3,785 matches
-
să procreeze cu Dejah, deși marțienii sunt ovipari. Să nu uităm că, pe atunci, în Statele Unite și în alte părți, căsătoriile și iubirile mixte erau nerecomandate sau interzise. Din acest punct de vedere, căsătoriile interplanetare puteau părea mai acceptabile, căci decalajul spre formele extraterestre le făceau să pară mai puțin transgresive. În Navigatorii infinitului, Rosny ne prezintă o marțiană care concepe un ou, un fel de geamăn al copilului pe care eroul pământean de care ea e îndrăgostită l-a procreat
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
descrie delincvența de toate felurile. într-o societate de consum, riscul neglijării sentimentului existenței sau al înlocuirii lui cu cel al posesiunii este foarte mare, și nu pe deplin conștientizat. Menționăm că există în ultimii ani, manifestările de downshift, de decalaj, care demonstrează că oamenii devin conștienți de nevoia unei reașezări a valorilor existenței în sensul propriei protejări precum și a protejării naturii față de factorii de stres . sporit care sunt inerenți unor beneficii materiale majore. Acest curent, bazat pe respectul față de viață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și substitui literatura latină. Ceea ce le definește e contribuția la patrimoniul capodoperelor și al geniilor, posibilitatea de a-i concura pe autorii din panteonul mondial, pe Homer și pe Virgiliu. Într-un caz, e vorba așadar de un tip de decalaj cultural bazat pe existența instituțiilor și pe volumul producției livrești; în celălalt - de un decalaj perceput la nivelul vârfurilor și al realizărilor excepționale. Diferența tipologică a celor trei culturi literare e încă mai vizibilă dacă luăm în considerare criteriul central
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
posibilitatea de a-i concura pe autorii din panteonul mondial, pe Homer și pe Virgiliu. Într-un caz, e vorba așadar de un tip de decalaj cultural bazat pe existența instituțiilor și pe volumul producției livrești; în celălalt - de un decalaj perceput la nivelul vârfurilor și al realizărilor excepționale. Diferența tipologică a celor trei culturi literare e încă mai vizibilă dacă luăm în considerare criteriul central pe care îl evocă dialogul: recunoașterea limbii în "academiele Europei". Acesta se referă la circulația
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ar putea cultura română să se compare cu cultura franceză când între tipul ei de agregare statală și cel al literaturii franceze se interpun procese istorice și politice multiseculare? Mai mult, în acest sistem complex care articulează concurența culturilor literare, decalajele se adaugă. Heliade Rădulescu ne redă imaginea sărăciei literaturii române cumulativ, prin însumarea tuturor inegalităților pe care le-au presupus celelalte literaturi. Fiecare din cele trei raporturi implică o inferioritate specifică, decontată în decalajul final al literaturii române. Prin raportul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
complex care articulează concurența culturilor literare, decalajele se adaugă. Heliade Rădulescu ne redă imaginea sărăciei literaturii române cumulativ, prin însumarea tuturor inegalităților pe care le-au presupus celelalte literaturi. Fiecare din cele trei raporturi implică o inferioritate specifică, decontată în decalajul final al literaturii române. Prin raportul direct cu literatura maghiară, se interiorizează un decalaj la nivelul instituțiilor și al cantităților brute; prin raportul dintre literatura maghiară și cea italiană e asumată absența vârfurilor, a realizărilor individuale și excepționale; în sfârșit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sărăciei literaturii române cumulativ, prin însumarea tuturor inegalităților pe care le-au presupus celelalte literaturi. Fiecare din cele trei raporturi implică o inferioritate specifică, decontată în decalajul final al literaturii române. Prin raportul direct cu literatura maghiară, se interiorizează un decalaj la nivelul instituțiilor și al cantităților brute; prin raportul dintre literatura maghiară și cea italiană e asumată absența vârfurilor, a realizărilor individuale și excepționale; în sfârșit, prin raportul dintre literatura italiană și cea franceză se transferă asupra literaturii române deficitul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rămâne cel parizian. Însă dacă ar fi coborât în timp, la un stadiu anterior al sistemului mondial al culturilor literare, și literatura franceză ar fi apărut "săracă" în raport cu literatura latină. Totul se întâmplă ca și cum istoria literelor mondiale ar reține fiecare decalaj, ca și cum toate inferioritățile stabilite în contexte culturale și politice specifice s-ar menține indefinit într-o memorie care nu se resetează niciodată. Însă toate întârzierile acumulate de atâtea literaturi și proiectate asupra literaturii române sunt contrabalansate de o figură a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o simplă etichetă superlativă? Ce realități poate numi geniul în așa fel încât să participe eficient la procesul de formare al unei culturi literare? Episodul relatat de Heliade Rădulescu e de la început lămuritor: noțiunea capătă sens deplin în condițiile unui decalaj cultural. Geniul e soluția literaturilor care nu dispun de un patrimoniu literar și care capătă conștiința propriei precarități prin comparație cu o literatură mai bogată. E de altfel singura configurație posibilă a actului de naștere al unei culturi literare: întemeierea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
bogăția literaturii latine, literatura germană a avut ca reper succesul literaturii franceze. Pentru literaturile naționale întemeiate în secolul al XIX-lea această "sărăcie" e încă mai bine determinată într-un univers populat cu bogății multiple: acestea au trebuit să suporte decalajul față de literatura franceză care a dominat secolul al XVII-lea, raportul dezavantajos cu literatura germană care a pus bazele mitologiei naționaliste la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau comparația cu alte culturi naționale care au avut un start "precoce" la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
secolului al XVIII-lea sau comparația cu alte culturi naționale care au avut un start "precoce" la începutul secolului al XIX-lea. Să încercăm, după modelul eroilor lui Heliade Rădulescu, să ne punem la modul serios problema recuperării unui asemenea decalaj. E evident de la început, aproape fără analiză, că orice acumulare a noii literaturi o va situa în continuare pe aceeași poziție subalternă. Să prespunem că în primii zece ani de existență va genera 500 de cărți. Cu o asemenea cifră
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a lungul mai multor secole, dar, mai mult, s-ar putea să nu egaleze rata de acumulare a unei mari literaturi care concentrează inevitabil mai multe resurse de producție. Adică, spus simplu, e probabil ca la capătul celor zece ani decalajul dintre, să zicem, literatura română și cea maghiară, să crească, nu doar să se mențină. Și asta dacă vizăm strict o competiție a cifrelor brute. Dar bogăția unei literaturi implică, pe lângă numărul mare de cărți și de scriitori, și panteonul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pot fi ele compensate ori reproduse? Tot așa cum prestigiul literar al Franței presupune ample procese istorice și politice, fiecare componentă subtilă a bogăției literare are în spate condiționări complexe. Mecanismul bogăției e atât de greu de reprodus încât problema recuperării decalajului ține mai degrabă de un efect de ideologie literară decât de o realitate. Distribuția inegală a bogăției literare nu se suprimă, ci doar se exploatează. Este teza unui studiu celebru, cel al lui Pascale Casanova 17. Cercetătoarea a demonstrat că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se exploatează. Este teza unui studiu celebru, cel al lui Pascale Casanova 17. Cercetătoarea a demonstrat că funcționarea culturilor literare într-o "republică" modernă a literelor, adică într-un sistem internațional al culturilor literare, s-a bazat tocmai pe existența decalajelor: literaturile funcționează împreună pentru că anumite valori literare, care constituie bogăția marilor literaturi, sunt inegal distribuite. Faptul că în sistemul literar mondial a apărut o "superputere" pariziană care a devenit modelul și ținta tuturor aspirațiilor literare, nu a însemnat că decalajul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
decalajelor: literaturile funcționează împreună pentru că anumite valori literare, care constituie bogăția marilor literaturi, sunt inegal distribuite. Faptul că în sistemul literar mondial a apărut o "superputere" pariziană care a devenit modelul și ținta tuturor aspirațiilor literare, nu a însemnat că decalajul perceptibil între cultura literară franceză și "noii veniți" era menit să fie redus. Bogăția disproporționată trebuie să rămână așa pentru a-și îndeplini rolul în sistemul mondial: numai prin concentrarea de resurse a unei mari literaturi poate fi determinată mobilizarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
practicile sociale și individuale, structurile instituționale, dispoziția teritorială sau demografică. Nu contează dacă alții îl au pe Homer, pe Virgiliu sau pe Racine. Geniul asigură existența valorilor literare chiar și în culturile abia intrate pe piață. Nu trebuie recuperat un decalaj pentru că literatura există deja. Unde? De exemplu, în practicile lingvistice banale. Genialitatea arată cum se poate face literatură din articularea spontană a limbajului în comunicare, cum se poate remonta vorbirea, conversația, cuvintele de zi cu zi în așa fel încât
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
puțin spectaculoase pe care le face zi de zi țăranul (sau burghezul) ascund o capacitate prețioasă pentru o nouă literatură, resursa în măsură să o susțină în competiția cu marile literaturi. Deci, ca și în istorioara lui Heliade Rădulescu, niciun decalaj nu se pierde în memoria literelor mondiale, dar niciunul nu rezistă în fața geniului. În raport cu fenomenele de vehiculare și transfer al bogăției literare, imitație, concurență, exil etc. geniul instituie o diferență majoră. El nu vizează procesele de distribuție a bogăției, ci
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vizează procesele de distribuție a bogăției, ci schimbarea fundamentală a structurii bogăției, calificarea unor noi resurse ca bogăție. În loc să presupună un proces de import, prin care noua literatură ar intra într-o cursă - fără șanse de izbândă - de reducere a decalajului, instituția genialității implică o reevaluare bruscă a existentului. Nu e nimic de recuperat, nimic de "învățat". Capitalul simbolic nu trebuie importat și localizat, el e altundeva. Genialitatea face să basculeze sistemul valorilor literare: literatura nu trebuie căutată în nomenclatoarele de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
național și de a-l încorpora în activitatea sa, scriitorul decide să se retragă. Este modelul unei vocații condiționate strâns de un context politic și istoric nefavorabil. Biografii țin să plaseze la distanță narațiunea vieții - "altădată", "pe atunci" - ca să marcheze decalajul față de temporalitatea restricțiilor. Pentru că această realizare a vocației e măsurată mereu prin raportare la condiția ideală a chemării împlinite în spațiul public. Dorința care se realizează în intimitate, prin retragere, e o dorință amputată, concepută cu minus și diferențiată de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din România au participat la evenimentele internaționale din domeniul comunicării în vederea promovării și expunerii publicațiilor catolice din țară lumii întregi (cum au fost Congresul și Expoziția mondială a presei catolice). Cei ce au luat parte la aceste manifestări au observat decalajul existent între presa din România și cea din statele catolice occidentale, dar și față de alte țări precum Ungaria, Polonia etc. Deși modelul a fost preluat din Occident, presa românească nu a reușit să se dezvolte considerabil și să împlinescă unul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Acești ioni sunt expulzați din celulă prin activarea sistemelor de transport activ (ATP-aza Na+-K+ dependentă și antiportul Na+-Ca+2) a căror intrare în funcțiune prezintă o oarecare latență față de creșterea frecvenței de stimulare. Ca urmare ia naștere un decalaj în timp între pătrunderea în exces a Ca+2 în celulă și posibilitatea lui de expulzie, producând creșterea Ca+2 intracelular și consecutiv a forței de contracție. La miocardul insuficient, creșterea frecvenței de stimulare nu mai este însoțită de creșterea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
încăperea cu un gest cuprinzător; ghici cât m-a costat. Am spus o cifră pe care el a triplat-o cu un aer de satisfacție și mulțumire. Gazda orchestrează o punere în scenă prezentând un spațiu care îi exaltă ego-ul. Decalajul lui Egisto este confimat de către portretul caricatural al comesenilor, fiindcă mulțumirea lor nu este o odă adusă prieteniei sau noului an, ci un rit propițiator cu rezonanțe lucrative. Nu se face altă conversație decât cea despre calitatea alimentelor și activităților
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și nu ajungi niciodată, / O dată acolo, o dată dincolo/ Călătorești, călătorești și nu ajungi niciodată. Dezabuzat, Ulise este conștient de faptul că nici pe el și nici pe colegii săi călătoria nu i-a făcut mai buni203 și pentru a evita decalajul între imagine și realitate, diplomatul din Itaca are un plan: să-l închidă pe Ulise în închisoare în secret, să spună că el n-a fost niciodată acolo și să lase să i se propage legenda ca să prospere turiștii și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
câteva aproximări ale limbajului său de exemplu : "Eu să fi evitat dacă era posibil". Gândesc că ordonanța mea va face posibilul pentru liniștea dumneavoastră" sau și "mi-e frică să deranjez") nu sunt deloc un obstacol în înțelegere. Acest ușor decalaj între nativ și străin nu face decât să sublinieze că o distanță, chiar și foarte redusă, subzistă între protagoniști, între limba natală și cea învățată (cucerită). Werner von Ebrennac are, față de personajul pirandelian, o atitudine foarte diferită. Cu cât unul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sau în mozaic) sunt generate de cauze complexe, de cele mai multe ori izbucnind din cauza unor acumulări de contradicții care agravează situația regională sau internă și produc izbucniri sau reacții violente; alte crize pot fi determinate de intensificarea acțiunilor teroriste, de multiplicarea decalajelor și amenințărilor asimetrice fapt ce determină că acestea să nu poată fi controlate și gestionate pentru o perioadă. Crizele de la începutul secolului al XXI-lea sunt complexe, preponderent politico-militare, având un suport economic în condițiile accentuării decalajelor și multiplicării amenințărilor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]