădea eu, turcii vor avea cale liberă spre inima Europei! De voi fi ajutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
liniștea și nici iertarea până nu voi găsi calea de a-mi izbăvi țara... Să te audă Dumnezeu. Ștefan se strânge înfiorat: Știi ce mă doare mai mult și mai mult? Nu trădarea Apusului cu liota lui de regi și crai. Cine sunt eu, pentru ei? Cine sunt ei, pentru mine? Mă doare cumplit mă doare că m-au părăsit ai mei! Moldovenii mei! Cei ce mi-au stat alături ca mii și mii de frați... Cei cu care am împărțit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
picioare și ne vom lupta până la moarte. Așa trebuie să faceți și voi, pe mare și pe uscat, după ce, cu ajutorul lui Dumnezeu -, noi i-am tăiat mâna dreaptă... Deci, fiți gata fără întârziere!" Din scrisoarea lui Ștefan Vodă către regii, craii și principii Europei. Dată în Cetatea Sucevei ianuarie 25, anul domnului 6983 (1475) două săptămâni după izbânda Moldovei asupra turcilor la Podul Înalt Vaslui 10 ianuarie 1475 * "...Din partea lui, Ștefan rămase în locul unde învinsese. El puse să i se aducă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-i slăvim. Tu, care în veacul nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor! După a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile..." Monseniorul Jan Dlugosz, Cronica Polonorum Istoric, diplomat, episcop al Cracoviei (1415 1480) * "...Soarta Europei s-ar schimba, dacă ar avea și ceilalți principi creștini o astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
treptat. Și cum atunci când cineva-n ogradă Drept pâine-i zvârle-o piatră dinadins, Ca stele mari de aur în zăpadă, Cățeaua ochii triști și i-a prelins. Lesnea Și-n înălțimea albastră ea privea, cu urlet lung peste grădină. Crai nou aluneca ascunzându-se subțire după colină. Surd, ca și cum i-ar fi aruncat o piatră, pentru a râde de ea, ochii cățelei se învârteau: două stele de aur în nea. Blaga Privea ceru-n neștire, Scheunând amar, În timp ce luna subțire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Veniți cu toți să vedem / Că astăzi ni S-a nascut/ Proorocia de demult: / Că se va naște Hristos, / Mesia, chip luminos, / Din Fecioara Maria / Și din neamul lui Avraam, / Din sămânță lui David / Și din Duh Sfânt zămislit. / Trei crai de la răsărit / La-nchinare au venit, / Daruri scumpe aducând / Și către Hristos cântând: / Culcă-Te, împărat Ceresc / în sălaș dobitocesc. / Te culcai pe fan uscat / De îngeri înconjurat. / Craii Te vor laudă / Și mărire îți vor da: / Slavă intru cei de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
lui Avraam, / Din sămânță lui David / Și din Duh Sfânt zămislit. / Trei crai de la răsărit / La-nchinare au venit, / Daruri scumpe aducând / Și către Hristos cântând: / Culcă-Te, împărat Ceresc / în sălaș dobitocesc. / Te culcai pe fan uscat / De îngeri înconjurat. / Craii Te vor laudă / Și mărire îți vor da: / Slavă intru cei de sus / Și pace pan’ la apus. Cu mult dar și bucurie / Pacea Domnului să fie! / La anul și la mulți ani!” Și multe alte colinde frumoase răsunau în
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
după moartea autorului, înainte ca prin față să se pună sigilii sau să se deschidă, pe din dos, nevăzută, o mână credincioasă va fi nimicit tot ce se afla acolo scris. De la 16 ani, de când am citit pentru prima oară Craii de Curtea-Veche, și până în ziua de azi, la fiece recitire (au fost nenumărate), pasagiul acesta, pe care-l știu pe de rost cum știu și mai ales am știut aproape toată cartea, mă izbește neplăcut, ca ceva prea de tot
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
exprimă prin cuvânt, opera lui e discursivă, prin esență destinată comunicării. El nu poate fi unicul său cititor, încântat de propria-i lucrare ; nici nu ar avea timp pentru asta de vreme ce scrie fără contenire, iar în rest petrece cu ceilalți „crai”. „De dimineață până seara el nu se mișca de acasă, nu se ridica de la masa de lucru dintre cărți și hârtii, citea, scria fără răgaz.” Putem admite, la limită, că renunță la perpetuarea numelui său, dar nu și la a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
guvern pe lume pleacă de la putere fără nici o criză politică, numai fiindcă un ministru, fie și unul de primă importanță, nu mai poate participa la guvernare din motive de sănătate ? Nu se cedează adversarilor puterea pe atari cuvinte. Alta, în Craii... Tatăl lui Pantazi, ajuns de timpuriu, prin favoarea domnitorului, dar și prin propriile sale mari capacități, membru al Curții de Casație, apoi deputat influent și inspirator al reformelor, „a fost cel mai tânăr dacă nu și cel mai de seamă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a-l vedea pe Pirgu însuși de mai mult de zece ori milionar, însurat cu zestre și despărțit cu filodormă, pe Pirgu prefect, deputat, senator, ministru plenipotențiar, prezidând o subcomisie la Liga Națiunilor...”. Rândurile acestea sunt în penultima pagină a Crailor de Curtea-Veche, al căror manuscris e predat editurii „Cartea Românească” la 13 noiembrie 1928. Întâlnirea cu Titulescu la San Remo a avut loc la 23 ianuarie același an. În interval, la 6 iulie, această însemnare în jurnal : „Stelian Pop (esco
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
neonorabilă dar venerabilă, așezată sub semnul lui Hermes) și ceea ce se chema odinioară un chevalier d’industrie. E un mic cinic, din aceia la care e mai mare gura decât fapta, și un „pontagiu” fără succes, cel puțin în perioada „crailor”. Izbânzile lui de după război nu mai fac parte din materia cărții și nu sunt decât un epilog polemic pus la urmă de autor, probabil, cum insinuam, după 6 iulie 1928. Ca soitariu, Pirgu e o forță. El e însuflețitorul părții
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de după război nu mai fac parte din materia cărții și nu sunt decât un epilog polemic pus la urmă de autor, probabil, cum insinuam, după 6 iulie 1928. Ca soitariu, Pirgu e o forță. El e însuflețitorul părții „realiste” a Crailor, călăuzul psihopomp în zonele ei interlope, tartorul „jivinelor strejinopți” ale orașului, pravățul vieții bucureștene, al „călătoriei în viața care se viețuiește, nu în aceea care se visează”, cum spune naratorul într-un loc. Aceasta e partea cea tare a cărții
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nevoia să petrec, să râd. Și așa cum m-a făcut atunci, de la amiezi până seara târziu, Gorică, l-a răscumpărat față de mine de toate păcatele”, concede la un moment dat naratorul. Nu e nevoie să mai citez și pasagiul din Craii în care Gorică Pirgu e suprapus destul de inechivoc cu Caragiale-tatăl. Dar dacă e așa, și dacă Gorică e absolvit pe motivul arătat, atunci e logic ca și prototipul să aibă drept la aceeași clemență. Iar dacă autorul Crailor i a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pasagiul din Craii în care Gorică Pirgu e suprapus destul de inechivoc cu Caragiale-tatăl. Dar dacă e așa, și dacă Gorică e absolvit pe motivul arătat, atunci e logic ca și prototipul să aibă drept la aceeași clemență. Iar dacă autorul Crailor i a transferat lui Gorică geniul de soitariu al părintelui său, e just să observăm că el, Mateiu, neavând acest dar, i-a transferat tot lui Gorică și ceva din propriile sale calități, anume cea de a fi un mic
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
un articol dezgustat și adânc dezamăgit ; cel mai implacabil anti „matein”, maestrul Șerban Cioculescu, de altminteri posesorul scrisorilor, din a cărui colecție au mers la tipar, vede în ele dovada cea mai decisivă și inapelabilă asupra „tenebrosului caracter” al autorului Crailor. Lumea și epoca în care se mișca tânărul Mateiu erau cam aceleași cu ale lui Gorică ; se scăldau cam în aceleași ape. Ieșirea din „deșă” a lui Mateiu, două decenii mai târziu, prin soluția matrimonială preconizată încă de atunci, căsătorindu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
spiritul Arhondologiei Moldovei a paharnicului Sion, dar maliția lor e lipsită de acrimoniile și violențele acestuia. Ca literatură, vreau să spun; ca artă literară, scrisorile către Boicescu sunt o operă remarcabilă, savuroasă, strălucitoare, care va rămâne fără scădere alături de Remember, Craii de Curtea-Veche și Sub pecetea tainei ; în istoria genului, la noi, se adaugă scrisorilor lui Ion Ghica și celor ale lui Duiliu Zamfirescu. Nu mi-am propus aici să-mi întemeiez aprecierea printr-un „comentariu critic”, cu citate exemplificatoare. Îmi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de pământ (sau „de pastramă”, cum i se mai zicea), „mai prejos de puterile noastre mult”, a înțeles și iubit mahalaua, și ca priveliște, și ca viață, - mult prea urgisita noastră mahala, cea de pe vremuri. 2. Titlul versiunii franceze a Crailor e absolut inadmisibil : Les seigneurs du Vieux Castel. Mai întâi, de unde și până unde „castel” ? În franțuzește, cuvântul acesta, arhaism de origine provensală, înseamnă un mic castel medieval, mai mult sau mai puțin întărit. Curtea-Veche nu avea nimic comun cu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o perioadă de anarhie, după plecarea lui Mavrogheni, o seamă de derbedei și teleleici, în frunte cu unul Melamos și una Marghioala, care și-au făcut mendrele în cel mai autentic stil de carnaval (lumea cu josul în sus). Cuvântul „crai” are un evantai semantic foarte larg, mergând în descreștere : rege, figură de cărți de joc, („crai de tobă”), bărbat falnic, berbant, derbedeu (acesta fiind înțelesul din sintagma „crai de Curtea Veche” și vine tocmai de la dezmățul lor impudic în ruinele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cu unul Melamos și una Marghioala, care și-au făcut mendrele în cel mai autentic stil de carnaval (lumea cu josul în sus). Cuvântul „crai” are un evantai semantic foarte larg, mergând în descreștere : rege, figură de cărți de joc, („crai de tobă”), bărbat falnic, berbant, derbedeu (acesta fiind înțelesul din sintagma „crai de Curtea Veche” și vine tocmai de la dezmățul lor impudic în ruinele curții domnești). Pașadia cunoștea istoria și știa sensul acestei „însoțiri de cuvinte”, care, spune el, „lasă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cel mai autentic stil de carnaval (lumea cu josul în sus). Cuvântul „crai” are un evantai semantic foarte larg, mergând în descreștere : rege, figură de cărți de joc, („crai de tobă”), bărbat falnic, berbant, derbedeu (acesta fiind înțelesul din sintagma „crai de Curtea Veche” și vine tocmai de la dezmățul lor impudic în ruinele curții domnești). Pașadia cunoștea istoria și știa sensul acestei „însoțiri de cuvinte”, care, spune el, „lasă pe jos - curtenii calului de spijă - cu aceiași însemnare, din vremea lui
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dacă era însă vorba de o maimuță folosită pentru exhibiții, în loc de plată i se cerea dresorului să dea o reprezentație în timpul traversării. E cazul deci de a zice, lăsând la o parte operațiunile cambiale, oneste sau nu, că Pirgu, amuzorul crailor, ̀ și plătea consumațiile „en monnaie de singe” ; de asemeni și tânărul Mathieu Jean Caragiale căruia ministrul Mortzun îi oferea regulat, seara, la Capșa, un pahar de Porto ca să-i țină de urât (cf. M.I.C., Dosar al existenței, pp. 34-35
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
-l paște pe un diplomat surprins "în teritoriul inamic", capcană folosită adesea de serviciile secrete, mă gândesc la faptul că eu, dacă m-aș fi bucurat de frumusețile locale, aș fi putut scăpa "de ochii albaștri chilieni" doar folosind manevrele "craiului" Zeus cel transformat pentru a-și cuceri iubitele în lebădă, ploaie de aur, taur, ceea ce, recunosc, nu mi-a reușit! Turnătoria îmi amintește și de un banc de pe vremuri cu celebrul Radio Erevan: "Un ascultător întreabă dacă se poate să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]