2,466 matches
-
aeneus, Liops vittata, Lucanus cervus (rădașca), Macrophya parvula, Melangyna quadrimaculata, Morimus funereus (croitor cenușiu), Neoascia dispar, Orthoneura plumbago, Paragus bicolor, Paragus granditarsa, Parhelophilus frutetorum, Parhelophilus versicolor, Pimpla zirnitsi, Platychirus scambus, Pocota apiformis, Psilota anthracina, Rhingia campestris, Rhysodes sulcatus, Rosalia alpina (croitorul alpin), Sphaerophoria loewi, Sympetrum vulgatum, Syrphus diaphanus, Syrphus lunulatus, Tenthredo atra, Zelima tarda. amfibieni: broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus), brotăcelul (Hyla arborea), tritonul comun: Triturus (Lissotriton) vulgaris; reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis), vipera comună (Vipera
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în Saxonia frații englezi Ioan și William; fratele cleric lombard Egidiu; fratele Palmerio și fratele Rinaldo de Spoleto, amândoi preoți; fratele laic german Rüdiger; fratele laic Rokkerus; fratele laic german Benedict; fratele laic Ditmar; fratele Emanuel de Verona, care era croitor. 35. Toți aceștia, ajungând la Hildesheim, au fost primiți imediat și ospătați de domnul Heinrich de Tossum, canonic. Apoi, prezentându-se în fața domnului episcop Conrad, mare predicator și teolog, au fost primiți cu solemnitate. Acest episcop, după ce a convocat clerul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de timp fusese mut, dar și-a redobândit graiul la Barking, prin mijlocirea Sfintei Etelburga, așa cum mi-a spus chiar el. El fusese prietenul judecătorului Angliei, Hubert de Burgh, și chiar dacă era laic și cult, așa cum se spunea, și un croitor foarte vestit, a fost admis să îmbrace haina la Londra, pe când frații nu dispuneau încă de teren pe care să se poată construi, nici de o capelă. Al treilea era fratele Jocelyn din Cornhill, cleric, originar din orașul Londra, un
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de unde ia denumirea de arteră poplitee. Situată în partea antero-internă a coapsei, artera este mai superficială la origine devenind profundă spre final, datorită traiectului ei prin interstițiul care separă mușchii extensori de cei adductori ai coapsei și faptului că mușchiul croitor (sartorius) încrucișează artera trecând înaintea ei în porțiunea sa mijlocie (între ligamentul inghinal, mușchiul lung adductor și mușchiul sartorius se descrie triunghiul femural Scarpa - trigonum femurale). Direcția arterei este oblică în jos și spre posterior, reprezentată de o linie dusă
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cu menținerea curbei sagitale; apare în ocluziile cap la cap; Grupa IV - atriția orientează fața ocluzală maxilară de sus în jos, spre lingual. 13.2. Uzura dentară de cauză patologică, denumită “abrazie dentară” apare datorită: - exercitării parafuncțiilor: ticuri profesionale (tapițer, croitor, instrumente de suflat); - obiceiuri vicioase - consumatori de semințe, geofagi (consumatori de pământ), consumatori de betel etc. Constant, bruxismul este cauză de uzură dentară. Abrazia patologică se poate localiza: - la nivelul unui dinte și se datorează efortului de a se înlătura
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
să vorbești despre palmieri”) și descrie condiția unei familii de intelectuali în societatea comunistă, pentru care unica soluție de supraviețuire morală și spirituală este „hazul de necaz”. În volumele Cocoșul de apă (1971), Porțile vântului (1975), Degetarul de ceață (1976), Croitorul de povești (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor) ș.a., se înfățișează o altă latură a personalității prozatoarei, surprinsă de la început de critici, și anume aceea de „om sălbăticit de dorul copilăriei” (Dana Dumitriu). Aici autoarea nu se limitează la repovestirea sau modernizarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
prin umor, imaginație și spirit ludic. SCRIERI: Geamantanul din America, București, 1969; Cocoșul de apă, București, 1971; Câinele și gramofonul, București, 1973; Porțile vântului, București, 1975; Marea la ora șase, București, 1976; Degetarul de ceață, București, 1976; Supraviețuitorii, București, 1980; Croitorul de povești, București, 1980; Tandem sau Să vorbim despre palmieri, București, 1984; Sora păpădiilor, București, 1984; Umbra poveștilor, București, 1986; Teatru, I-II, București, 2000; Primăvara la Zürich, București, 2001. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, Marta Cozmin, „Cocoșul de apă”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
clasei exploatatoare.(Ă.). Cu același Înțeles Însă ar fi trebuit să scoată la iveală nobilele trăsături de caracter ale fruntașilor clasei muncitoare. Personalitatea lui Frimu apare cu totul ștearsă. (Ă). Un personaj construit cu metodele de lucru ale beletristicii este croitorul Mitică. Un alt personaj pe care autorul l-a vrut reprezentativ, de data asta pentru țărănime, este Niță Petru. (Ă). Ceea ce scade valoarea personajelor de care am vorbit sunt sentimentele de romantism cu care autorul Învăluie unii dintre oamenii și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ministerului Muncii și Asigurărilor Sociale în iunie 1926, cuprinde un număr de 83 persoane, capi de familie. Odată cu ei au rămas pe drumuri și copiii acestora, în număr de 169. Între acești mici meseriași regăsim rotari, fierari, cuferari, curelari, cizmari, croitori, țesători, brutari, lăcătuși, tinichigii, ciurari, zugravi, cojocari, tâmplari, bragagii, frizeri, bărbieri etc. Conform unui raport privind activitatea de ajutorare a sinistraților, elaborat de Comitetul de asistență al Evreilor Băcăuani, numărul total al persoanelor afectate de incendiul din 16 mai 1926
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ateliere în care se produceau și comercializau diferite produse. În cadrul acestor ateliere prăvălii activitățile desfășurate erau extrem de diversitatea. Aici îi putem regăsi pe băcani, rachieri, blănari, pitari, covrigari, bărbieri, curelari, olari, abagii, tăbăcari, soponari (sau „făclieri”, producători de lumânări), cojocari, croitori, ciubotari ș.a. Un document important, ce oferă cercetătorilor unele repere statistice privind compartimentarea socio-profesională a locuitorilor orașului Bacău din această perioadă, este catagrafia din anul 1845. Astfel, în acest an, din totalul familiilor existente, cele ale meșteșugarilor reprezentau 30%, iar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
stoleri (tâmplari), cizmari, bărbieri, blănari ș.a. Fierarii proveneau în special din rândul țiganilor. Odată cu progresiva consolidare a statului modern român, locuitorii evrei își fac tot mai mult simțită prezența în diferitele sectoare ale economiei locale, în special în domeniul meseriilor (croitori, căciulari, ciubotari, cizmari, argintari etcă sau al micului comerț. Dealtfel, profesia a devenit un nume patronimic al meseriașilor evrei în foarte multe cazuri: Croitoru, Ciubotariu, Argintaru, Căciularu, Covrigaru etc. O statistică din anul 1880 ne indică următoarea stratificare profesională a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o parte, listarea numelor meseriașilor băcăuani ne scutește de a mai face orice apreciere în privința compartimentării etnice a domeniului și, pe de altă parte, noutatea informației, nefructificată până în prezent în nicio lucrare de interes local. Iată numai câteva exemple (1906): croitor (14) - Herman Swartz, Solomon Rosenfeld, S. Grimberg, Avram Iacobovici, Leyer Auslender, Lupu Șaler, Haler Herșcovici, Avram H. Marcu, Moise Craus, Zalman Kofler, R. Simon, Ștrul Craus, Aron Pascal, M. Leibovici; ceasornicar (9) - L. Mălinescu, I. Steimberg, Pincu Schwartz, I. Grimberg
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru alegerile comunale din anul 1926 - total 2.916 alegători. Datele de mai jos, prezentate „în oglindă”, pe diferite domenii de activitate, sunt mai mult decât relevante: comerciant - total - 342 persoane: 270 evrei (79%), 61 români (18%), 11 armeni (3%); croitor - total - 30 persoane: 25 evrei (83%), 5 români (17%); cizmar - total - 59 persoane: 31 evrei (53%), 28 români (47%); măcelar - total - 22 persoane: 15 evrei (68%), 6 români (27%), 1 armean; birjar - total - 29 persoane: 24 evrei (83%), 5 români
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
puteau angaja meditatori particulari pentru copii - profesori de latină, limbi moderne, matematică, desen, dans sau muzică (profesori de piano sau vioară) -, îi puteau „elibera din funcție” pe baza unui capriciu personal sau în urma constatării lipsei de progres a copiilor, alegeau croitorul pentru garderoba personală și a copiilor, fixau pentru aceștia din urmă un anumit calendar al studiilor și al vacanțelor, trasau „directive” personalului angajat cu privire la lista de cumpărărturi, meniul zilei ș.a. Totuși, cadrul familial a fost un spațiu al preponderenței masculine
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de „Magazinul General”, deținut de Haim Löbel. În ceea ce privește moda feminină, începutul secolului al XXlea despovărează ținutele doamnelor de crinolină și turnură. Se purta fusta cloș, ce atârna liberă până aproape de pământ, formând cute firești, fără intersectarea și orinentarea lor de către croitor. Bluzele, în general, de mătase (muselină), aveau mânecile voluminoase - tipul balon -, umflate pe braț și mulate pe antebraț. În contrast cu dimensiunile, de multe ori, exagerate ale mânecilor, talia capătă suplețe datorită unui nou tip de corset, mai lung și mai elastic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acest aranjament era numit <<varză>>”. Acest tip de pălării - adevărate „depozite” de accesorii - a fost abandonat în perioada interbelică, atunci când doamnele au îmbrățișat modelele franțuzești, mult mai simple și de mici dimensiuni. Tot acum, rochiile devin mai scurte - în general, croitorii abordau modelul trei sferturi -, ajungându-se la „performanța”, în cazul tinerelor lipsite de prejudecăți, expunerii picioarelor până la nivelul genunchilor. De regulă, taioarele, ce au dominat peisajul vestimentației feminine în perioada interbelică, erau realizate din materiale de culoare deschisă, albul fiind
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care am scris principalele evenimente întîmplate în timpul vieții mele. Începînd cu strămoșul familiei Simon, care este Marin cel mai vechi pe care l-am putut găsi în registrele comunei La Fontaine-Saint-Martin, am făcut o mică genealogie după aceea [...]. Marin Simon, croitor de haine, născut la Brou, oraș din provincia Beauce, a plecat de acolo pentru a face turul Franței și, după ce a parcurs mai multe provincii, își fixă rostul în La Fontaine-Saint-Martin și se căsători acolo în 1589 cu Louise Maloyer
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a face turul Franței și, după ce a parcurs mai multe provincii, își fixă rostul în La Fontaine-Saint-Martin și se căsători acolo în 1589 cu Louise Maloyer, avu un fiu în 1590 pe care-l numi Pierre care a fost tot croitor. Și Pierre se căsători cu Agathe Pousse; ei avură un fiu născut în 1638 care avu numele de André, care era țesător. André căsătorindu-se, avu un fiu în 1669 pe care îl numi Michel; el fu tot țesător. Michel
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
, Nicolae (17.V.1945, Gorganu, j. Argeș), critic și istoric literar, editor. Este fiul Filoteei (n. Ogradă) și al lui Virgil Mecu, croitor. Frecventează școala elementară din localitatea natală (1952-1959) și Școala Pedagogică de Învățători din Câmpulung (1959-1965). Învățător stagiar (1965- 1966) la școli din comunele Cobia de Sus și Vișina, în județul Dâmbovița, devine în 1967 student la Facultatea de Limba și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
mai vechi românești, scopul ni-l spune autorul însuși într-o "notă" de la sfârșitul piesei: "... Noi am fost zis - nu ne mai aducem aminte unde - că sunt mulți care schingiuiesc și sfâșie frumoasa noastră limbă și în loc de creatori se fac croitori și croitori răi. Asta ne-a îndemnat a compune această mică comedie crezând că facem un bine arătând ridicolul unor asemine neologiști". Nu-i vorbă, farsa aceasta e peste măsură de slabă. Chiar alegerea locului, Burdujănii, e o copilărie, căci
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
românești, scopul ni-l spune autorul însuși într-o "notă" de la sfârșitul piesei: "... Noi am fost zis - nu ne mai aducem aminte unde - că sunt mulți care schingiuiesc și sfâșie frumoasa noastră limbă și în loc de creatori se fac croitori și croitori răi. Asta ne-a îndemnat a compune această mică comedie crezând că facem un bine arătând ridicolul unor asemine neologiști". Nu-i vorbă, farsa aceasta e peste măsură de slabă. Chiar alegerea locului, Burdujănii, e o copilărie, căci la Burdujăni
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al său. Acțiunea se va petrece poate la Humuleștii lui Creangă. Dar pentru ce scriitorii vechi au zugrăvit cu atâta predilecție pe femei, când au voit să ridiculizeze mania civilizației ? C. Negruzzi, cum spune singur, a voit să ridiculizeze pe "croitorii" limbii: a ales pe o femeie. Alecsandri, pe Gahița Rosmarinovici, cucoana Chirița etc. O fi și frivolitatea feminină, dar cauza principală ni se pare alta. Ion Ghica, în O călătorie la Iași1, zice că femeile au făcut mult pentru ideile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de Eliade, îl numește, în râs, "marele amiratoare della prestidigitazione", la care paraoa răspunde: "(boldind ochii): Ce cuvinte sunt aceste? Galbînul : Aceste sunt câteva dintr-o limbă nouă românească ce se descopere acum la București. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Galbînul: Dar ian întreabă pe croitorii lor ă acelor cuvinte î dacă înțeleg cuvintele teșmecherii și haram și să vezi că ți-ar răspunde: nu te capisc, sau: nu te cumprind". Și, în adevăr, când limbile românești nu se croiau peste munți, se croiau în București
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
beletriști nu prea aveau o idee clară de diferitele sisteme lingvistice, ci le confundau pe toate în o singură și mare babilonie ridicolă, pe care o azvârleau în spinarea acelora care trebuiau să zugrăvească tagma stricătorilor de limbă și a croitorilor de limbi noi românești. Pe lângă multele cauze, pentru care tipurile lui Alecsandri nu sunt vii, o cauză, când e vorba de stricătorii de limbă, e și această neconsecvență, cel puțin pentru cei care cunosc "sistemele" lingvistice. Alecsandri - urmăm mai departe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
adaugă imediat: "Nimicindu-se însă talpa țării, era neapărat ca și stâlpii să cadă. Au căzut și boierii"1 . Eminescu insistă pe larg asupra cauzelor ruinării claselor mijlocii. Meseriașii, zice el, au fost distruși: din cauza răpezii modificări a vieții, încît croitorii, de pildă, n-au putut să urmeze această răpede schimbare, și au fost înlocuiți de străini; din cauza concurenței fabricatelor străine; din cauza desființării breslelor, din cauza lipsei de măsuri de apărare a "dezrobiților"; din cauza egalității sociale, introdusă pripit în România, care a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]