4,021 matches
-
pentru a-i caracteriza pe români rămânea același. În Evul Mediu, stereotipiile etnice se fixau fie la nivelul creației folclorice, orale putând fi regăsite, de exemplu, În primele culegeri de proverbe populare publicate de intelectualii maghiari -, fie la nivelul creației culte, Îndeosebi În scrierile istoriografice (de exemplu la Anonymus XE "Anonymus" , În secolul al XIII-lea, sau la Szamosközy XE "Szamosközy" , În secolul al XVII-lea), precum și În culegerile de legi (Tripartitum, codificat de Werbőczy, În 1517, Îi stigmatizează pe țăranii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mod cât se poate de clar lumea personajelor sale În „cei buni” și „cei răi”. În schimb, Jókai manifestă o atitudine mai nuanțată și o certă simpatie față de români atunci când construiește, printre primii În cultura maghiară, imaginea unei elite românești, cultă, conștientă de sine, cu idealuri proprii și năzuințe superioare, dintre care cea mai importantă o reprezintă emanciparea națională și socială a propriei etnii. Această elită formează o altă categorie În tipologia participanților la revoluție, privită cu mai multă Înțelegere și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
politică etc. - etnonimul „francez” apare În mai multe forme, În mod cu totul inconsecvent, la același autor, iar uneori chiar În aceeași propoziție Întâlnindu-se alternanța diferitelor variante. Este o situație caracteristică acestei epoci de căutări În planul expresiei lingvistice culte, de formare a unei limbi literare moderne. Câteva forme sunt vehiculate mai des, fără a se putea afirma că există un clasament al frecvenței acestora, ele fiind folosite mai curând la Întâmplare: (1) franțoz, care pare să fie cel mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a procesului de uniformizare a unei limbi literare unitare; aceeași situație o prezintă forma (3) franțez, a cărei origine poate fi pusă, pe lângă derivarea direct din franceză, În legătură cu italianul francese, ca și În cazul lui (4) francez. Toate aceste forme culte, rezultate din procesul de Îmbogățire a limbii prin Împrumuturi străine, nu reușesc totuși să disloce forma tradițională, preluată din limba populară: (5) frânc. Menținerea sa În limba literară din Transilvania, Într-o pondere cel puțin egală, dacă nu chiar superioară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
latinizante În ortografie chirilică, situație În care „franc” devine „frânc”. „Frânc” este un cuvânt vechi În limba română și prezența sa În toponimie și onomastică Îi dovedește clar circulația populară, chiar dacă atestările scrise pot conduce, În paralel, și spre origini culte, cărturărești. Apare În documente slavone din Moldova și Muntenia Încă Înainte de 1521, Îndeosebi ca antroponim: „anume Frâncu”, la 1468, „Frâncul cu fiii săi”, În 1504, „popa Frâncul”, În 1505. Cu sensul de etnonim Îl definește Miron Costin XE "Costin" (aprox.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În mentalitatea țărănească de la Începutul epocii moderne. Trebuie precizat Încă o dată faptul că este vorba despre semantica unui termen uzual, de la nivelul limbii comune, populare, cu circulație atestată În această zonă lingvistică, și nu de accepțiuni restrânse doar la palierul cult, cărturăresc. O primă accepțiune a etnonimului „frânc” este cea de „occidental romanic”. Ea nu se rezumă deci la francezi, deși Îi include În mod limpede și pe aceștia. Calitatea de „occidental” reiese din identificarea cu „european”, așa cum e prezentă Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Omu de lume séu sontice regule cuviinței, grației, mai alesului mod a vieței și a adeveratelor blândețe spre Întribuințarea tinerimei românești. Acum Întea pe limba daco-romană, Tipografia Dimitrie Davidovici, Viena, 1819. Ghibu, Onisifor, Contribuții la istoria poeziei noastre populare și culte, Monitorul Oficial, București, 1934. Goldiș, Vasile, Despre problema naționalităților, Editura Politică, Bucucurești, 1976. Gorove, István, Nemzetiség șNaționalitateț, s.n., Pesta, 1842. Griselini, Francesco, Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Editura Facla, Timișoara, 1984. Hitchins, Keith, „Alexandru Papiu Ilarian
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
159-166: „Religion, culture et folklore dans la civilisation rurale”; Carlo Ginzburg, Brânza și viermii. Universul unui morar din secolul al XVI-lea, Editura Nemira, București, 1997, pp. 7-22. Text reprodus În Onisifor Ghibu, Contribuții la istoria poeziei noastre populare și culte, Monitorul Oficial, București, 1934, pp. 22-23. Ibidem, pp. 20-21. Ibidem. Nicolae Pauleti XE "Pauleti" , Scrieri, ediție Îngrijită de Ioan Chindriș, Editura Minerva, București, 1980, p. 216. Onisifor Ghibu, op. cit., pp. 20-23. Ibidem, pp. 25-26. Major Györfy, „Floarea”, Foaie literară, I
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o „Vendée a Țării Ardealului”, Îndreptată Împotriva maghiarilor; vezi Márczius Tizenötödike, I, 1848, nr. 187, p. 749. Preluând doar parțial acest clișeu, Jókai Mór XE "Jókai Mór" semnala, În schimb, printre primii În cultura maghiară, și existența unei elite românești, cultă și conștientă de sine, care În timpul revoluției s-a angajat În luptă cu scopul emancipării naționale și sociale a propriei etnii. Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 112. Ibidem, p. 103. Ibidem. Pentru viața și opera lui Jókai Mór XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la bază tot pe „franciscus”: Franț, Frențe, Fercu, Rențea, Freanță, Ferenț. Apud DA, tom. II, part. I, p. 166, sub voce „frânc”. După un secol și ceva Îl găsim pe „frânc” delimitat clar de italian, cel puțin la nivelul limbii culte, așa cum apare la Petru Maior XE "Maior" : „nici nemții, nici frâncii, nici italianii” (Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda XE "Buda" , 1812, p. 335). G. Mihăilă, loc. cit. și Al. Cioranescu, Diccionario Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Minea, Vlad Dracul și vremea sa, Iași, 1928 și P.P. Panaitescu XE "Panaitescu" , N. Stoicescu, „La participation des Roumains à la bataille de Varna (1444)”, Revue Roumaine d’Histoire, IV, 1965, nr. 2, pp. 221-231). Imaginea creată la nivelul tradiției culte, la fel ca și cea folclorică, subliniază caracterul specific, distinct, al poziției românești față de conflictele dintre turci și apuseni. Atitudinea de rezervă, atribuită lui Mircea la Nicopole, lui Vlad Dracul sau Iancu de Hunedoara la Varna și justificată de tradiția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
p. 20. Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., ed. cit., p. 434 (subiectul narativ nr. 62: „Sora și fratele”, În catalog la p. 104). O analiză a imaginii negative a celor două entități, prezentă În această epocă și la nivel cult, la Al. Duțu, „Imaginea neamțului și a turcului după asediul Vienei”, În volumul său Călătorii, imagini, constante, Editura Univers, București, 1985, pp. 102-117. La nivel popular, mi se pare ilustrativă atitudinea surprinsă de Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
anumit tipar stilistic, căruia individul nu i se poate sustrage. Analiza prozei românești urmează traseul ineluctabil naștere căsătorie, cu toată bogăția elementelor colaterale care Întovărășesc această schemă. Cuvânt Înainte Studiul folclorului a constituit în mod pragmatic, o sursă a literaturii culte și, în aceste condiții , scriitorul este cel care valorifică resursele culturii populare. Pornind de la cele două capodopere ale spiritualității românești,Miorița și Meșterul Manole,literatura modernă s-a dezvoltat În prelungirea creației folclorice.O trăsătură esențială a neamului românesc ar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sinonimică, ce ajută la decorarea sau cel puțin la interpretarea, poate, mai adecvată , a faptelor folclorice.Mi am propus ca În această lucrare să discut despre noțiunile de soartă și destin , cât și despre ecourile temei cercetate În literatura română cultă. În cele cinci capitole ale lucrării am realizat o sinteză a reprezentărilor destinului În creația populară românească, material generator de noi și fertile investigații. Suprapunerea peste mentalitatea primară a românilor a concepției aduse de slavi , a dus la dublarea sorții
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
constituit puncte de reper pentru scrierile lui Nichifor Crainic și Lucian Blaga. Sensul istoriei, al vieții și artei populare rămâne pecetluit, neținând cont de factorul creștin care se suprapune tradiției autohtone. Nichifor Crainic urmărește să demonstreze ortodoxia populară cu ajutorul celei culte, deoarece vechea cultură românească, mănăstirile, coalițiile creștine, daniile, lupta contra Reformei și Catolicismul n-au fost opera poporului, ci a claselor culte. Ideea de destin conturată Într-un stil eseistic la fel ca și celelalte articole din studiul Duhul sărbătorii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cont de factorul creștin care se suprapune tradiției autohtone. Nichifor Crainic urmărește să demonstreze ortodoxia populară cu ajutorul celei culte, deoarece vechea cultură românească, mănăstirile, coalițiile creștine, daniile, lupta contra Reformei și Catolicismul n-au fost opera poporului, ci a claselor culte. Ideea de destin conturată Într-un stil eseistic la fel ca și celelalte articole din studiul Duhul sărbătorii se centrează pe formația filosofică, pedagogică și religioasă a lui Vasile Băncilă. El pornește de la teza că oamenii se Întorc asupra ideii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
incertitudinii și nesiguranței În relație cu lumea Înconjurătoare. Cercetătoarea Nicoleta Coatu, prin Structuri magice tradiționale, propune o analiză a fenomenului descântatului cu finalitate terapeutică, urmărind configurarea particulară a limbajelor simbolice Într-o gândire fundamentată pe cauzalitate magică. În literatura română cultă norocul reprezintă o constantă, precum În toate literaturile continentului european și nu numai. Dacă admitem că literatura cultă are ca temă fundamentală relația dintre om si existență atunci ideea de destin se află implicată În Însăși ideea de literatură. Înregistrarea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a fenomenului descântatului cu finalitate terapeutică, urmărind configurarea particulară a limbajelor simbolice Într-o gândire fundamentată pe cauzalitate magică. În literatura română cultă norocul reprezintă o constantă, precum În toate literaturile continentului european și nu numai. Dacă admitem că literatura cultă are ca temă fundamentală relația dintre om si existență atunci ideea de destin se află implicată În Însăși ideea de literatură. Înregistrarea principalelor scrieri ale literaturii culte care au În centrul lor ideea de destin, de ursită, de soartă, s-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
precum În toate literaturile continentului european și nu numai. Dacă admitem că literatura cultă are ca temă fundamentală relația dintre om si existență atunci ideea de destin se află implicată În Însăși ideea de literatură. Înregistrarea principalelor scrieri ale literaturii culte care au În centrul lor ideea de destin, de ursită, de soartă, s-ar transforma ușor Într-un fel de istorie prescurtată a literaturii române, care ar cuprinde o mare parte a operelor semnificative scrise În limba noastră. Din cauza specificului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ales proza, uneori și dramaturgia. Aceasta pentru că, pe de o parte, confruntarea cu destinul rămâne tema aproape oricărei poezii lirice, iar pe de altă parte, pentru că viziunea populară asupra destinului, exprimată prin proza populară, a avut ecou mai ales proza cultă și foarte rar În celelalte genuri literare. Literatura medievală românească s-a aflat sub influența covârșitoare a spiritului bisericesc, a viziunii ecleziastice asupra lumii. La aproape toți scriitorii din literatura română medievală, soarta stă În mâna lui Dumnezeu, e schimbătoare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
au loc prăbușiri spectaculoase de situație, schimbări ale sorții, ei au imediat la Îndemână un citat din Biblie, un proverb popular, al cărui sens nu se Îndepărtează prea mult de Învățătura biblică. Situația este În schimb diferită la cronicarii mai culți, mai profunzi, Între care Miron Costin ocupă un loc proeminent. In literatura noastră veche, Miron Costin este poate singurul care Încearcă, cu mijloace proprii, să definească soarta, să vadă altceva dincolo de tradiționala Înțelepciune teologică. Cea mai cunoscută piesă a acestui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ea devine ceva mai personală și nu mai adoptă integral fatalismul. Nu Întâmplător, cei care inovează, deși Într-un mod mai degrabă timid, față de doctrina Bisericii Ortodoxe, Înțeleasă ca o dogmă față de care nu te poți abate, au fost scriitorii culți, cei care luaseră contact cu diverse opere filozofice și istorice care Își lărgiseră astfel considerabil orizontul. În viziunea acestor autori, dacă soarta este dată de Dumnezeu și nu poate fi modificată, Îi rămâne totuși și omului o oarecare libertate În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
există o viziune mai degrabă unitară asupra ideii de destin și că această idee rămâne primordial de origine religioasă. Scriitorii privesc lumea cu resemnare, cu Împăcare, chiar dacă sunt nemulțumiți de faptele negative cu care se confruntă. In epoca veche, literatura cultă s-a aflat foarte aproape, ca viziune și de Înțelepciunea folclorică. Aducerea pe lume a unui copil a fost simțită de oameni din totdeauna drept un act miraculos, misterios, cei implicați direct În aceasta (mama și fătul) fiind investiți cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care este desemnată perechea maritală, materializează În gradul cel mai Înalt ideea intervenției destinului. Pe lângă funcția estetică proprie narațiunii, există În aceste condiții și o funcție de corijare, de raționalizare a realității, așa cum se Întâmplă, În alt plan, și cu proza cultă, cu ficțiunea romanescă. Asta mi-e ursita! Iată o sintagmă adesea Întâlnită În narațiunile populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, În mentalitatea arhaică, un deziderat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nașterea și căsătoria, În relație cu gânditorii români și studiile acestora. În concluzie, analiza prozei românești urmează traseul ineluctabil naștere căsătorie, cu toată bogăția elementelor colaterale care Întovărășesc această schemă. Folclorul a constituit , În mod programatic , o sursă a literaturii culte și, În aceste condiții, s-au valorificat resursele culturii populare. Încă din perioada veche, dar și În perioada modernă, prelucrările de folclor au Îmbinat tradiția cu lecturile, motive culte au pătruns și În creațiile populare.
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]