27,663 matches
-
la redacția de folclor, atunci întemeiată, care a editat nu numai literatură de folclor și folcloristică, avînd și bucuria de a publica și o serie specială de folclor inedit care aștepta în sipetele unor culegători de seamă. Era, după atîtea decenii de uitare, o înfăptuire de seamă, care, și azi mai este studiată și valorificată. Redactor-șef la acea E.P.L. era cărturarul Mihai Șora, dîndu-i, prin știința sa de carte și dăruire, acea temeinicie editorială de care cultura română avea nevoie
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
Ceaușescu și consoarta sa. Povestite azi, aceste izbînzi par aproape ridicole. Dar noi nu lucram, ca editori, în vremuri normale. Toată zbaterea noastră se încadrează perfect în ceea ce numim "rezistență prin cultură". Și, prin strădania noastră a tuturor, România acelor decenii nu a fost - cum eronat s-a afirmat - o "Sahară a spiritului", ci o țară, deși încarcerată, care a înfruntat autoritățile, creînd cultură de mare valoare. Unde ne-ar fi dat să mai apucăm o epocă precum cea a Minervei
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
de eșecurile înregistrate cu o obiectivitate aproape crudă, înduioșat de succesele minimalizate cu autentică modestie, dar mai presus de orice conștient pînă la epuizare nervoasă de uriașul arbitrar al vieții. Kermode e, poate, cel mai apreciat critic britanic al ultimilor decenii. Ridicat la rang nobiliar din anul 1991, autor al unor studii literare fundamentale dedicate lui Shakespeare, Yeats, și altor monștri sacri ai literaturii de limbă engleză, Kermode ar fi putut cu siguranță scrie o memorialistică abundînd în nume celebre, bîrfe
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
prin această uriașă reticență, frustrantă aproape prin felul în care deplasează sistematic accentul evocativ de la literar la uman (și astfel de la sublim la ridicol...), cartea e cu siguranță incomparabilă în contextul genului ei, memorialistica. La data primei apariții, pe la jumătatea deceniului trecut, a provocat mirare dar și entuziasm. Nu puțini au fost cei care au socotit-o drept cea mai valoroasă producție a lui Frank Kermode: un superlativ care atîrnă greu la un autor care a dat multe cărți valoroase. Kermode
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
însă proporțiile de la noi (cel puțin decența și demnitatea sînt salvate prin alte deschideri), iar cele mai importante și mai numeroase premii la festivalurile internaționale (mult mai semnificative decît supermediatizatul OSCAR) sînt luate de alții - greu de închipuit acum cîteva decenii: Extremul Orient (mai ales China!) și Orientul Apropiat (Iranul?!). Dar niciodată influența (benefică) a cinematografului transaltlantic și primatul care i s-a recunoscut de înseși avangardele europene n-au fost directe și imediate - nici în timpul unui fondator ca D.W
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
ceea ce s-a întîmplat pînă acum la demisolul Palatului Romanit spune cu totul altceva și într-un fel de-a dreptul surprinzător pentru cei care se hrănesc doar cu clișee second hand. Galeria cu programul cel mai coerent din ultimul deceniu, de fapt singura galerie cu un program declarat, asumat și confirmat ca atare, Catacomba a încercat să sistematizeze și să pună în valoare acel segment din arta românească în care performanța expresiei coabitează cu o anume morală a creației și
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
aceste dimensiuni ale unei umanități obosite și derutate, însă tocmai din această pricină cu resurse expresive și simbolice ireproductibile în alte contexte. Microexpoziția de la Ambasada Cehiei, care aduce în fața publicului un număr infim de lucrări față de producția de aproape șapte decenii a unui artist cu o enormă vitalitate, reușește, în ciuda întinderii sale, să ofere un portret complex și convingător al lui Julius Podlipny. Toate dimensiunile artistului, de la cele care țin de psihologia și de comportamentul său și pînă la acelea care
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
lui Ierunca, în fine, de Limite, cea de-a doua revistă editată de Ierunca însuși. Cronicarul a avut cunoștință de cîteva din aceste reviste (posedă chiar colecția completă a revistei Mele a lui Baciu, pe altele le-a primit, cu decenii în urmă, de la editorii lor) și a recitit cu plăcere ediția critică în volum a Caetelor de dor datorată Miha- elei Constantinescu-Podocea și lui Nicolae Florescu. Subintitulate Metafizică și poezie, Caetele au publicat atît studii filosofice, literare, general culturale, istorice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
la ediția de la "Jurnalul literar". Cultura cu epoleți. Așa se cheamă un articol al prozatorului Hanibal Stănciulescu din ROMÂNIA LIBERĂ (19 februarie) a cărui idee bizară este că "mania clasamentelor" sau a "topurilor" care "bîntuie literatura noastră în ultimele trei decenii" n-are nici o legătură cu sportul, cum s-ar putea crede, ea fiind mai degrabă "expresia voalată a unor ierarhii politico-militare (înainte de '89) sau exclusiv militare după această dată". "Capsomanii" culturali sînt securiști în civil, sfetnici din umbră ai liderilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
Ernesto Sabato, a avut în familie tarați, sau nebuni. Lumea noastră a fost de o violență și de o urîțenie nesfîrșite. Atunci de ce să te mai întrebi de unde implicarea. Eu mi-am trăit copilăria în anii '50, adică într-un deceniu foarte violent. Pesemne că eu, copil, am prelucrat-o în vreun fel, i-am atribuit cauze, am dezvoltat mecanisme și tehnici de apărare, de eschivă, foarte asemănătoare celor necesare producerii de ficțiuni, nu știu. Vorbești despre durere acum? Nu, nu
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
al conștiinței, ci au curgerea lină a realismului narativ. Căci, titlul ne averizează, devenim ceea ce sîntem. Wellek e un personaj absent din carte, dar sînt prezenți alți protagoniști, în egală măsură interesanți. Mai întîi de toate, Irving Babbitt, care în deceniul al treilea al secolului 20 preda literatura la Harvard, în departamentul de franceză, fascinîndu-și studenții mai cu seamă prin energie și vitalitate. Pentru Babbitt, nu existau monștri sacri, scriitori consacrați și autori în plină afirmare, ci doar "aspiranți" cărora el
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
că pentru dl. Năstase nu e nici o problemă să transforme ministerele în veritabile ciupercării de secretari de stat, dar e un chin să-l confirme într-o funcție de mare influență pe unul dintre cei mai străluciți diplomați apăruți în ultimele decenii! Obișnuiți cu târâie-brâismele, cu limbajul primitiv și cu gestica largă, unsuroasă, de prim-secretar fudul, ale atâtora dintre pedeseriști, evident că finețea lui Răzvan Ungureanu șochează! Obișnuiți cum suntem să trimitem la Bruxelles sau la Strasbourg niște pămpălăi care-o
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
în timp ce noi am stat pe loc, conceptul s-a schimbat: astăzi, pentru nefericiții ajunși din nou la mâna clicii iliesciene "bulgarizarea" e la fel de înspăimântătoare ca și "europenizarea". Cam atât pot să înțeleagă din lumea de azi "niștețăranii" români pe care deceniile de sluj la poarta analfabetului din Scornicești i-au făcut mai mult "niște" decât "țărani".
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
reconstituind cu minuție faptele, cartea oferă o "felie de viață" din societatea americană de la începutul secolului, din anii premergători primului război mondial. Cum romanul lui Dreiser a apărut în 1925, se înțelege că el a actualizat, cu cel puțin două decenii, viața americană. În sfârșit, cartea vrea să arate cum legendele, presa și folclorul au falsificat realitatea. Ca și în cazul unei biografii obișnuite, efortul de documentare al lui Craig Brandon este impresionant. De-a lungul a cinci ani, el a
Când viața "bate" literatura... by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16381_a_17706]
-
tinerețe, Kolakowski se arăta aproape ostil catolicismului unit cu acel ideal de viață rurală din Pan Tadeusz: "Era o reacție de respingere față de Polonia catolico-sienkiewicziană" adaugă bătrînul filosof, care, în 1982, a abandonat multe din iluziile comuniste, nutrite cu trei decenii mai devreme, fără a accepta totuși liberalismul radical al lui Hayek sau Friedman. În sfîrșit, Michnik îl hărțuiește cu sadism pe Habermas ("cea mai mare autoritate intelectuală și morală a Germaniei"), reproșîndu-i între altele că n-a scris niciodată nimic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
diversitate a culturii române. Primul oferă o selecție de numai 332 de autori, al doilea va cuprinde, în final, aproximativ două mii; cel dintâi înregistrează informația la zi (31 decembrie 1999), celălalt, prin forța împrejurărilor, până în 1989 (diferență exact de un deceniu); unul răspunde nevoilor imediate de informare și cunoaștere, altul, prin amploare, exigențelor, formulate în 1982, de prezentare în integralitatea ei a literaturii române." Demn de menționat este faptul că există intenția de a reedita dicționarul periodic, adăugând și scoțând articole
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
este impresionantă. Au fost luate în considerare enciclopedii, dicționare, istorii ale literaturii, culegeri de studii și cronici, volume de interviuri din toate timpurile, inclusiv din cea mai recentă perioadă. N-au fost ignorate nici colecțiile de reviste literare din ultimul deceniu. Lista colaboratorilor (aproximativ aceeași cu a criticilor și istoricilor literari care au realizat Dicționarul scriitorilor români, dar nu identică) constituie și ea o garanție a seriozității și profesionalismului. O transcriu pentru ca recunoștința cititorilor să aibă destinatari: Mircea Anghelescu, Georgeta Antonescu
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
și pune adesea probleme de traducere: aceeași acțiune este exprimată într-o limbă cu ajutorul verbului a face (în construcție cu un substantiv), în alta cu verbul a da sau a pune. în monografia pe care a dedicat-o acum cîteva decenii subiectului - Locuțiunile verbale în limba română (1958) -, doamna Florica Dimitrescu discuta pe larg acest fenomen, indicând verbele cele mai frecvente în română, explicând semantic afinitățile lor de combinare și comparând situația cu cea din alte limbi europene. Există desigur și
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
ce e bun Parisul, Ed. Universal Dalsi), mi-a atras atenția și cred că nu numai mie, pentru că e vorba acolo de un personaj pitoresc și extrem de simpatic, neobișnuit în peisajul Bucureștilor atît de pragmatici de acum două sau trei decenii: un Paganel sau un Don Quijote, pasionat al unei iubiri intelectuale absolut gratuite, cineva mistuit de o benefică monomanie, inofensivă pentru alții, plină de suferință dar și de delicii pentru sine însuși, care se consumă în spațiul poeziei. Poet, dar poet
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
Cristian Teodorescu Dacă și cîinii fără stăpîn au ajuns o mare problemă în România, de ce ne-am mai mira că sînt atâtea altele nerezolvate. De peste un deceniu, tehnica studierii "dosarelor" de tot felul s-a transformat la noi într-o artă în sine. Din studiu în studiu, sistemul de irigații s-a sfeterisit, încît sînt regiuni întregi din țară unde numai Sfîntul Ilie se mai ocupă de
Războiul cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16422_a_17747]
-
ochi rotunzi, proeminenți și foarte vii, era unul și același cu faimosul gazetar și, în anii războiului, șef al cenzurii antonesciene. Mircea Grigorescu era o legendă printre tipografii bătrîni de la Casa Scînteii, ca și printre puținii redactori antebelici care supraviețuiseră deceniului și jumătate de comunism. Am lucrat eu însumi cu el, între 1971 și 1974, cît am fost redactor șef adjunct al României literare. De nu greșesc, G. Ivașcu ne-a adus cam o dată pe amîndoi, cînd a preluat revista Uniunii
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
Constanța Ciocârlie Camille Laurens, autoare a mai multor romane (Index, 1991, Romance, 1992, Les Travaux d'Hercule, 1994, Philippe, 1995, L'Avenir, 1998, Quelques-uns, 1999, Dans ces bras-là, 2000) apărute, cum se vede, aproape anual de-a lungul ultimului deceniu al mileniului care tocmai s-a încheiat, obține pentru ultimul dintre ele Premiul Femina. Acest premiu și nu altul, în parte - ni se pare - datorită substanței romanului pe care-l prezentăm. Obiectul și subiectul cărții, structurarea și desfășurarea scrierii lui
Carnet de bal by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/16420_a_17745]
-
elvețiană fiind la nivel de peisaje și, evident, de bani): "Les destinées sentimentales", regia Olivier Assayas - povestea lui Jean - fost pastor, devenit fabricant de porțelan - și a Paulinei - predestinate sentimental să se întâlnească și să conviețuiască mai bine de trei decenii, în ciuda unei societăți protestante, dezaprobatoare. O Emmanuelle Béart oarecare, deși în rolul principal, și o Isabelle Huppert excelentă, deși într-un rol restrâns ca durată și importanță. Aceeași excelentă Isabelle Huppert în "Merci pour le chocolat", în regia lui Claude
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
carte plăcută, despre lucruri dragi, în general, fără anvergură, care ne arată "bucuriile mărunte": "poate că e nevoie de imaginație mai multă ca să te extaziezi în fața unui lucru mărunt". Mariana Șora, Filigrane, Scrisori din Paris și alte proze din cinci decenii, Editura Elion, colecția Eseuri Elion, București, 2000, 120 f.p.
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
De ce nu luați, atunci, și o furgonetă?" A avea totul, oricând, sursa cea mai fidelă a cumpătării, dacă nu chiar și a silei. Aceasta, de altminteri, putea fi cultivată încă mai din timp, din lunga perioadă a magazinelor pustii. Spre deceniul potopului de mărfuri ne îndreptam, e drept cu oarecare încetineală, cu numai o săptămână înainte ca echipa morții să fie trimisă la Târgoviște (de cine oare?) ca să curme activitățile în această direcție ale cuplului Ceaușescu. Adversari și ei ai proprietății
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]