3,093 matches
-
interpretarea corpusculară putea avea pretenții asemănătoare pentru alte fenomene, care exclud interpretarea ondulatorie"734. Dualitatea undă-corpuscul nu a rămas la nivelul explicației luminii, ci a fost generalizată la nivelul radiației în genere și al întregii realități microfizice (a tuturor obiectelor cuantice)735. Rezolvarea acestui paradox al experienței microfizice avea să angajeze energii ample. În ciuda efortului de a găsi o conexiune logică între cele două teorii și a le combina 736, ele rămâneau incompatibile. Cu toate acestea, se dovedeau ambele indispensabile în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
microfizice. În acest areal problematic, Niels Bohr va veni, în 1927, cu o propunere care va schimba fața gândirii fizice și a gândirii în genere. Este vorba de ideea complementarității. Iată una dintre primele sale formulări: "Natura însăși a teoriei cuantice (...) ne silește să privim coordonarea spațiu-timp [în sensul: comportare ca particulă] și revendicarea cauzalității [în sensul: comportare ca undă], o unitate care caracterizează teoriile clasice, ca trăsături complementare dar exclusive ale descrierii (...) ca tablouri complementare ale fenomenelor (...) care numai împreună
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sensul: comportare ca undă], o unitate care caracterizează teoriile clasice, ca trăsături complementare dar exclusive ale descrierii (...) ca tablouri complementare ale fenomenelor (...) care numai împreună oferă o generalizare naturală a modului clasic de descriere"737. În baza acestui principiu, fizicianul cuantic nu va mai încerca să respingă interpretarea duală (corpusculară și ondulatorie) a obiectelor cuantice, ci o va accepta, admițând că o înțelegere completă a proprietăților acestor obiecte presupune ambele teorii. În acest sens, Bohr afirma, cu referire la cazul luminii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
exclusive ale descrierii (...) ca tablouri complementare ale fenomenelor (...) care numai împreună oferă o generalizare naturală a modului clasic de descriere"737. În baza acestui principiu, fizicianul cuantic nu va mai încerca să respingă interpretarea duală (corpusculară și ondulatorie) a obiectelor cuantice, ci o va accepta, admițând că o înțelegere completă a proprietăților acestor obiecte presupune ambele teorii. În acest sens, Bohr afirma, cu referire la cazul luminii: Continuitatea spațială a imaginii noastre asupra propagării luminii și atomicitatea efectelor luminoase sunt aspecte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fenomenelor luminoase, care nu pot fi aduse niciodată în contradicție una cu alta"738. În esență, ceea ce afirma fizicianul danez prin ideea complementarității era "insuficiența conceptelor create de intuiția obișnuită atunci când sunt aplicate în domeniul microfizic"739. În descrierea fenomenelor cuantice, noțiunile clasice nu mai reușesc să facă față, generând paradoxuri, astfel încât este necesară o descriere complementară, în care noțiuni care se exclud devin complementare. Problema lui Niels Bohr, pe care o va rezolva prin ideea complementarității, era să găsească un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
putem spune asupra acesteia. Ceea ce trebuie să îl preocupe pe fizician este obiectivitatea descrierii experimentale și comunicarea neambiguă, iar nu realitatea fizică. În acest sens, ideea complementarității avea să devină un program distinct de interpretare a teoretizării în domeniul fizicii cuantice, cu consecințe revoluționare pentru gândirea fizică 740. Postulatele sale indică o schimbare radicală a principiilor cunoașterii științifice din acest domeniu 741. Din punct de vedere filosofic, ideea complementarității inaugura ceea ce a fost considerat o "nouă dialectică", un mod de gândire
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asemănătoare celor din fizică: obiect-subiect, unitate-diversitate, mental-fizical, individual-social, fapt-valoare etc., și care încearcă să depășească dispute doctrinare de tipul realism antirealism, absolutism relativism, empirism pragmatism, mentalism fizicalism, internalism externalism, fundaționism deconstructivism etc. Ele tind să accepte perspectiva deschisă de mecanica cuantică, angajând ideea "că realitatea lumii se manifestă ea însăși dual, cunoașterea ei având sorți de izbândă doar din perspectivă holist-complementaristă, singura care acceptă ca reale și esențiale atât obiectul cât și subiectul, atât elementele cât și structura, atât substanța cât
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aspectul de undă și cel de corpuscul de la nivelul experienței microfizice nu pot fi înțelese în cadrul unei singure reprezentări 757. Ioan Biriș, un interpret atent, a surprins statutul logic al complementarității: "Având în vedere imposibilitatea de a separa comportamentul obiectului cuantic de interacțiunea cu instrumentul de măsură și, deci, de a dezvălui, de a cunoaște simultan manifestarea ondulatorie și cea corpusculară, postulatul lui Bohr ne arată că membrii dualității sunt reciproc exclusivi, noi putând surprinde când pe unul, când pe celălalt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
non contradictoria sed complementa sunt759. Cei doi termeni ce formează dualitatea, unda și corpusculul, coexistă doar în succesiune. "Ei nu pot ființa simultan, nu sunt adevărați în același timp. Logic, principiul noncontradicției este respectat. Caracterele ondulatorii și corpusculare ale obiectului cuantic sunt realități pozitive și alternative, ele se resping reciproc, sunt eterogene, dar pot sta alături, unul după altul, într-o aceeași serie (...). Imaginea complementară reprezintă "suma logică" a eterogenilor din serie. Aici nu avem conflict, opușii se resping ca deosebiți
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Complementaritatea reclamă suma logică a opușilor, deci o disjuncție care să includă, să adune eterogenii, nu să-i anihileze"760. Nu la fel a gândit, se pare, în epocă Louis de Broglie, care a avut rezerve mari în legătură cu interpretarea mecanicii cuantice prin prisma complementarității, atacând-o din două unghiuri: al manifestării succesive a aspectelor duale și al interpretării strict epistemologice a dualității undă-corpuscul761. Adoptând un realism fizic de descendență einsteiniană, de Broglie "face pași în plus pentru o înțelegere mai nuanțată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Non-aristotelismul înseamnă pentru el o ieșire din rectiliniaritatea sau determinismul cerebral, o educație în spiritul deschiderii, a non-elementarismului și non-identității, a pluralismului semantic și conceptualizării arborescente, libere, deschise. Numele Paulettei Février este legat de proiectele timpurii de logică a mecanicii cuantice, alături de Z. Zawirski și H. Reichenbach. Se pare că acestea sunt construite pe baza logicii polivalente și "propun o a treia valoare logică a propozițiilor, distinctă de adevăr și fals, respectiv posibilul, falsul absolut sau nedeterminatul. Ele fac legitimă admiterea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Cozma, Carmen, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002. Croitoru, Rodica, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996. Cuny, H., Werner Heisenberg și mecanica cuantică, Editura Științifică, București, 1969. D'Hondt, Jacques, Hegel și hegelianismul, Editura Polirom, Iași, 1998. Da Costa, Newton, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Daba, Dumitru, Dialectica naturii și gândirea teoretică modernă, Editura Facla
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
27. 499 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., pp. 29-50. 500 Ibidem, p. 39. 501 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 58. 502 "Materia-energie fizică și materia-energie vie sunt potențial conținute într-o a treia materie, materia cuantică, aceasta fiind țesătura întregului univers" (Solomon Marcus, Timpul, p. 154). 503 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., p. 47. 504 Este vorba de L'énergie et la matière psychique (Ses logique normales et pathologiques), Juillard, Paris, 1974 și L
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a celor două deveniri ale logicului, dezvoltare ce reprezintă tocmai acțiunea. Și cum s-o oprești dacă nu printr-o devenire contradictorie ce urmează, la rândul ei, să fie dezvoltată. Se naște, astfel, acel proces pe care l-am numit cuantic, ce duce la contradicție. Dar a te sustrage acțiunii și a declanșa un proces de contradicție înseamnă, după cum se știe, a inaugura procesul de cunoaștere a cunoașterii." (Ibidem, p. 134). 517 Ibidem, p. 139. 518 Ibidem, p. 136. 519 Ibidem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
București, 1967. 582 Athanase Joja, Studii de logică, vol. I, p. 84. 583 În acest sens, Joja amintește fugitiv pe Gaston Bachelard, cu epistemologia sa non-carteziană, și pe Paulette Février, cu încercarea de a construi o logică specială pentru mecanica cuantică (Ibidem, p. 85). 584 Ibidem, p. 75. 585 Athanase Joja, "Logica și metalogica principiului identității", în Studii de logică, vol. II, Editura Academiei, București, 1966, p. 226. 586 Ibidem, p. 227. 587 Ibidem, p. 234. 588 Ibidem, p. 235. 589
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
identificat, înseamnă că înțelegerea noastră nu a avansat suficient de profund în direcția respectivă. Dar nu toate paradoxurile au același grad de profunditate. Gândirea poate fi paradoxală și atunci când produce un calambur, și atunci când dă naștere teoriei relativității sau mecanicii cuantice. Dacă până nu de mult paradoxul era considerat o manifestare patologică, o altă interpretare își face loc tot mai mult în vremea din urmă, paradoxul devenind pentru mulți exegeți un simptom al unei stării de sănătate, de normalitate" (Ibidem, pp.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
727 Cf. Abraham Pais, Niels Bohr. Omul și epoca, în fizică, politică și filosofie, Editura Tehnică, București, 2000, p. 61. 728 Ibidem, p. 61. 729 Ibidem p. 81. 730 Ibidem, pp. 86-87. 731 Cf. H. Cuny, Werner Heisenberg și mecanica cuantică, Editura Științifică, București, 1969, p. 40. 732 Dumitru Daba, Dialectica naturii și gândirea teoretică modernă, Editura Facla, Timișoara, 1981, p. 65. 733 Max Born, Fizica în concepția generației mele, Editura Științifică, București, 1968, p. 48. 734 Ibidem, p. 89. 735
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lume cu capul spart. Răul e în noi și e creația noastră. Cunoașterea înlătură ignoranța, e cheia pentru o nouă viață, într-o nouă realitate, pe care trebuie să o recreăm de la nivel de celulă, ce spun eu de la nivel cuantic, pînă la nivel hiperfizic, sau metafizic, adică de la Dumnezeu pînă la Dumnezeu. Trinomul corp suflet Spirit produce mintea omului, un fenomen ce încă ascunde multe mistere și care, ca și moneda în alt registru, ne-a cam luat viețile în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în relația bulversantă cu celălalt. Prezența celuilalt poate fi suficientă pentru a fonda etica, responsabilitatea, ba chiar mai mult, întreaga justiție socială este clădită pe raporturile cu celălalt. Testarea virtuților noastre se face prin intermediul celuilalt, relațiile sociale îl presupun, chiar dacă cuanticii ne demonstrează că undeva, în adînc suntem unu, că aparținem aceleiași Ființe, suntem construiți după același ADN, dincolo de multiplicitatea infinită a manifestărilor exterioare. Iisus ne învață să ne iubim aproapele ca pe noi înșine. Tu sunt eu. Cum spunea Țuțea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
vor mai vedea niciodată. Rămas singur, Paracelsus răsturnă grămăjoara de cenușă în mina lui și rosti, cu glas scăzut, un cuvînt. Roza reapăru... Ceva îmi spune că la fel au stat lucrurile și cu Ioan Petru Culianu. 2.10. CREIERUL CUANTIC Viziunea unui observator Esența cuanticii constă în dobîndirea unei noi perspective asupra vieții și lucrurilor în general. În creierul nostru există mai multe centre cu responsabilități diferite și care răspund unor frecvențe diferite, toate fiind produsul unor fluxuri de conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
singur, Paracelsus răsturnă grămăjoara de cenușă în mina lui și rosti, cu glas scăzut, un cuvînt. Roza reapăru... Ceva îmi spune că la fel au stat lucrurile și cu Ioan Petru Culianu. 2.10. CREIERUL CUANTIC Viziunea unui observator Esența cuanticii constă în dobîndirea unei noi perspective asupra vieții și lucrurilor în general. În creierul nostru există mai multe centre cu responsabilități diferite și care răspund unor frecvențe diferite, toate fiind produsul unor fluxuri de conștiință și răspund unor stări de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
formează rețele neuronale specifice, care reacționează instinctual la stimuli: luptă sau fugi. Astfel nu evoluăm. Plus că nu ne folosim suficient creierul mijlociu și nici cerebelul inferior. Se poate pune următoarea întrebare: daca eu mă descompun la nivel de cîmp cuantic, inclusiv creierul, materia devine energie, dar cine mai e observatorul care să dea următoarele comenzi? Ei bine, e spiritul meu, care dispune și asupra energiei și asupra materiei. Deci spiritul creează și guvernează materia și nu invers, iar energia e
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Duhul lui Dumnezeu trecea deasupra apelor"), conține informație, energie, substanță totul. Elemente nevăzute și intangibile. Este elementul majoritar al trupului nostru vizibil. Picătura de apă e vie, e roua cerului pe pămînt, conține în sine nemărginirea, infinitul chimic și alchimic, cuantic. M-am deprins să văd veșnicia și în lucrurile aparent trecătoare, precum și vizibilul în invizibil, dumnezeiescul în omenesc. Suntem niște pelerini ai nemuririi, călătorind în eternitate, cu unele abrupte căderi în timp și în formă. Tot ce este fizic este
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o bună zi s-a îndrăgostit și el de o roză, pe care a creat-o din nimic, numai cu gînd potrivit. A iubit-o și a sorbit-o prin toți porii și s-a unit cu ea în cîmp (cuantic), iar cîntecul acela ca o incantație a rostogolit sferele creației pînă la Tatăl. Am început să trăiesc lumina, ea era hrană și împlinire. Golul meu s-a umplut de lumină. Nu mai erau dependențe, precum în lumea fenomenală. Existam prin
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
care ne învrednicim. Un discipol al lui Buddha spunea în sutra Inima înțelepciunii perfecte că "Natura formei este goliciune, natura goliciunii este formă. (...) Senzațiile, percepțiile, formațiunile mintale și conștiința sunt și ele la fel". Paul Dirac, unul dintre fondatorii fizicii cuantice și "părintele" antimateriei, consideră că materia este creată din "ceva" imperceptibil, iar nașterea materiei lasă în urmă un gol care devine antimaterie. Un alt fizician celebru, Heinz Pagels este și mai tranșant. El spune că " Vacuumul reprezintă toată fizica. Tot
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]