206,013 matches
-
cunoscute din Roma, Nottetempo. Pînă în prezent, premiul, datînd din 1929, a fost adjudecat mai ales de cărți apărute la prestigioasele edituri Einaudi, Mondadori, Rizzoli, Bompiani, Feltrinelli și Garzanti. Cu excepția unor scurte paranteze, cînd a fost atribuit mai ales pe criterii ideologice (lui Antonio Gramsci, în 1947, pentru scrisori familiale trimise din închisoare), el a consacrat opere de ficțiune de Elsa Morante, Italo Calvino, Giorgio Bassani iar în ani mai apropiați de noi, de Rosetta Loy și Niccolo Ammaniti. Scriitor lombard
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
deces. Și atunci, dacă ne lepădăm de maniera terminologică, putem scrie despre un filozof făcînd uz numai de cuvintele noastre? Da, dar cu o singură condiție: să existe o idee pe care s-o poți desprinde din limbajul autorului comentat. Criteriul acesta e atît de sigur încît poate fi folosit ca test cu ajutorul căruia să hotărăști dacă un filozof are idee sau nu. Testul acesta, pe care l-aș putea numi, "proba povestirii" sau "proba transgresării limbajului", spune pur și simplu
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
orice manifestare de acest fel. Și nu pentru că noi, românii, am avea o natură violentă și abia așteptăm prilejuri pentru a sparge tot ce întâlnim în cale. Îmi displac, însă, ideile în a căror apărare se ridică formațiunile organizate după criterii militare sau paramilitare. Oricât aș vrea, nu pot să-i exclud pe suporterii timișoreni din rândul galeriilor gata să se inflameze din orice fleac, neezitând să treacă la acțiuni violente, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Atunci, câteva zeci
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
în curs de construcție. Superficialitatea, îngăduința, delăsarea care puteau apărea visuri blânde din disciplina fanatică și plină de cruzime a dogmei, erau piedici și găuri negre în realitatea democrației în curs de a se naște și de a-și inventa criterii și rigori. Celebra frază potrivit căreia comunismul românesc va fi Stalin plus Caragiale, frază aparținând lui Belu Zilber, care se pricepea bine și la Caragiale, și la Stalin, nu se voia decât un sarcasm, dar a fost de fapt strania
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
nu putea să nu lase urme. E adevărat că împotriva răului devenit absurd nu se putea lupta cu armele raționalului, dar în același timp acceptarea armelor absurdului - și bășcălia ca atitudine existențială a fost una dintre ele - prezintă riscul dizolvării criteriilor, al convertirii definitive la bășcălie. Ca într-o vaccinare deci, singura șansă ar fi fost inocularea bolii, a batjocurii, a deriziunii doar în măsura în care sănătatea avea nevoie de ele pentru a se apăra, o vaccinare neomologată științific însă, ale cărei teste
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
mele n-au făcut altceva decât "să se pună cu bășcălia" și să înainteze cu masochism împotriva ei. Cum altfel s-ar putea explica încăpățânarea de a susține că nu poate exista salvare politică și socială în afara logicii unor elementare criterii morale? Că, în măsura în care nu suntem în stare să ne repliem și să privim cu seriozitate propria noastră construcție interioară și societatea în care trăim și pe care trebuie s-o schimbăm, în măsura în care facem în continuare bășcălie de noi și de
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
sînt deschise în chip firesc situații importante de munci de răspundere, potrivite cu însușirile lor, la Academie, în Marea Adunare Națională, în ministere". Din gura lui Miron Constantinescu, care rostește "salutul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român", aflăm care este criteriul valorii literare statuat de atotputernicul partid: "Literatura noastră este o literatură cu adevărat liberă, deoarece toți scriitorii talentați s-au situat în mod liber, deschis, pe baza propriei lor convingeri, de partea forțelor progresiste ale societății". De unde rezultă că autorii
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
mai des de aceste păcate ale gîndirii contemporane, cu atît fizica își vede mai netulburată de drum, fără să-i pese de tribulațiile pe care filozofii le deapănă pe marginea ei. Că pozitivismul a fost depășit de mult și că criteriile lui sînt valori defuncte cărora nimeni nu le mai acordă încredere o tot spunem de decenii bune, atîta doar că pozitiviștii ridică și mai sus ștacheta cunoașterii, fără să se sinchisească de acest verdict sumbru. E un prilej de umilință
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
omul politic, ideologul, universitarul, publicistul, esteticianul Călinescu. Eugen Barbu, Opere. I. Nuvele. Romane, LX+1604 p.; II. Romane. Jurnal, 1880 p., ediție îngrijită, cronologie, note, comentarii, repere critice de Mihai Ungheanu, prefață de Eugen Simion. Este o ediție selectivă, pe criteriul valorii, ca și ediția de Opere Petru Dumitriu. Va mai dura până vom reuși să ne facem o imagine completă asupra întregii opere a lui Eugen Barbu, cu toate mizeriile ei morale și ideologice. Avem aici partea cea mai bună
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
poezii) și chiar - deja - în antologii de autor. Fără a fi cumva susceptibil de grafomanie, Marius Ianuș scrie abundent și editează proteic. Este motivul pentru care orice privire serială asupra poeziei sale ar constitui o destul de serioasă eroare de lectură. Criteriul șirului, al succesiunii sau al severelor ierarhii valorice din aproape în aproape se invalidează imediat. Dacă ținem seama de vechea deprindere a cititorului de a-i da întotdeauna crezare lui Ianuș, atunci un volum cum e foarte recentul Ștrumfii afară
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
adevărat.ť" Morala e simplă: a putea să reduci dificilul la inteligibil este indiciul profunzimii gîndirii. Altfel spus, semnul după care poți să-ți dai seama dacă ai înțeles o problemă este putința de a o prezenta pe înțelesul tuturor. Criteriul acesta nu poate da greș, căci pe baza lui poți despica apele în materie de cunoaștere și pseudo-cunoaștere omenească. Iar ceea ce face Feynman în Șase lecții ușoare este prezentarea ad usum Delphini a fizicii cuantice. Ideea fundamentală a lui Feynman
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
puțin sau prea superficial cunoscute, prin sintagme care au devenit automatisme) Pe plan universitar, programele europene "Socrates-Erasmus" și generalizarea programului de la Bologna vor facilita schimbul și mutarea de la o universitate la alta, dintr-o țară în alta. 4. Pe ce criterii sortați produsele culturale de export? Contează scara valorică. Să fie un autor interesant pentru un public care nu e cel românesc. De pildă, pomenesc "Craii de Curtea-Veche" a lui Mateiu Caragiale. Este o carte splendidă, care spune foarte multe despre
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
de unde și lipsa de potrivire dintre conjunctura în care ai nimerit și comportamentul pe care îl ai. Încercînd să ofere o regulă menită a evita neconcordanța dintre cum te porți și împrejurarea în care te afli, José Antonio Marina propune "criteriul ierarhiei contextelor". Contextul e cel care îți spune cum anume trebuie să-ți folosești inteligența, în nici un caz idealurile tale. Și tot contextul îți spune ce scopuri poți avea la un moment dat. Pesemne că principiul acesta ar fi trebuit
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
cînd te porți sfidînd condițiile contextului, vei dovedi prostie, ceea ce înseamnă că flexibilitatea e semn de deșteptăciune. Din păcate, impresia pe care o lasă acest principiu este cel de invitație la oportunism, la adaptare spășită. Caci dacă eficiența adaptativă e criteriul suprem după care măsori inteligența unui om, atunci cu cît te adaptezi mai bine cu atît ești mai inteligent, ceea ce înseamnă că inteligența este o facultate amorală. O laudă indirectă adusă oportuniștilor și descurcăreților. În cazul sentimentelor, nu mai este
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
școli, și în viața socială. Au putut să vadă, pe viu, ce prăpastie schizofrenică se cască între afirmațiile și faptele oamenilor politici. Trecând de vârsta naivității adolescentine, simt că viața lor cotidiană e domină de minciună. Absența autorității morale, a criteriilor și a proiectelor limpezi a semănat confuzie și un fel de disperare fără obiect, dar terifiantă. Mă pregăteam să scriu acest articol, când un prieten din Galați - altminteri, un om plin de umor și de-o permanentă bunădispoziție - m-a
Dulcele gust al nemerniciei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9900_a_11225]
-
solicitate, stimulate, elitele sunt mai degrabă obiectul unei dezlănțuite culpabilizări." Andrei Pleșu își asumă acest risc, argumentând cu o firească eleganță nevoia unui climat prielnic restaurării elitelor într-un moment când, cum se întâmplă acum la noi, sunt disparente orice criterii, convingeri, inițiative pozitiv productive, iar confuzia valorilor și obscenitatea publică, aș adăuga cu un mai vechi termen al d-sale, au ajuns la cote năucitoare. Toleranța este cea de a treia "obsesie". Voga sa din Vest s-a transmis și
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
are valoare. Altfel, pur și simplu nu există. Degeaba o carte proastă are forma unei cărți bune, degeaba copertele unei cărți proaste seamănă într-o bibliotecă cu cele ale unei cărți bune. Una există, alta nu există. În domeniul literaturii, criteriul axiologic devine criteriu ontologic. Criteriul de valoare devine criteriu de existență. Noi nu putem introduce în circuitul vieții culturale "cadavre" de literatură. De aceea avem o mare responsabilitate. Noi trebuie să ne asumăm răspunderea și să îndemnăm publicul să se
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
pur și simplu nu există. Degeaba o carte proastă are forma unei cărți bune, degeaba copertele unei cărți proaste seamănă într-o bibliotecă cu cele ale unei cărți bune. Una există, alta nu există. În domeniul literaturii, criteriul axiologic devine criteriu ontologic. Criteriul de valoare devine criteriu de existență. Noi nu putem introduce în circuitul vieții culturale "cadavre" de literatură. De aceea avem o mare responsabilitate. Noi trebuie să ne asumăm răspunderea și să îndemnăm publicul să se apropie de literatura
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
simplu nu există. Degeaba o carte proastă are forma unei cărți bune, degeaba copertele unei cărți proaste seamănă într-o bibliotecă cu cele ale unei cărți bune. Una există, alta nu există. În domeniul literaturii, criteriul axiologic devine criteriu ontologic. Criteriul de valoare devine criteriu de existență. Noi nu putem introduce în circuitul vieții culturale "cadavre" de literatură. De aceea avem o mare responsabilitate. Noi trebuie să ne asumăm răspunderea și să îndemnăm publicul să se apropie de literatura adevărată, bună
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
o carte proastă are forma unei cărți bune, degeaba copertele unei cărți proaste seamănă într-o bibliotecă cu cele ale unei cărți bune. Una există, alta nu există. În domeniul literaturii, criteriul axiologic devine criteriu ontologic. Criteriul de valoare devine criteriu de existență. Noi nu putem introduce în circuitul vieții culturale "cadavre" de literatură. De aceea avem o mare responsabilitate. Noi trebuie să ne asumăm răspunderea și să îndemnăm publicul să se apropie de literatura adevărată, bună sau mai puțin bună
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
descoperi diferențe semnificative, de adâncime, între "șaizeciști", "optzeciști" și "nouăzeciști" ("șaptezeciștii" fiind o generație intermediară, iar "milenariștii", una în curs de afirmare), aceste structuri create de critică pe baza unui material artistic dat sunt valide, funcționale, operaționale. Nu putem utiliza criteriile cu care îl judecăm pe modernistul abstract Nichita Stănescu pentru a evalua poemele biografiste ale lui Mircea Cărtărescu. Și invers. Conceptele diferă, unghiul de abordare se schimbă, însăși înțelegerea poeziei suportă modificări de la o etapă la alta a istoriei acesteia
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
că G. Călinescu, Nae Ionescu, Mircea Eliade sau Camil Petrescu sunt aici doar personaje, și că imaginea biografică a acestora rămâne o cu totul altă chestiune, absolut independentă în raport cu orice judecător. Ei bine, ceea ce mă nedumerește cu adevărat ține de criteriul de selecție folosit. Fiindcă nu textul e incriminat, ci eventualitatea reprezentării lui scenice. Nu faptul că, iată, Steaua fără... Mihail Sebastian a fost editată sub formă de carte și de CD audio deranjează, ci posibilitatea ca această piesă să fie
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
din acest dosar, dintr-o arhivă personală a durerii, apar într-un volum pe cât de bine întocmit, pe atât de copleșitor, la lectură, prin evidențele lui documentare. Cazul "Artur" și exilul românesc cuprinde o sută de documente reprezentative, alese după criteriul apartenenței la o tematică (și o problematică) specifică, indicată în titlu. Au fost preferate pentru a fi selectate acele note, informări, rapoarte, referate, fișe și tabele ce fac referire directă la românii din exil și - mai ales - la relațiile scriitorilor
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
în parte despre Armonia, Adevăr Divin, LVS Crepuscul, Rosmarin, Shambala, Incitatus, Demiurg, Pedro Bingo, Dacia Europa Nova, Matrix Rom și altele, și altele. Toate - edituri. Sau mai exact, una mai editură decât alta, după cum ne sugerează umorul lui Cătălin Sturza. Criteriile de publicare sunt - dintru-nceput - misterioase; și nu se limpezesc cu nimic la foiletare. Prilej, desigur de glosare, de fantazare și de categorizare pentru autorul articolului. În funcție de gabarit sau de potența financiară, în funcție de perspicacitate sau de frecvența dialogurilor cu mesageri
Prin vulturi vântul viu vuia... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9988_a_11313]
-
unitar, legăturile dintre poeme nu se stabilesc la un nivel de adâncime, freatic și constant. Ceea ce la unește e un soi de peliculă, de epidermă stilistică. O atitudine expresivă, sau, în termeni publicitari, un brand. Ne putem explica, acum, de ce criteriul dicționarului de care se folosește Vasile Leac e acela borgesian, al clasificării în absența claselor, al sertarelor cu fund dublu, în care regăsim deopotrivă cuvinte și oameni, animale bizare și obiecte ale copilăriei. Lexiconul lipsit de index (la urma urmelor
Celebrul dicționar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9984_a_11309]