3,441 matches
-
nr. 12, 1985, 61-63. [127] PETRE, DAN; GRĂDINARU, TATIANA, Criterii de trecere de la dictare la prelegere, PLRS, 1985, 134 139. [128] PETRE, DAN; LUCIAN, IOAN, Dificultăți în receptarea pronumelor personal și reflexiv în cazul dativ de către studenții din anul pregătitor cunoscători ai limbii engleze, PLRS, 1985, 88-92 [cu bibl. și l au. [129] PISCOI, VIORICA; JURCĂU, EMILIA; JURCĂU, NICOLAE, Limbaj și învățare, Familia, 21, nr. 3, 1985, 10 [tulburări de limbaj]. [130] PIȚIGOI, GH., Sesiune: “Tradiție și inovație în predarea limbii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
experiență cognitivă”, vrea să dea seama de valoarea pe care o dădeau bizantinii cunoașterii: în același timp, exercițiu al rațiunii care descoperă noutatea, dar și înregistrarea acestei noutăți ca trăire, o asumare existențială a oricărei cunoașteri cu implicații profunde asupra cunoscătorului. Pentru bizantin, cunoașterea nu îl îmbogățește pe om, ci îl face pur și simplu să devină altul, rămânând același. Formulare contradictorie din punct de vedere al logicii formale, dar care sugerează caracterul pronunțat existențial prin prisma căruia care răsăriteanul se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
prestigioasă, creionarea unui portret final sintetic al scriitorului. Monografia lui Vladimir Streinu consacrată lui Hogaș a apărut la 8 ani după monografia similară a lui Const. Ciopraga 2 . Suntem, așadar, în situația de a recunoaște întâietatea cronologică a cercetătorului ieșean, cunoscător profund al operei lui Hogaș, pe care a editat-o cu acribie și competență. Ca și monografia confratelui mai vârstnic, lucrarea lui Const. Ciopraga poartă amprenta cercetării de tip universitar, desfășurată metodic, în temeiul unei documentări atente, ce tinde spre
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
că nimeni la noi nu poate fi identificat ca poet al copilăriei pierdute și al timpului trecut fără veste, decât Ion Pillat.”2 Judecata este copios argumentată cu citate din creația acestui poet ce cultivă și degustă poezia ca un cunoscător avizat. În Opera literară a lui V. Voiculescu (prefață la Povestiri, vol. I, E.P.L., 1966, pp. 5-41Ă, studiu reluat în Pagini de critică literară (vol. III, pp. 193233Ă, Vladimir Streinu găsește o fericită, o antologică judecată sintetică asupra scriitorului: „Poezia
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ce nu mai trebuie demonstrat: Vladimir Streinu este un mare critic de poezie, dacă nu cel mai mare al epocii sale. La finețea instrumentarului el adaugă un gust fără greș, nutrit prin lecturi esențiale din marea poezie românească și europeană. Cunoscător intim al marilor curente literare ale secolului XX, prețuitor lucid al marii poezii franceze, germane, engleze, criticul nostru etalează un larg referențial estetic, mișcându-se dezinvolt printre școli poetice, concepte, creații lirice fundamentale. Strategia demersului critic este aceea consacrată de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cuvenit, în serii axiologice. Examenul critic se organizează în funcție de notele originale ale creațiilor comentate, subliniindu-li-se unicitatea și valoarea. La fel va proceda și în cazul literaturii universale, în perimetrul căreia s-a mișcat întotdeauna cu dezinvoltură, ca un cunoscător avizat ce era și ca un iubitor constant al valorilor consolidate. Incursiuni în literatura universală În articolul intitulat Literatura universală (publicat în revista „Amfiteatru” din ianuarie 1970Ă, Vladimir Streinu scria cu profundă îndreptățire: „Nicio judecată de valoare nu mai e
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
similare din alte literaturi, de care se ia cunoștință neîntârziat prin mijloacele moderne de transmisiune. Culturile naționale sunt pe cale să iasă din istorismul propriu, participând din ce în ce mai mult la evoluția comună și sincronică.”1 Tălmăcitorul lui Marcel Proust a fost un cunoscător profund al literaturii universale, îndeosebi al celei franceze și anglo-saxone. Într-un amplu eseu, Tradiția conceptului modern de poezie, Vladimir Streinu efectuează o lungă incursiune în istoria problemei, de la Aristotel, care „propunea artei în general obligația de a imita natura
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ca prefață la În căutarea timpului pierdut (vol. I, București, Editura pentru literatură universală, 1968, pp. 5-27Ă. Vom stărui puțin asupra acestui eseu admirabil întrucât el dă adevărata măsură a talentului, priceperii, sensibilității și darului interpretativ ale lui Vladimir Streinu, cunoscător eminent al operei proustiene. Criticul începe prin a invoca unele opinii critice de autoritate, mai cu seamă din categoria acelora care aplică operei lui Proust o grilă freudistă. Întoarcerea personajului-narator la edenul copilăriei ar reprezenta în opinia acestor critici o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
6. Situația actuală în România În lucrarea Standarde profesionale pentru profesia didactică [Gliga L., 2002, p. 75] competențele specifice profesiei didactice și calitățile unui profesor competent sunt exprimate în următoarea serie de principii: Principiul I Cadrul didactic este un bun cunoscător al domeniului și al didacticii disciplinei pe care o predă Cadrul didactic stăpânește cunoștințele și metodologia specialității predate. Cadrul didactic are o înțelegere profundă a disciplinei pe care o predă, a organizării logice și a evoluției acesteia, a legăturii cu
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
cu o odă în latinește. Ziarul poate fi considerat o inițiativă ce influențează pozitiv cultura noastră, chiar dacă n-a mat apărut și în limba română; nu e exclus ca el să fi apelat și la redactori români. Pentru boieri, buni cunoscători ai limbii franceze, limba română putea să lipsească, mai ales că păturile de jos erau excluse, deocamdată, din vederile inițiatorilor. Inițiativele de această natură se mută de acum înainte în Transilvania, care își devansează întrun fel preocupările grecilor, sârbilor și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
că la Iași apărea în decursul lunii mai a anului 1829 o foaie volantă cu titlul "Novitale de la armie", având scopul de a informa publicul despre operațiunile armatelor rusești, Gh. Asachi care era implicat în apariția acestor foițe, fiind bun cunoscător al limbii ruse, anunța din partea redacției pe eventualii "prenumeranți" că va scoate o gazetă "fără sminteală", de la 1 iunie 1829 la 15 ianuarie 1830. Gazeta a ieșit la Iași, într-adevăr ,începând cu data de 1 iunie până la 24 noiembrie
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de actul scrisului literar păreau a fi cele de ordin lingvistic, o critică culturală, de esență luministă, în care problemele de limbă joacă un rol important. Cultivarea limbii rămâne o sarcină de onorare a fiecărui cărturar român din această vreme, cunoscător al principiilor iluminismului.De altfel nici lui T. Maiorescu preocupat de elementul estetic , nu i-a rămas străin genul acesta de critică lingvistică. Nu-l vor ignora, de altfel nici unul din teoreticienii și criticii literari, care vor aborda opera de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pe care trebuiau s-o primească ideile difuzate, se concretizează limpede în diversitatea materialelor publicate.Cu toate acestea, rubricile nu sunt juxtapuneri de material eterogen. Materialul tipărit, variat în conținutul lui, este disciplinat și armonizat prin prestigiul animatorului Kogălniceanu, bun cunoscător al rosturilor unei mari publicații periodice românești, care și-a asociat existența cu însăși istoria culturii românești, cu toată evoluția firească a conținutului și idealului ei. In cele două rubrici, „Alegere din alte fot” și „Telegraful Daciei”, revista s-a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
nu are curajul să rupă relația cu vulcanica Mița. E mult prea aprigă și răzbunătoare În raport cu viața tihnită de culise pe care și- o construiește. Fante de suburbie cu ambiții de alcov, Nae e doar abil și bun cunoscător al femeilor cu care s-a Încurcat și al intereselor acestora: „NAE: ...(Didinii) Vrei să te lase Pampon? DIDINA (repede): Ba nu! (Didina merge În fund și ascultă afară) NAE (Miții): Vrei să-l lași pe Crăcănel? MIȚA (tristă): Ah
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
3 iulie 1856 lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Mălinescu și Nicolae Ionescu pentru a-i informa despre activitatea sa de propagandă în rândul opiniei publice engleze, dar și despre lipsa mijloacelor materiale 52. Familiarizat deja cu mediile politice occidentale și bun cunoscător al orgoliilor existente în cadrul acesteia, Dimitrie Brătianu îi îndemna pe liderii politici moldoveni amintiți să sprijine acțiunea întreprinsă de el prin invitarea comisarilor marilor puteri la Iași, unde să le fie făcută o primire triumfală, fapt considerat de el ca
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politică spre a da guvernului un cât mai larg suport parlamentar. Din păcate, Ion Ghica nu era însă capabil să coalizeze în jurul lui ca prim-ministru toate elementele liberale din Cameră, fapt care nu reprezenta o surpriză prea mare pentru cunoscători în condițiile în care destui dintre eventualii lui aliați doreau chiar o schimbare a unora dintre miniștrii aflați în funcție 747 . O schimbare interesantă de atitudine ce era remarcată la 4 decembrie 1866 în același ziar conservator Ordinea se constata
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și celelalte ape oligominerale se găsesc de obicei În compoziție mixtă (sulfuroase cloruro-sodice, sulfuroase-alcalino-teroase, etc). Aceste ape se găsesc la Călimănești-Căciulata, Govora, Herculane, Olănești, Pucioasa. Mi-am permis să dedic mai multe pagini acestui capitol nu pentru că aș fi un cunoscător În materie, ci mai ales pentru a potoli "setea"... de informare a pacienților mei, care nu au scăpat ocazia să mă Întrebe ce apă ar fi mai bună pentru a nu mai "face pietre". Cred că n-ar fi lipsit
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
a agenției de turism ..................... 1. Denumirea agentului economic ........................................... 2. Sediul agentului economic .............................................. 3. Nr. certificatului de înmatriculare la Registrul comerțului ........... 4. Capitalul social ....................................................... 5. Sediul agenției ........................................................ 6. Activitatea desfășurată de agenție ..................................... ............................................................................. 7. Personal total ............ din care, calificat *1) ..................... 8. Personal cunoscător de limbi străine de circulație internațională (se vor anexă atestatele). ........................................................... 9. Starea clădirii (foarte bună, buna) ..................................... 10. Amplasarea în clădire a spațiului agenției (parter, mezanin sau etajul I, etaje superioare) ............................................................ 11. Starea spațiului comercial .............................................. 12. Suprafață spațiului comercial (mp) ...................................... 13
ORDIN Nr. 207 din 16 noiembrie 1994 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea licenţelor şi a brevetelor de turism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110753_a_112082]
-
expuse raclele, știu că de aici nu mai pot rata întâlnirea cu sacrul. „Gata, aici e ultimul punct de control (sic !), nimeni nu mai intră și nu mai iese, va fi mai bine, veți vedea”, spune cu o voce de cunoscător inginerul-proiectant. Doamna Mariana, vecina și prietena mea ad-hoc, arată celor din jur telefonul mobil, ca pe o formă de legitimare a unei cereri expres : „Fata mea de 20 de ani va veni și ea în curând, dacă se poate să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ritual de inițiere, de unde și necesitatea de a beneficia de un ghidaj eficient pentru a trece cu bine de „încercările” acestuia. Iată de ce, remarcă Turner, mulți dintre liderii grupurilor de pelerini sunt ei înșiși pelerini cu o bogată experiență, buni cunoscători ai mecanismelor interne de funcționare (Turner, 1978 : 12). „Pelerinii vorbesc de organizatorii de pelerinaje cu încredere și respect, la Mešugorje” (Claverie, 2003 : 349). O observație pe care o pot confirma în mod direct, după experiențele de teren avute în pelerinajele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
remarcată „suspiciunea față de trup, în special cel al femeii, o temă recurentă a monahismului răsăritean începând cu secolul al IV-lea” (Delumeau, 1986 : 110). Nu doar antropologia religiilor a sesizat acest aspect esențial al practicii feminine. Slavistul Georges Nivat, fin cunoscător din interior al Orto doxiei, notează într-un jurnal de călătorie prin Rusia contemporană faptul că, în cadrul acestei confesiuni, corpul joacă un rol esențial în înțelegerea credinței. „Corpul feminin este cel care pricepe, face mătănii, sărută icoanele, aprinde lumânări, dă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
face prin ordin al ministrului de resort sau al conducătorului instituției respective, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. ... (4) Persoanele nominalizate vor fi specialiști cu experiență în domeniul integrării europene, în special juriști, cunoscători a cel puțin unei limbi comunitare de lucru (franceză, engleză, germană), responsabili cu preluarea acquisului comunitar în domeniu în instituțiile respective. ... (5) Ministerele și alte instituții centrale vor transmite Secretariatului național lista nominală cuprinzând reprezentanții lor în echipele sectoriale, însoțită
HOTĂRÂRE nr. 183 din 18 martie 1999 privind constituirea şi funcţionarea Echipei naţionale pentru examinarea analitica a acquisului comunitar în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123476_a_124805]
-
rătăcit în Epigonia Trăim în Epigonia, și asta ne ocupă tot timpul, aș spune parafrazându-l pe un bine cunoscut jurnalist din imperiul "mogulilor". Situată undeva la periferia continentului Academia, Epigonia excelează în câteva domenii consacrate de istorie și de cunoscători. Dacă e să ne referim la documentele produse de impresiile călătorilor rătăciți pe meleagurile ei prin secolul XVIII-XIX, fără îndoială că acestea pun în evidență două aspecte esențiale: absența unei infrastructuri adecvate acelor timpuri, precum și plagiatul ca stil de viață
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
reflectarea structurii de clasă a societăților "burgheze", adică a tipului de relații materiale, economice de care sunt articulate (vezi Lungu în Milcu: 1972, 95-96). Pentru Engels, dezvoltarea istorică rezidă în aprofundarea distincției dintre "libertate" și necesitate" care îi incumbă subiectului cunoscător. "Hegel a fost primul care a prezentat just raportul dintre libertate și necesitate. Pentru el libertatea este înțelegerea necesității. Necesitatea este oarbă numai în măsura în care nu este înțeleasă". Libertatea nu constă în visata independență față de legile naturii", avertizează Engels, "ci în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
monopolul clerului. Abia după două secole prin tehnicile de tipărire modernizate, Biblia este mai ieftină și devine acesibilă cu ilustrații, în ediții de masă pe înțelesul tuturor, chiar și al copiilor. Entuziasmul cuprinde și frățiile oculte, care dețineau secretele tradiției. Cunoscători ai artei gotice și pasionați de antichitatea greacă și de tainele Templului lui Solomon descrise în detaliu în Cartea Regilor și în Cronici clasicii masoni depășesc perioada francmasoneriei operative ca un corolar al credinței lor în perioada revizionistă. Iată de ce
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]