10,969 matches
-
evidențiază: necesitatea descongestionării Programelor școlare (inclusiv Educație plastică) prin cultivarea laturii practice, experimentale; cultivarea relațiilor de grup; existența conținuturilor nonformale aproape exclusiv în cadrul disciplinelor opționale; necesitatea dezvoltării unui curriculum local împreună cu partenerii sociali. Aceste deziderate pot fi îndeplinite și prin cultivarea unei relații permanente cu muzeul, în sensul celor prezentate mai sus. Perspectiva enunțată de studiul întreprins de I.Ș.E. cu privire la activitățile de tip nonformal desfășurate în timpul liber nu identifică muzeul ca spațiu frecventat de elevi. Sugestivă este, spre exemplu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
imagini artistice avînd calități estetice se dezvoltă precumpănitor, față de cei cărora li se oferă exemple vizuale lipsite de astfel de calități"32. Dezvoltarea societății impune o educație artistică plastică cu valențe practice, formative, o educație care să dinamizeze personalitatea creatoare, cultivarea exercițiului creativității cu deschideri către vizual și estetic. Muzeul devine astfel pentru copil "un alt spațiu plastic" încărcat de semnificații și o necesitate, permanență, o constantă în demersul pedagogic artistic vizual. Activitățile artistico-plastice desfășurate în acest context sînt activități complexe
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Să ne reamintim efortul comun al mai multor artiști și intelectuali remarcabili, precum Walter Gropius, Johannes Itten, Paul Klee, Kandinsky sau Josef Albers, efort pus în slujba ideii de "artă ca act al vieții", ca act social, ca mijloc de cultivare a aptitudinilor fizice și psihice ale elevilor, de înțelegere a culturii, care conturează un punct de vedere filosofic și didactic în același timp. Observăm că, într-un mod mai mult sau mai puțin conștient cu toate că în acea perioadă conceptul de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
prin narația lui Scipio, rezumă doctrine filosofice din vremea sa despre destinul și nemurirea sufletului omenesc. Întâlnim idei stoice (divinitatea e sufletul lumii din care emană sufletele individuale) și idei epicureice (filosofia astrală) dar și idei neoplatonice (nemurirea sufletului și cultivarea virtuții care asigură nemurirea). Cicero, prin forța de reprezentare cosmică și prin și prin stilul său înalt, rivalizează cu Platon. Ideile ciceroniene au sorginte variată, dar valorificarea lor poartă pecete romană. Cicero respiră sentimente pure și nobile, îndeamnă omul să
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
în orice alt sacrament”. În lipsa interesului pentru o asemenea formare, celebrarea reconcilierii va fi condiționată în mod negativ, riscând să aibă o altă formă și o altă trăire decât cele corecte. În acest fel, penitentul ar avea de suferit în cultivarea unei relații dialogice cu preotul-confesor și implicit cu Dumnezeu, pentru că riscă să nu mai fie înțeles, ascultat și acceptat așa cum este el și să se simtă inhibat în propria mărturisire. Pentru că este doar o latură a întregului ansamblu formativ al
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
definițiile tradiționale ale conceptului, considerând latura afectivă nepotrivită și periculoasă în contextul clinic medical. Infirmarea celei de-a doua ipoteze, susține ideea că nu există o legătură între empatia clinică definită în acest fel și stresul traumatic secundar. Prin urmare, cultivarea și educarea unei astfel de abordări a interacțiunii medic-pacient, ar putea diminua incidența STS. La nivel de itemi, itemii 4 (Consider că înțelegerea limbajului coroporal al pacienților mei este la fel de importantă ca și comunicarea verbală în relația cadru medical-pacient.) și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
pozitiv pentru că persoanele cu un nivel ridicat de compasiune sunt orientate către ceilalți, căutând să le vină în ajutor în ciuda distresului resimțit. Acest rezultat confirmă încă o dată distincția dintre compasiune și empatie clinică și reprezintă un motiv în plus pentru cultivarea unei atitudini ca cea definită de empatia clinică în interacțiunea pacient-medic. Primul obiectiv al acestui studiu a fost de a încerca să rezolve paradoxul relației cadru medical pacient. Pe de o parte, empatia este recunoscută ca ingredient esențial pentru o
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai puțină știință de carte și mai mult exercițiu fizic și militar. Scrima, înotul, trasul la țintă cu arcul, vânătoarea, călăria țineau locul tuturor celorlalte posibilități de împlinire prin instrucție și educație. Alături de acestea, de o mare atenție se bucura cultivarea bunelor maniere, care dădeau farmec și strălucire protocoalelor și petrecerilor din înalta societate. Prin toate acestea se urmărea inducerea unei atitudini dârze și autoritare, a unui spirit dominant războinic. Iar unul din cei doi frați - Carol era acela - se dovedea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
într-o Bulă papală însemnătatea orașului, care nu era unul oarecare. Două dintre multiplele posibilități de dezvoltare au avut un rol deosebit: viticultura și țesăturile. Din cele mai vechi timpuri, țăranii din zona Reims s-au ocupat, între altele, cu cultivarea viței de vie. Această îndeletnicire a fost încurajată și de biserică, care vedea în comerțul cu vin o afacere profitabilă. însuși sfântul Rémi ÎGrégoire de Toursă a consemnat în testamentul său că posedase vinuri la începutul secolului al IV- lea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
Română" nr. 4 din decembrie, 2000, sub semnătura lui Andrei Stratulat, care sintetizează: „în fața primejdiei deznaționalizării, în fața tendințelor vechi de secole a imperiului rus, de a asimila populația Basarabiei, piesa Cartea de gramatică rămâne un apel stăruitor pentru conservarea și cultivarea trăsăturilor noastre moștenite din veac și care ne fac să fim noi înșine.” Piesa a avut șansa, grație tematicii ei valoroase, să fie prezentată în 22 decembrie 1994, pe postul Radio Moldova, în interpretarea actorilor de la Teatrul Național din Iași
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93040]
-
datorie civică. Mi-am și imaginat ca motto superbele pagini 68-70 și 78-80 din cartea omo nimă a lui Andrei Pleșu (Humanitas, 2011), urmate de o pledoa rie pentru natura înțeleasă în divina ei esență numai prin cultură. Pe scurt, „cultivarea simțurilor“. Cum poți înțe lege luminișul din centrul pădurii prin Lichtung-ul heideggerian. Cum poți auzi departele prin Eminescu și cum poți ajunge în împărăția olfactivului prin perversiunea Parfumului lui Suskind. Ce frumos era gestul lui Gellu Naum, când îl ducea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de pe băncile școlii, cu o atenție deosebită pentru cei cu posibilități ieșite din comun. Pentru Savel, nici atributul de știință nici cel de artă ale politicii nu sunt operaționale dacă nu sunt edificate moral, socratic, hristic, fapt care trimite la cultivarea conștiinței. A fi Om, înseamnă să fii fratele semenului tău în stare să mulțumești tu celui care ți-a oferit prilejul să-i faci un bine. Savel este convins că nimeni și nimic nu ne poate face mai buni, mai
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Autorul, am văzut, nu se ferește de acest mare cuvânt. Descoperim dovezi în chiar jurnalul în care notează și selectează cu răbdare tot ceea ce, în desfășurarea unei zile, a adus rost și folos minții, sufletului și trupului, tot ce înseamnă cultivarea grădinii lăuntrice, ca și a celei exterioare, din roadele cărora se îngrijește să le dăruiască apropiaților. Din grădina minții și a sufletului s-au ivit sutele de pagini memorialistice care i-au conferit Profesorului de literatură Alexandru Mânăstireanu statut de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
calități de stil și imagini și tocmai de aceea v-aș ruga să lăsați modestia la o parte și să nu vă subapreciați că n-ați putea scrie! Bănuiesc chiar că, un om al școlii, care a oficiat de pe catedră cultivarea limbii și literaturii române, precum un preot din altarul unei biserici, nu se poate să nu aibă pagini valoroase care-și așteaptă cu răbdare timpul să vadă lumina tiparului. Am credința fermă că nu mă înșel cu această afirmație... Îndrăzniți
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
desfășurarea de astăzi. Cu cele scrise până aici, vă mulțumesc foarte mult pentru aprecieri și vă rog să credeți că prin scrisul meu am continuat munca de la catedră, pe care am reușit s-o transform într-un sfânt altar în cultivarea limbii și literaturii române. Dacă m-aș mai naște încă o dată, tot educator mi-aș dori să fiu pentru împlinirea ființei mele de om trecător pe acest pământ!.. Cu respectul cuvenit unei colege de profesie, vă doresc multă sănătate și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
cuvântului, mult mai „sociologic“, față de misticul, esteticul și religiosul primei accepții. Fericirea pe care oa menii o caută înde obște n-are nimic de-a face cu experiențele extatice. Dimpotrivă, e vorba de fai moasa aurea mediocritas a antichității, de cultivarea grădinii proprii, de tihna și pacea unei vieți înțe lepte, potrivite omului, lipsite de zbucium și de excese. În acest sens filozofii invidiau viața simplă și mulțumită a păstorilor, împlinirea celor ce n-au ambiții mari, ci se mulțumesc cu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
văzut că Herodot ne mai dă încă un indiciu despre stabilitatea acestui popor, acolo unde spune că departe de Dunăre peste Carpați ar fi foarte multe albine, ceea ce am văzut că nu se poate raporta decât la țara Agatirșilor. Asupra cultivării albinelor de către această ramură a poporului scit, pe care natura țării ocupate o silise să apuce mai curând pe calea culturii, mai posedăm încă o notiță de mult preț culeasă de Elian, naturalist ce trăia in secolul al IV-le
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
să lupte împreună împotriva foametei, inundațiilor și înghețului ca să se urască; cu toate astea au îmblînzit focul și animalele, au ajuns să stăpînească tîmplăria, arta culinară, croitoria, pictura, olăritul și semănatul. Aceste talente încă ne mai țin în viață. în comparație cu cultivarea și culegerea primei recolte de grîne, cea mai mare realizare a noastră îtrimiterea a trei oameni spre lumea moartă și înapoi într-un cartuș care se auto-aprinde) este o minunată și extravagantă efigie barocă pe cea mai recentă pagină din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
creatorului său, iar reperele pe care autorul textelor le mobilizează sunt cele care circulă în memoria veacului. Precizia documentării este punctul de plecare al decolajului ficțiunii. Seria lui Tintin propune nu doar o fabulă a cărei morală vorbește despre necesitatea cultivării binelui și a solidarității, ci oferă și comentariul în marginea unui repertoriu prodigios de obiecte culturale și evenimente istorice. Călătoriile mirabile ale lui Tintin (călătorii care îl duc până către Lună) se intersectează cu călătoriile extraordinare ale secolului XX. Războaiele
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dascăl”. (p. 169) Numai o activitate didactică de calitate și dăruită îți dă măsura valorii profesionale și satisfacția lucrului bine făcut. „...prin scrisul meu am continuat munca de la catedră pe care am reușit s-o transform într-un altar în cultivarea limbii și literaturii române. Dacă m-aș mai naște o dată, tot educator mi-aș dori să fiu pentru împlinirea ființei mele de om trecător pe acest pământ”. (p. 48) Optimismul viguros și statornic aureolează personalitatea nonagenarului cetățean de onoare al
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nu mai știau ce să facă. Avocatul nu mai avea de lucru pentru tata, specialist Într-un drept maritim mult prea călcat În picioare pentru a mai putea fi Încă apărat, astfel că părinții mei se gîndeau să treacă la cultivarea sfeclei de zahăr. CÎnd mama și-a dat seama că era Însărcinată, părinții mei au fost luați În grijă de familii care, la fel ca ei, aveau o deosebită devoțiune pentru Sfîntul Francisc. (Tata mi-a spus adesea că cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
al XIX-lea, ia ființă un curent de orientare neoclasică ce își ce se dorea a fi promotorul unei expresii artistice impesonale, descriptice, cizelate și ornamentate ce viza realizarea de obiecte de artă și peisaje exotice și o literatură pretențioasă, cultivarea formelor fixe de poezie (sonet, rondo, rondel etc), preamărirea vechilor civilizații (interferențiale și arhetipale), a religiilor și mitologiilor alături de elogiul adus podoabelor, nestematelor, metalelor rare. Parnasienii erau influențati de doctrina lui Théophile Gautier și de formula acestuia ”artă pentru artă
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
autentic răsună în versurile lui D. Anghel, Șt. Petică sau G. Bacovia. Ut musica poesis - unul dintre principiile simboliștilor - a constituit un imbold, pe drumul emancipării de figurativism, al autonomizării lirice, al ieșirii de sub incidența poeziei didactice, epice și retorice. Cultivarea iraționalului, a intuiției, a senzualismului sinestezic, a corespondențelor este direct legată de atracția pentru o spiritualitate alternativă, „eretică”, pentru teozofie, misticism, ezoterism, hermetism și ocultism (v. preocupările macedonskiene și ale discipolilor poetului - de exemplu, revista Hermes a lui Al. Petroff
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la desacralizarea existenței și a artei, la dizolvarea fundamentelor/reperelor stabile - animă, într-un cerc vicios al excesului, radicalismele artiștilor moderni: pe urmele naturaliștilor, vitaliștii antiintelectualiști exaltă esența biologică a naturii umane, eliberarea „plebee” a instinctelor, puritatea impurității; pe linia cultivării unei naturi artistice de-naturate, suficiente sieși, cubiștii și abstracționiștii sînt în schimb seduși de geometria autonomă a formelor pure. Futurismul italian se naște din stilul flamboaiant al lui D’Annunzio, din filozofia lui Nietzsche și Bergson, prin filtrul fauvismului pictural
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Liternet, 2003, ajunge la concluzii relevante - deși, pe alocuri, exagerate - privind opțiunea modernisto-avangardistă a scriitorilor evrei, înțeleasă ca soluție de afirmare în interiorul comunității de referință: „Cel ce vrea să se afirme în spațiul literar românesc este «condamnat» la modernitate, la cultivarea valorilor personale. Prezența artiștilor evrei în fruntea avangardei nu este întîmplătoare, ei sînt nevoiți să-și creeze un spațiu de distincție, iar acest spațiu estetic de distincție să nu reclame o experiență de viață similară cu a majorității. De aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]