3,573 matches
-
ferme doar în șoaptă. Și nu erau deloc idei rele, ideile ferme ale lui Julius Zimberlan. După 23 septembrie, au apărut zeci de formațiuni politice și mai fiecare cetățean conștient din Vandana de Nord și-a etalat cât mai vocal crezul în interiorul unui partid. Mai fiecare cetățean conștient din Vandana de Nord, dar nu și Julius Zimberlan. Nu că acesta n-ar fi avut nimic de spus, însă și-a exprimat toate ideile atât de ferme doar în șoaptă. Și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
mod logic, acest rit a fost interzis în Sud. În contrapartidă, credința omega a fost interzisă, în mod logic, în Nord. Prelații din Nord au organizat o conferință internațională unde înalți ierarhi, precum și personalități laice au analizat ereziile la adresa Adevăratului Crez conținute de ritul omega. Prelații din Sud au organizat o conferință internațională unde înalți ierarhi, precum și personalități laice au analizat ereziile la adresa Adevăratului Crez conținute de ritul alpha. Cele două conferințe s-au bucurat de un real succes și s-
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
au organizat o conferință internațională unde înalți ierarhi, precum și personalități laice au analizat ereziile la adresa Adevăratului Crez conținute de ritul omega. Prelații din Sud au organizat o conferință internațională unde înalți ierarhi, precum și personalități laice au analizat ereziile la adresa Adevăratului Crez conținute de ritul alpha. Cele două conferințe s-au bucurat de un real succes și s-au încheiat cu aplauze sincere, inițiatorului din Nord i s-a cântat "Vrednic este!". Exact în același timp, în Sud, inițiatorului conferinței i s-
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
răspunsurilor? 3.2. Să valorizăm... valoriletc " 3.2. Să valorizăm... valorile" Faptul că un sistem de învățământ nu se centrează doar pe transmiterea și evaluarea cunoștințelor este deja un truism. Se cere de la acesta și formarea-evaluarea unor atitudini, a unor crezuri, a unor valori. Dar cum se evaluează valorile? Câți dintre profesori se raportează la aceste repere când este vorba despre evaluare? Atitudinile sunt niște preferințe constante ale persoanelor în legătură cu ceea ce au de spus, de gândit, de făcut. Este acel standard
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Valorile pot fi evidențiate la toate disciplinele. Și la matematică, și la fizică, și la biologie, și la economie. Și la literatură, și la religie, și la desen, și la sport - peste tot acolo unde este vorba despre poziții, atitudini, crezuri despre ceea ce se învață sau se practică (vezi și Wynne, 1963, p. 32; Tyler, 1986, pp. 79-89). Dar dacă am avea un învățământ „centrat” pe valori, cum s-ar putea realiza evaluarea acestora? Printr-o pluralizare a reperelor în concordanță
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
progres și dai de înțeles acest lucru persoanei respective, chiar așa se va întâmpla: ceea ce ai „profețit” în legătură cu evoluția subiectului devine o realitate. Principiul „descoperit” în secolul XX nu este decât o raționalizare și o aplicare în educație a unui crez mai vechi, ce a fost cunoscut încă din zorii umanității. Mai mult, el a intrat în conștiința culturală a omenirii sub forma unui mit (o formă de generalizare a cunoașterii): mitul lui Pygmalion. Despre ce este vorba? Conform spuselor lui
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de Grigorie din Nazianz, decretînd că cele trei componente ale Treimii sînt o singură ousia și trei hypostaseis. Discuția purtată de Augustin asupra formulei trinitare („o singură esență, trei persoane”) conține doar un singur element fundamental nou, Încorporat ulterior În crezul pseudo-atanasian adoptat În Occident: că Duhul Sfînt purcede de la Tată și de la Fiu66. La prima vedere, sistemul controverselor trinitare e simplu și pare a fi organizat În baza a trei dihotomii principale: o „persoană” În Mintea lui Dumnezeu versus mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Maică, ci numai În aparență, dokesei”14. Luîndu-se după un episod din Istoria lui Petru, toate celelalte izvoare vorbesc despre reservatio mentalis a ereticilor, capabili să mărturisească pe față credința ortodoxă, dar să dea, pe ascuns, un Înțeles simbolic cuvintelor Crezului; ca și despre felul lor de a se ascunde și de a se preface În ochii altora că urmează credința ortodoxă și cultul ortodox. Compendiul le mai pune În seamă și Întovărășiri promiscue 15; În Formulele de abjurare 16, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
8); biserică (6); da (6); nu (6); opinie (6); posibil (6); pot (6); naiv (5); văd (5); bine (4); credul (4); în Dumnezeu (4); încrezător (4); presupun (4); probabil (4); siguranță (4); susțin (4); vreau (4); ateu (3); convins (3); crez (3); și eu (3); incertitudine (3); în (3); minciună (3); mult (3); voință (3); de acord (2); acum (2); adevărat (2); adevărul (2); aștept (2); bun (2); certitudine (2); ceva (2); conștiință (2); crezul (2); curaj (2); dragoste (2); dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vreau (4); ateu (3); convins (3); crez (3); și eu (3); incertitudine (3); în (3); minciună (3); mult (3); voință (3); de acord (2); acum (2); adevărat (2); adevărul (2); aștept (2); bun (2); certitudine (2); ceva (2); conștiință (2); crezul (2); curaj (2); dragoste (2); dreptate (2); în el (2); eu (2); existență (2); mă gîndesc (2); gîndește (2); iubesc (2); iubire (2); înțeleg (2); mama (2); mereu (2); minciuni (2); minte (2); multe (2); oameni (2); orice (2); că
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amuzant; apare; aparente; aparența; apariție; a apărea; arăta cumva; a arăta; a se arăta; asemăna; aspect; atent; avea; avion; bolnav/ă; a fi bună; calm; calvar; caracterizare; chiar; chip; cică; cinema; cîrtiță; clar; coafor; comunicare; concret; confuz; confuzie; corul; cred; crez; cunoscut; curios; demn; deșteaptă; dezamăgire; discret; discriminare; dispare; disperat; dispoziție; distrat; doar; dragoste; dubios; elegant; emoționant; este; nu este; exactă; ezitare; fățarnic; două fețe; mai multe fețe; fițe; a fost; frică; a fi frumos; a se gîndi; gîndi; gîndire; greșit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nevoie; Biblie; bine; blîndețe; bogăție; bou; bunăvoință; bunica; bunică; calm; cărți; la cer; a cere ajutor; a cere sfat; cerea; cerea milă; cerințe; cerșea; a cerși; cerși; cerșit; cerul; cineva; cîine; confesiune; consacrat; conștientizare; copii; a crede; credința; creștin; creștinism; crez; cultură; curaj; cuvînt; dansează; degeaba; distracție; divin; divinitate; doleanță; pe Domnul; a dori; a-și dori ceva; dorințe; drăguț; duh; dumnezeiască; la Dumnezeu; epuizare; evlavie; femeie; focului; forță; frig; furor; gîndea; grădina Ghetsimani; greșeală; greutate pe suflet; a ierta; lui
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
0 rugăciune: Dumnezeu (142); credință (132); Biserică (82); icoană (19); dorință (17); religie (16); cerere (15); liniște (15); cruce (14); speranță (11); închinare (9); sfînt (10); sfîntă (9); ajutor (7); credincios (7); rugă (7); divinitate (6); iertare (6); rugăminte (6); crez (5); pace (5); suflet (5); Tatăl nostru (5); Iisus (4); meditație (4); necaz (4); nevoie (4); altar (3); amin (3); biblie (3); carte (3); frumoasă (3); mulțumire (3); pocăință (3); seară (3); smerenie (3); spovedanie (3); bunica (2); cere (2); divin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din jurul revistei Vatra din Târgu-Mureș) s-a ridicat la 272. Chestionarul a inclus întrebări referitoare la percepția schimbării condițiilor de publicare după 1989, cenzură, surse de finanțare, activitatea publicistică în presă, relațiile cu publicul, cu instituțiile literare, cu ceilalți scriitori, crezul literar, practici de scriere, preferințele literare (urmând a constitui ierarhii literare), relația cu spațiul politic. De asemenea, au fost completate pentru fiecare subiect câte o fișă biografică (incluzând și informații legate de venituri, capitalul economic și cultural deținut, pozițiile politice
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
sus. Astfel, umanismul este considerat de acesta din urmă drept inuman, prin relaționarea ființei umane la tehnică, la progres și la rațiune, adică la modernitatea de tip iluminist. „Prin tehnică, lumea umană a pășit în inuman”, iată o mostră de crez „paroxist” al lui Baudrillard (2001Ă. Precum postmodernismul poate fi interpretat ca un dincolo de modernism, postumanismul poate fi interpretat ca un dincolo de umanism, ca o critică și o soluție la acesta din urmă. Nu vom insista asupra acestei posibile corelări între
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
limitare și impoziție, transumanismul se întâlnește, în plan social, cu libertarianismul în privința unei ordonări instante a societății care să desfidă structurile legale și normative ale oricărei Puteri, de la stat la o corporație economică. Spre exemplu, visul extropienilor (filosofii al căror crez este creșterea extropiei, a vitalității și a energieiă este să devină tot ceea ce vor să devină, fără constrângeri și fără determinări biologice sau sociale, într-o viziune de apologie a libertății interioare și exterioare. Principiile de bază ale metafizicii acestora
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
misterele științei geneticii și ale biologiei celulare. Probabil gurul a citit lucrări ale transumaniștilor și a fost „inspirat” în calitatea sa de profet, având în vedere remarcabila asemănare dintre discursul științific transuman și propovăduirile sectei raeliene! La fel cum în crezul religios raelian se regăsește o mare doză de misticism pseudoștiințific, în credința oamenilor de știință afiliați ideilor transumaniste se observă o izbitoare viziune spirituală, o proorocire a transcendenței și a dăinuirii spiritului uman prin intermediul avansării bioștiințelor și tehnologiilor. Criticând astfel
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
derulării zi-noapte și ale trecerii anotimpurilor. De pildă, râul se metamorfozează în flux subteran sau în venă a sângelui și viceversa; rocile se transformă în organe pulsânde ale corpului, iar organele bătrâne devin oase (vezi pagina web a artistei pentru crezul său artistică. Așadar, dinamica structurii și a viziunii fluide, evidențiind ritmul ciclic al germinației și al putrezirii corespunde procesului complementar de materializare a participantului, în termeni corporal-fizici și de imaterializare a imaginii, respectiv a reprezentărilor tehnoiconice. Această instalație virtuală vrea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și înlocuirea limitelor umane cu augmentările robotice, care sunt omnipotente, însă amorale. Pe lângă imaginea cyborgului (a omului cibernetizată, iconul robotului (a sistemului tehnologic care poate sau nu să fie antropomorfică este sursa unor speculații și a unor utopii care spulberă crezul umanist al umanului drept „vârful” creației și al evoluției. De la primele utilizări, ficționale, ale termenului (de pildă, Karel Capek în „R.U.R”, 1921Ă sau de la roboții anilor ’60 și ’70 care progresează în locomoție, percepție și rezolvarea de probleme
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reconstrucție sau o reorganizare a experienței” care se adaugă experiențelor anterioare și mărește „capacitatea de a dirija evoluția experienței care urmează” (Dewey, 1972). El asigură continuitatea socială, „este mijlocul pentru menținerea acestei continuități sociale a vieții”. „Cred, scrie Dewey în Crezul său pedagogic, că întreaga educație se realizează prin participarea activă a individului la conștiința socială a omenirii”, că acest proces „îi întărește conștiința, îi formează deprinderile, îi trezește ideile, sentimentele și emoțiile.” (Dewey, 1971) Individul moștenește capitalul consolidat al civilizației
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
De Landsheere, L’éducation et de formation, PUF, Paris, pp. 518-531. Dave, R.H., 1973, Éducation permanente et programme scolaire, Institut de l’UNESCO pour l’Éducation, Hamburg. Dave, R.H. (coord.), 1976, Foundation of lifelong education, Pergamon, Oxford. Dewey, John, 1971, „Crezul meu pedagogic”, în Antologia pedagogiei americane contemporane, E.D.P., București. Dewey, John, 1972, Democrație și educație, E.D.P., București. Dewey, John, 1977, Trei scrieri despre educație, E.D.P., București. Dimitriu, E., 1978, Educația permanentă - educație a întregului popor, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
director al Seminarului Pedagogic, Ștefan Bârsănescu trece la punerea în practică a programului său. Putem reconstitui concepția sa despre organizarea educației din lucrările sale, mai ales din cele cu caracter practic-aplicativ. În prefața la Pedagogia practică, el își formula astfel crezul profesional: învățământul trebuie pus „în slujba individului spre a-l forma ca om, ca membru al comunității sale, ca profesionist, pregătindu-l, formându-l și organizându-l sufletește pentru o viață mai înaltă” (Bârsănescu, 1946, p. 8). Pedagogia practică studiază
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pe inițiatori era aceea de a câștiga pe „cei mulți” pentru valorile culturii, valori prezentate astfel „încât să intereseze partea dinamică și tânără din fiece om și să încălzească majoritatea poporului pentru munca și sacrificiile reclamate de un astfel de crez”. Oameni de toate categoriile, afirma Virgil Bărbat în fața comunității mondiale a educatorilor, „trebuie să fie instruiți mai mult prin intermediul gândirii, al judecății și ca atare noi trebuie să le dovedim valoarea lucrului pe care această asociație are intenția să-l
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
au înțeles nevoile momentului istoric. După realizarea idealului național, unirea tuturor românilor, era nevoie de o operă de educație națională, în acord cu cerințele unei societăți moderne. Idealul național trebuia susținut printr-o politică culturală corespunzătoare. „Orice cultură are un crez, scria Bărbat în „Premisele umane ale culturii moderne”, o idee îmbrăcată în sentiment, care o susține. Aceasta este idealul central al societății respective.” Iar idealul are nevoie de un „sistem cultural corespunzător”, de o „organizație” democratică menită să asigure crearea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cu rezultatele pe care le cunoaștem). De orice fel ar fi cooperația - de producție, de comerț, de consum - ea trebuie să se sprijine pe asemenea „idei fundamentale” care-i conferă garanția moralității și posibilității educației sociale a maselor - acesta e crezul acestui reprezentant al cooperatismului românesc. Cum au fost materializate asemenea idei în cooperația română? Toți doctrinarii pionieri ai cooperatismului românesc au susținut această formulă ca pe o posibilitate de a ameliora mizeria țărănimii și, mai apoi, a clasei muncitoare, dar
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]