5,590 matches
-
erosului. Înțelegem atunci ce afecte îi atribuiau idolului religiile Scripturii. Ca și acel schimb continuu de la fascinație la repulsie, acea alternanță între tămâie și ruguri, de-a lungul răfuielilor creștine cu "scandaloasa". Iubirea-ură față de femeie (vrăjitoare și servitoare, credulă și credincioasă, diabolică și divină) se reflectă asupra idolului. Iar cine vrea s-o strivească vrea să-și înăbușe pulsiunile. Să răpună animalul din el, demonul. Iconoclastul este, ca regulă generală, un ascet învestit cu o misiune purificatoare, adică opusul unui om
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Încă din 1936, papa Pius al XI-a consacră cinematografului o enciclică, Vigilanti cura; succesorul său, una televiziunii, Miranda prorsus, în 1957: "Așteptăm de la televiziune consecințe de cea mai înaltă importanță prin revelarea tot mai strălucitoare a Adevărului pentru inteligențele credincioase. S-a spus că religia este în declin, dar, cu ajutorul acestei noi minuni, lumea va vedea triumful grandios al Euharistiei și al Mariei" (Pius al XII-lea). Biserica a îmbrățișat secolul vizualului cu o ușurință deloc deconcertantă pentru cine știe ce o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ca scrisul, stampa pe lemn datează și chiar este semnată din anii 1410. Xilografia prospera într-un Ev Mediu pe sfârșite care avea pasiunea imaginilor pioase pentru a memoriza predicile călugărilor cerșetori, a ilustra Bibliile manuscrise, a-i învăța pe credincioși litaniile și rugăciunile. Gravura în taille-douce pe cupru, fără folosirea presei cu cilindru, ține, ca și tiparul, de artele metalului și de orfevrerie, în care excelează țările germanice. Primii maeștri anonimi ai dălții Maestrul E.S., de exemplu sunt renani. Acest
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ca Dumnezeu să existe sau nu. (Pascal se referea la Dumnezeul creștinilor, bineînțeles.) Acum, optând pentru plicul creștinilor, înseamnă a alege să fii un evlavios creștin. Dacă se întâmplă să urmezi această cale, sunt două posibilități. Dacă ești un creștin credincios și nu există Dumnezeu, când vei muri, efectiv vei dispărea în neant. Dar dacă există Dumnezeu, mergi în rai și trăiești pentru eternitate în sânul fericirii supreme: în infinitate. Astfel, rezultatul așteptării unui creștin este de: Valoare scontată = ∞ În definitiv
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și dreapta judecată; / când istețimea și ascuțimea de minte se ivesc / apare și marea fățărnicie; / când cele șase legături nu mai sunt în armonie / apar pietatea filială și dragostea părinților; / când țara se află în întuneric și-n vâltoare / apar credincioșii supuși.“ Ierarhia este prima consecință a (auto)exilării, a depărtării de Unul. Ea se naște în „distanța“ instituită prin întoarcerea privirii de la Unul. Experiența religioasă ultimă, a reîntoarcerii, este descrisă diferit, multiplul fiind resemnificat fie ca realitate transfigurată (în viziunile
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
celor care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale, p. 122) „Se numește credință, credința care face semne și minuni. Dar se numește credință și ceea ce ne duce la cunoașterea lui Dumnezeu, potrivit căreia fiecare din noi este credincios”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 4, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 271) „Fiul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 2, rp. 33, în Filocalia..., vol. III, p. 128) „Credința este aripa rugăciunii. Căci neavând-o pe aceasta, se va întoarce iarăși în sânul meu. Credința este starea neîndoielnică a sufletului, neclătinat de nici o împotrivire. Credincios este nu cel ce socotește că Dumnezeu poate toate; ci cel ce crede că va primi toate<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința nu e o teorie teologică despre atotputernicia lui Dumnezeu, ci convingerea lăuntrică că Dumnezeu îi va împlini
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fire începutul virtuților, are ca sfârșit împlinirea binelui prin ele, iar binele prin fire, ca sfârșit al virtuților, având credința ca început, e concentrat înlăuntrul ei. Căci credința este binele concentrat înlăuntru, iar binele este credința activată. Iar Dumnezeu este credincios și bun prin fire; credincios ca primul bine, bun ca ultimul obiect al dorinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 13, rp. 55, în Filocalia..., vol. III, p. 262) „Credința dreaptă și lăuntrică naște frica de Dumnezeu. Iar frica
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Fragm. 18, Diels). Dar și Platon, filosoful, în Legile sale spune: Cel care vrea să fie fericit și plin de noroc trebuie să participe de la început la adevăr, ca să trăiască cât mai mult timp cu putință în adevăr, că este credincios. Cel necredincios, însă, iubește minciuna de buna sa voie; iar cel care iubește fără voia lui minciuna, acela-i fără minte; dar nici unul, nici altul nu-i de invidiat. Omul necredincios și omul fără de minte nu au prieten (Platon, Legile
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
întâi către Corinteni, omilia V, p. 44) „Cel ce nu cunoaște adevărul nu poate nici crede cu adevărat. Căci cunoștința naturală premerge credinței”. (Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, cap. 110, în Filocalia..., vol. I, p. 246) „Încă nu e slugă credincioasă cel ce se reazemă pe simpla cunoștință; ci cel ce crede prin ascultare lui Hristos, Care a poruncit”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 5, în Filocalia..., vol. I, p. 254) „Tuturor relelor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cu nădejdea în Dumnezeu și nu despre cunoștința adevărată”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 63, în Filocalia..., vol. X, p. 331) Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut „Spune Scriptura că cel credincios în puțin, e credincios și în mult (Lc. 16, 10). Dacă ai fi crezut cuvântul meu, m-ai crede și când aș fi de față<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Adică dacă nu crezi cuvintelor ce ți le scriu, nu vei crede nici dacă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Căci sfârșitul legii este Hristos (Rom. 10, 4). Iar credința în El îndreptează și desăvârșește pe cel ce crede. Căci credința în Hristos, socotindu-se în locul faptelor legii și fiind întărită și arătându-se prin poruncile Evangheliei, face pe cei credincioși părtași de viața cea veșnică în Hristos însuși<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința în Hristos unind sufletul cu Hristos și făcându-l deci părtaș de desăvârșirea lui Hristos îl ridică mai presus de orice dreptate dobândită prin faptele legii
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a făcut ca surzii să audă glasul bunăvoinței duhovnicești, orbii să-și deschidă ochii către Domnul, infirmii să capete sănătatea cea veșnică, șchiopii să alerge să-L asculte, muții să se roage cu glasul vorbirii, dușmanul, văzând că mulțimile prea credincioase au părăsit pe idoli și că templele și lăcașurile lui au rămas goale, a născocit o nouă înșelăciune, aceea de a atrage pe creștinii nebăgători de seamă prin însuși numele de creștin. A inventat erezii și schisme prin care să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
toamna lui 1918), reunit la Oradea, a fost adoptată “Declarația de la Oradea”, ce proclama “independența națiunii române” în cadrul Austro Ungariei; împăratul Austro-Ungariei, Carol I de Habsburg a făcut o ultimă încercare de a salva imperiul lansând manifestul “Către popoarele mele credincioase” (3/16 octombrie 1918), în care propunea federalizarea Austro-Ungariei (organizarea statului în 6 regate autonome), propunere respinsă de români. ca răspuns, deputatul Alexandru Vaida-Voievod a citit în Parlamentul de la Budapesta “Declarația de independență” a populației românești din Transilvania (4/17
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
rămași - Ahile, Patrocles și Foinix - se culcă, în aceeași mare încăpere. Următoarea apariție a lui Foinix este fictivă: Atena ia chipul lui Foinix pentru a-l îndemna pe Menelau să salveze leșul lui Patrocles, pe care Atena-Foinix îl numește „prietenul credincios al lui Ahile“. Menelau îi răspunde că va face tot ce-i stă în puteri: moartea lui Patrocles îi sfâșiase inima. Mai târziu, când, după moartea lui Patrocles, aheii vin la Ahile cu daruri, și după tânguirea Briseidei, Ahile îi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
rămași - Ahile, Patrocles și Foinix - se culcă, în aceeași mare încăpere. Următoarea apariție a lui Foinix este fictivă: Atena ia chipul lui Foinix pentru a-l îndemna pe Menelau să salveze leșul lui Patrocles, pe care Atena-Foinix îl numește „prietenul credincios al lui Ahile“. Menelau îi răspunde că va face tot ce-i stă în puteri: moartea lui Patrocles îi sfâșiase inima. Mai târziu, când, după moartea lui Patrocles, aheii vin la Ahile cu daruri, și după tânguirea Briseidei, Ahile îi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
napoleoniană. Rezultatul a fost că Bonaparte, înfrînt în final pe toate fronturile de luptă, a lăsat Franța mai săracă decît o găsise și mai detestată decît fusese. Paradoxul este că francezii sînt în același timp și republicani ireductibili, și servanți credincioși ai cultului lui Napoleon. Din păcate, orgoliul galez se înalță pe o uriașă hecatombă. Istoriografia victoriană este bogată nu numai în monografii și sinteze vaste, dar și în memorii și alte izvoare primare; printre acestea din urmă, nu trebuie neglijate
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Un bust din bronz al lui Brown, executat de son vivant de sculptorul Boehm, se afla în parcul de la Balmoral. La moartea lui Brown în 1883, Victoria i-a cerut poetului-laureat, lordul Tennyson, să scrie un epitaf pentru soclul bustului credinciosului servitor. Acesta s-a executat. Iată epitaful: Friend more than servant, loyal, truthful, brave // Self less than duty, even to the grave. ********* După un biograf al lui Disraeli, acesta s-ar fi exprimat public în următorii termeni: Gladstone treats the
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fiind și purtându-neîn așa fel încât să dăm crezare celor ce au siguranța clarvederii și săne încredem deplin lui Dumnezeu, întru care este credința noastră,și în felul acesta să fim socotiți drepți înaintea Lui, ca unii ce-i suntem credincioși.” <footnote Sfântul Grigorie Palama, op. cit., p. 105. footnote> Tâlcuind ce înseamnă „dreptatea” lui Dumnezeu,când afirmăm credința cuiva, de exemplu, a lui Avraam - „Și a crezutAvraam pe Domnul, și i s-a socotit aceasta ca dreptate” -, înțelegemce înseamnă „a crede
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
footnote>. Cu acest sens este folosit când Dumnezeudecide înlăturarea arhiereului Eli din demnitatea slujirii la sanctuarși anunțarea investirii în funcție a unui preot vrednic și demn deînalta slujire; Vaaqimoti li Kohen Neeman ca´așer bilebabi („Și îmi voiridica un preot credincios, după inima Mea”). Același termen se folosește și cu referire la tânărul rege David când preotul Ahimelec îldescrie ca pe un om plin de încredere pentru casa lui Șaul (adică un w mÆ aÖ n< cf. I Șamuel 22, 14
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
David când preotul Ahimelec îldescrie ca pe un om plin de încredere pentru casa lui Șaul (adică un w mÆ aÖ n< cf. I Șamuel 22, 14). Termenul se mai putea aplica în aceeașimăsură și unui martor dovedit că este credincios și adevărat în fațaunei instanțe de judecată (Ieremia 42, 5). Înaintea tuturor, mareleprooroc Moise a fost calificat drept un neeman becol beti („drept întoată casa Mea”), zice Domnul despre cel care la un moment dat afost contestat de către unii dintre
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de restul făpturilor. Omul trebuie să mai creadă că se deosebește de restul creaturilor și prin faptul că prin cădere, între el și Creator s-a deschis oadevărată prăpastie de care trebuie să se simtă responsabil.În concluzie, a fi credincios sau a avea o credință atât în limbajul profan cât și cel religios înseamnă a avea o opinie, a presupunesau chiar a fi convins de un adevăr sau altul. Cuvântul „credință”sugerează cel mai adesea o valență pur religioasă. Credințele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
în lume. Așa cum rezultăcând zice că: „Toate viețuitoarele pământului Te așteaptă ca să ledeschizi Tu mâna Ta ca să se sature de bunătăți, iar dacă îți întorcifața proniatoare ele tremură, iar de îți retragi Tu suflarea Ta, ele pier”(Psalm 104, 27). Credinciosul psalmist era deci convins că toată lu-mea este descoperită înaintea lui Dumnezeu în orice moment alexistenței sale și își primește existența de la El în permanență ca șicând ar crea-o în fiecare clipă<footnote Gerhard Von Rad, op. cit., volumul I
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lume pentru a ne elibera din robia păcatului și a morții prin jertfa Sa de pe cruce, iar noi crezând în El sănu pierim ci să avem viață veșnică (Ioan 3, 16). Psalmistul îl fericește,ca din partea lui Dumnezeu, pe bărbatul credincios care nu umblăîn sfatul celor nelegiuiți și nu se oprește pe calea celor păcătoși(Psalm 1, 1). Comentând acest text un exeget modern subliniază căomul credincios se va bucura de fericirea veșnică pentru lucrurile(se subînțelege, rele) pe care nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
viață veșnică (Ioan 3, 16). Psalmistul îl fericește,ca din partea lui Dumnezeu, pe bărbatul credincios care nu umblăîn sfatul celor nelegiuiți și nu se oprește pe calea celor păcătoși(Psalm 1, 1). Comentând acest text un exeget modern subliniază căomul credincios se va bucura de fericirea veșnică pentru lucrurile(se subînțelege, rele) pe care nu le face, pentru locurile pe care nu lecercetează, cărțile pe care nu le citește, filmele pe care nu le vizionează și anturajul pe care nu-l
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]