3,659 matches
-
Cristina Segărceanu-Udrea), București, 1998; Dreams and Songs - Visuri și cântece, ed. bilingvă, București, 1998; Pururi iubirea, Târgu Jiu, 1998; Ascuns într-o lacrimă, București, 1999; Stele de mare sau Fals tratat de poezie, București, 2000; Mit și poezie, București, 2001; Curcubeu de vis și dor, București, 2001. Traduceri: Fascinația lirei (tălmăciri din lirica universală), București, 1993. Repere bibliografice: Aureliu Goci, „Solitarul citadin”, RL, 1972, 34; Mircea Iorgulescu, „Solitarul citadin”, LCF, 1972, 43; Dan Mutașcu, „Solitarul citadin”, TMS, 1972, 19; Constantin, A
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
sfârșit (1984) reconstituie momente din răscoala lui Horea, epicul și ficțiunea, minimală, fiind modelate în lumina filelor de arhivă și a altor texte din epocă. Faptul că S. și-a exersat condeiul mai întâi în reportaje - Transparența subpământului (1972), Țara curcubeului de piatră (1973), Aurul lui Bruda (1978) ș.a. - și-a lăsat amprenta și în roman, unde se observă o compoziție eteroclită și o eroicizare artificială a cotidianului. Aspectul e mult mai marcat în culegerile de proză scurtă - Eliberarea lui Bularda
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
memorii având ca moto versul eminescian „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”, precum și poezii. SCRIERI: Corturile neliniștei, București, 1968; Cântece și descântece de piatră, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1972; Transparența subpământului, București, 1972; Târziul clipei, București, 1973; Țara curcubeului de piatră, București, 1973; Eliberarea lui Bularda, București, 1974; Cercul adevărului, București, 1976; Patimile rădăcinilor, București, 1976; Aurul lui Bruda, București, 1978; Cetăți subpământene, București, 1979; Barieră pentru cocori, București, 1981; Avesalon cel bătrân, Iași, 1983; Gânduri pentru lauda pământului
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
ATN, 1969, 2; Mircea Iorgulescu, „Cântece și descântece de piatră”, LCF, 1973, 2; Sorin Titel, „Transparența pământului”, RL, 1973, 9; Aureliu Goci, „Cântece și descântece de piatră”, RL, 1973, 17; Dumitru Mureșan, „Târziul clipei”, VTRA, 1973, 8; Nicolae Baltag, „Țara curcubeului de piatră”, LCF, 1974, 26; Mihai Minculescu, „Eliberarea lui Bularda”, RL, 1975, 27; N. Barbu, „Cercul adevărului”, CRC, 1976, 47; Dumitru Micu, Romane de debut, CNT, 1976, 51; Constantin Cubleșan, „Cetăți subpământene”, T, 1980, 10; Lit. rom. cont., I, 538
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
urma. Mulțumit de minunea făcută, dulcele soare surâde blând pe bolta cerească și sărută duios cu razele-i vii văpaiele de trandafiri ce învăluie natura gureșă. Ca un vis de tinerețe ce a vrăjit întreaga viață din casa tuturor viețuitoarelor, curcubeul se aruncă scânteind peste râurile lucii ce se încovoaie după copaci. Toți admiră spectacolul plin de veselie. Broscuțele verzi precum zgribulita iarbă a primăverii se joacă în unda străvezie a apei. Fluturii așezați pe petalele catifelate ale florilor, precum un
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Alecsandri, Színmüvek [Teatru], București, 1961 (în colaborare cu Köllő Károly și Sz. Nagy Géza); Vlaicu Bârna, Varga Katalin regénye [Romanul Ecaterinei Varga], București, 1963; Marcel Breslașu, Mese a szóról [O nouă poveste a vorbei], București, 1963; Nina Cassian, Tarka album [Curcubeul], București, 1963 (în colaborare cu Jancsik Pál); George Coșbuc, Költemények [Poezii], București, 1964 (în colaborare); Mihai Eminescu, Költemények [Poezii], București, 1966 (în colaborare); D. R. Popescu, Fehér eső [Ploaia albă], București, 1969; V. Voiculescu, Az álombeli őz [Căprioara din vis
VERESS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290493_a_291822]
-
1981), volum care cuprinde schițe, nuvele, „cavatine”, a căror notă distinctivă este descrierea, irizată de secvențe legendare, a aceleiași zone. Câteva legende mai sunt incluse în Drumuri și oameni din Oltenia (1985). Proza din Telegrame de dragoste (1984) sau din Curcubeul romanticilor (1987), deși rămâne tributară parțial registrului reportericesc când și când excesiv impetuos, face trecerea la alt discurs narativ, mai elaborat, nutrit însă tot de dragostea pentru peisajul natural și uman al Olteniei. Z. compune și câteva piese de teatru
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
Mi-e Oltenia o floare (în colaborare), Craiova, 1967; Orașele dragostei, București, 1967; Pe-un picior de plai, București, 1967; Triunghiul apelor, București, 1978; Cantată oltenească, București, 1981; Telegrame de dragoste, București, 1984; Drumuri și oameni din Oltenia, București, 1985; Curcubeul romanticilor, Craiova, 1987; Flori de câmp, îngr. Gabriela Rusu Păsărin, București, 1996; Confesiuni în sinceritate, îngr. Ana Zatti, pref. Ovidiu Ghidirmic, București, 1999; Îndrăgostit de viață, îngr. Ana Zatti, Craiova, 1999; Cu dragoste, mereu, îngr. Ana Zatti, pref. Ovidiu Ghidirmic
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
le plus élevé”. Nu puține imagini instaurează o „suprarealitate” onirică: „inima duce-n codru sub piept ca o caleașcă”, „aerul stă pe acoperișuri ca un preș”, „soarele își face loc cu coatele”, „tusea scrâșnea ca în colții dulăilor oasele”, „un curcubeu se zbate sub talpă ca un șarpe”. Prin obiectivare, prin eradicarea sentimentului, prin cerebralitate, V., deși de regulă nu înlănțuie reprezentările coerent și, în consecință, nu realizează acea „armonie abstractă cu legi fixe” pe care a salutat-o, poetizează în
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
mentalități colective. S. debutează cu un volum remarcabil în contextul unei epoci sufocate de realismul socialist, dar neconvingător în perspectivă. Defectul principal al poemelor din 1957 constă în metaforismul lor decorativ și facil („Vântul, flăcău viclean / coboară ușor lângă garduri”, „Curcubeul, / Făt-Frumos veșnic tânăr, / veșnic îmbujorat”), în timp ce calitatea de bază este că unele texte prefigurează totuși tranzitivitatea pe care poetul o va rafina ulterior: „Vântul trântește poarta, ferestrele, / copacii se închină în fața omului / noaptea ieșit în bătătură. / Cu palmele întinse numără
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
își adună poeziile în volumele Picături de lacrimi (1932) și Răspântie (1944). El compune o poezie de inspirație rurală și religioasă, cu un colorit local, ca în Mireasa de peste Prut, care a cunoscut o anume răspândire: „La poarta ta de curcubeu,/ În nopți cu umbra diafană,/ Răsari și tu, răsar și eu.../ Doi morți învie-ntr-o icoană, // Se scurge vremea ca o rouă,/ În visul frânt de vagabond,/ Tu, peste frământarea nouă,/ Te-nalți ca un luceafăr blond”. SCRIERI: Picături
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
care se prăvălesc învălmășit unele peste altele în hăul Apei care Curge. Asurziți și cutremurați, oamenii au încremenit pe stâncile de deasupra văii. Din prăpastia de sub ei se ridica să-i învăluie un nor de picături de apă, ce făceau curcubee cu soarele, acum înălțat, să lumineze și să privească și el la înfricoșătoarea îmbulzeală de ape și ghețuri, de mugete și bubuituri. Moșul se apleacă către ucenicul de lângă el să-i strige, cu glasul întinerit, de altă dată: " Așteptarea s-
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vântului cerul era albastru și în mijlocul lui soarele strălucea sclipind deasupra pășunii verzi mii de floricele galbene și albastre își ițeau capul printre firele de iarbă grasă cireșele ne fac cu ochiul după dușul rece al ploii de vară toboganul curcubeului se arată multicolor pe cerul senin fluturii, albinele, bondari catifelați se bucură de lumina dimineții sălciile își spală pletele în apa răcoroasă a pârâului cristalin se aude clipocitul apei curgând și foșnetul frunzelor în adierea vântului zboară spre o panseluță
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
în alte câteva culegeri, miniatura, cultivată inspirat, e transpusă în formă de haiku. SCRIERI: Credință, Chișinău, 1975; Dreptul la fericire, Chișinău, 1976; Popasuri cubaneze, Chișinău, 1977; Balada spicului de grâu, Chișinău, 1982; Momente de răscruce, Chișinău, 1984; Nu împușcați în curcubeu, Chișinău, 1986; Teamă de semn rău, Chișinău, 1993; Scut de zăpadă, pref. Dan Mănucă, Iași, 1994; Surâsul călugărului - The Monk’s Smile, ed. bilingvă, tr. Mihaela Codrescu, îngr. și pref. Ion Codrescu, Constanța, 1996; Nu mă uita, Chișinău, 2000; Blândețea
SPINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
microtipărirea de pe bancnotele americane, care necesită o sticlă magnetizabilă pentru a urmări semnele, precum și tipărirea în cerneluri ultraviolete, infraroșii sau magnetice - ultima fiind folosită pentru tipărirea culorii negre de pe bancnotele americane; • firele sau foliile metalice, de la simplele irizări în culorile curcubeului până la folii cu efecte optice variabile, așa cum sunt hologramele sau kinegramele, precum cele de pe bancnotele de 20 și 50 de lire sterline. Hologramele se produc, de regulă, optic și reprezintă obiecte întregi pe un plan îndepărtat, iar kinegramele sunt realizate
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de rezistență la întrebuințare ș.a. Din experiențele acumulate de-a lungul timpului, s-au desprins următoarele lecții: • marcajele de securitate trebuie să „spună” ceva, să fie purtătoare ale unui mesaj relevant pentru produs. Este mai plăcută tipărirea cu irizări ale curcubeului decât alte semne invizibile; • ele trebuie să-și găsească locul potrivit, să facă parte firească din ansamblul documentului, astfel încât și fixarea în mintea utilizatorului să fie naturală; • efectul lor trebuie să fie evident, distinct și inteligibil; • nu trebuie să intre
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
militar de aviație. Urmează la București Liceul „Iulia Hasdeu” (1940-1948) și Facultatea de Drept (1948-1953) și este, succesiv, redactor la Radiodifuziunea Română, Editura pentru Literatură (din 1960) și Editura Eminescu (1969-1975). P.M. scrie o poezie de notație lirică în volumele Curcubeul (1987), Sunetul luminii (1989), Al cincilea anotimp (2003), cu unele accente de sentimentalism desuet, apelând la o recuzită imagistică lipsită de relief. Dominate de sentimentul vremelniciei, versurile câștigă în profunzime și dramatism în Al cincilea anotimp, carte scrisă după pierderea
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
transpunerea unor scrieri de Charles Perrault, Cardinalul de Retz, Adèle de Boigne, George Sand, Al. Dumas-tatăl, Émile Zola. A tradus și câteva romane populare din secolele al XIX-lea și al XX-lea, aparținând lui Eugène Sue, Frédéric Soulié. SCRIERI: Curcubeul, București, 1987; Sunetul luminii, București, 1989; Ispita, București,1999; Al cincilea anotimp, București, 2003. Traduceri: Charles Perrault, Frumoasa din pădurea adormită. Povești, Memorii, pref. Anca Georgescu Fuerea, București 1968; Hans Christian Andersen, Povestea vieții mele, București, 1969; Joseph-Émile Müller, Arta
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
cenaclu a Universității din Chișinău. Publică mai târziu volumele de poezie Peste Carpați, peste cutremure... (1989), 101 poeme haiku (1994), cuprinzând versuri aforistice de un dramatism incisiv, ca și cele din cartea Necropole pentru suflet (1996). Proza, îndeosebi romanul Îmblânzirea curcubeului (1981), conține pagini memorabile despre viața tragică a părinților săi, a consătenilor pierduți în „Siberii de gheață”. O lucrare valoroasă sub aspect istorico-literar este evocarea documentară Za gorizontom (1986), ca și romanul Tânguiosul glas de clopot... (1989), care reconstituie perioada
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
2003, publică volumul de teatru Dacă rusoaicele nu mai au de la cine naște copii, agață un român... . Pregătește pentru tipar o amplă antologie (în șase limbi) intitulată 500 poeți români de pe glob. SCRIERI: Mama noastră - pasăre albastră, Chișinău, 1980; Îmblânzirea curcubeului, Chișinău, 1981; ed. I-II, București, 1997; Constelația tinerelor talente, Chișinău, 1982; Constantin Constantinov, Chișinău, 1982; Za gorizontom, Moscova, 1986; Tânguiosul glas de clopot..., I, Chișinău, 1989; Peste Carpați, peste cutremure..., Chișinău, 1989; 101 poeme haiku - 101 poèmes haiku - 101
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
relatare amănunțită a originii, istoriei, modului de viață, vizând ocupații caracteristice, civilizație materială, obiceiuri, legende, mituri, ceremonialuri etc. SCRIERI: Masculin, feminin, București, 1973; Alaska, patria totemurilor, București, 1973; Invitație la umbră, București, 1977; Nodul de apă, București, 1981; Lacrimi de curcubeu, București, 1985; Iarba soarelui, București, 1986; Colecția de pistrui, București, 1987. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Două moduri lirice, RL, 1973, 33; Mircea Iorgulescu, „Masculin, feminin”, LCF, 1973, 34; Eugen Simion, Poezia feminină, LCF, 1978, 12; Hristu Cândroveanu, „Invitație la umbră
NICOLAU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288439_a_289768]
-
coerent, crescut din imaginarul mitologiei autohtone. Acestei voințe constructive i se asociază în mod obișnuit o gesticulație solemnă, o respirație epică amplă, saturată de un imagism abundent, o semantică elaborată, alcătuită din figuri cu valoare simbolică (Muntele, Zoria, Matca, Bradul, Curcubeul, Fluviul, Genunea). Impresia de convențional și artificiu, de construct programatic, când și când de neignorat, este contracarată de o energie genuină ce dă limbajului poetic forță și plasticitate. SCRIERI: Munte, București, 1972; Crocodilul albastru, București, 1975; Încântece, postfață Miron Radu
PACHIA TATOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
două modeste încercări dramatice (Ilinca. Harul busuiocului, 1917), dă la iveală prima carte de versuri, Stropi de rouă (1919), urmată de Cântarea neamului (1925) și Doina (1927), de Fabule (1928), Viermi și stele (1936, al doilea volum de fabule) și Curcubee peste veac (1937, al treilea volum de fabule), cărora li se adaugă Vorbe cu tâlc (1931), Psaltirea în versuri (1933; Premiul Academiei Române), Cântecile vinului (1936), „poemele arabe” din Ben-Hamar cântă (1936), Chiot către neamul meu (1936), Temelie de veac nou
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
București, 1919; Graur cel nesocotit, București, 1924; Cântarea neamului, București, 1925; Icoane scumpe, București, 1925; Doina, București, 1927; Un capitol din istoria culturală a țării. Începutul ateneelor populare din capitală, București, 1927; Fabule, București, 1928; Viermi și stele, București, 1936; Curcubee peste veac, București, 1937; Vorbe cu tâlc, București, 1931; Psaltirea în versuri, București,1933; Chiot către neamul meu, București, 1936; Treziți-vă, români!, București, 1936; Cântecile vinului, București, 1936; Ben-Hamar cântă. Poeme arabe, cu desene de Ștefan Constantinescu, București, 1936
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
Cântarea neamului”, „Cinema”, 1925, 13; A. Br. [Andrei Braniște], „Stropi de rouă”, CLI, 1920, 26; Paul I. Papadopol, „Psaltirea în versuri”, „Linia nouă”, 1933, 4-5; Iorga, Ist. lit. cont., II, 198; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 414; Al. Iacobescu, „Curcubee peste veac”, CRE, 1937, 3524; Cronicar, „Curcubee peste veac”, „Politica”, 1937, 3; Sorin B. Rareș, „Ben-Hamar cântă”, „Mișcarea”, 1938, 1809; Al. Iordan, „Ben-Hamar cântă”, „Mișcarea”, 1938, 1941; Călinescu, Ist. lit. (1941), 852, Ist. lit. (1982), 937; Perpessicius, Opere, V, 82-84
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]