5,794 matches
-
1840 după primul catalog medalistic din 1906{\cîte 69}: ,,1840 Medalia Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
vocabular în Anglia, în secolul al XVI-lea, provenind din limba arabă, dar etimologia cuvîntului este controversată: • al koh’l, este denumirea pentru pudră fină obținută prin sublimare, cu referire la sulfura de antimoniu (compus utilizat în antichitate în cosmetica decorativă și cu rol antiseptic), iar prin extensie se referă la orice fluid obținut prin distilare incluzînd și "alcohol of wine", • al-kol (al-ghol) înseamnă duh sau spirit care îți ia mințile, definiție care ilustrează efectul asupra organismului. In secolul al XVIII
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
subit tot ce până atunci era sau păruse stabil.Rebreanu s-a apropiat de lumea satului animat în primul rând de o voință a demistificării, situând adevărul mai presus de orice și discreditând fără cruțare clișeul , ignoranța, imaginea idilică, pur decorativă. Țăranii lui Rebreanu nu sunt concepuți pe “temeiul unor scheme programatice, din acelea care umbresc obiectivitatea scrierilor despre țărani, cum sunt cele ale lui Zola, Maupassant, în care se simte totusi ostentația «realistă», se simte «școala», intenția prea vădită de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
unui fapt este suspectă și, pe cale de consecință, condamnabilă; la fel, arta, onirismul, devianțele mentale, viziunile mistice. Influența scientismului și a istorismului s-a resimțit atât de puternic în atitudinea generală, încât formele publice ale spiritului artistic (arhitectura, sculptura, arta decorativă) au fost reduse, prin politicile financiare ale cetății, la cele mai riguroase și simple expresii. Pe de o parte, aceste extreme ale atitudinii iconoclaste din cultura și din civilizația occidentală au făcut posibilă dezvoltarea științelor și integrarea lor treptată în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
densitate echivalează cu o grosime a peretelui de 900 mm din cărămidă clasică!), rapiditatea execuției unei case din panouri ȘIP (toate elementele fiind pre-tăiate industrial, respectiv golurile de uși și ferestre), posibilitatea de finisare exterioară cu diferite materiale, de la tencuiala decorativă la piatră decorativă și sidding din PVC au făcut că utilizarea de panouri ȘIP să devină din ce in ce mai frecventă. Noul concept al dezvoltării durabile determina o abordare diferită de cea clasică, cu care suntem obișnuiți, atunci când este vorba de o cladire
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Varodi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92833]
-
o grosime a peretelui de 900 mm din cărămidă clasică!), rapiditatea execuției unei case din panouri ȘIP (toate elementele fiind pre-tăiate industrial, respectiv golurile de uși și ferestre), posibilitatea de finisare exterioară cu diferite materiale, de la tencuiala decorativă la piatră decorativă și sidding din PVC au făcut că utilizarea de panouri ȘIP să devină din ce in ce mai frecventă. Noul concept al dezvoltării durabile determina o abordare diferită de cea clasică, cu care suntem obișnuiți, atunci când este vorba de o cladire. În prezent, clădirea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Varodi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92833]
-
analiza artei. Existența artei trebuie explicată prin intermediul unei deconstrucții care ne duce la tropii esențiali. În acest sens, Hartmann observă două straturi esențiale: primul strat este prim-planul operei care oferă baza operei (materia operei), iar al doilea este stratul decorativ care e desăvârșit prin experiența perceptuală. Prin intermediul stratificării artei putem ajunge la un existent autonom, așa cum deja am văzut, adică la Ansichsein. Mergând pe aceeași direcție, Ingarden analizează opera de artă ca un existent între realism și idealism căutând o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
textile și plante utilizate ca sursă de celuloză, plante alimentare și oleaginoase, plante fixatoare de soluri, etc. Secția ornamentală (2,5 ha) este amplasată la intrarea în grădină, în jurul pavilionului didactic administrativ și a Complexului de sere și cuprinde plante decorative, ierboase și lemnoase care prin modul lor de grupare constituie o expoziție cu caracter permanent. Printre speciile întâlnite, amintim: Galanthus, Narcissus, Paeonia arborae, Syringa laciniata, Alyssum borzaeanum, Dianthus giganteus, Hepatica transilvanica, Hieracium pojorâtense ( specii rare, endemice). Rozarium sau Parcul Rozelor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
lui R. Aron între 1960 și 1967, revine la o abordare centrată pe conceptul de totalitarism. în Un om în plus (1976), el scrutează opera lui Soljenițîn care „face să apară marea mașină a opresiunii, mecanismele exterminării ascunse sub panourile decorative ale revoluției”. Critica pe care o face totalitarismului și reflecțiile sale asupra emergenței democratice (Invenția democratică, 1981) îl incită să comenteze lucrarea prietenului său Franșois Furet Trecutul unei iluzii. Eseu asupra ideii de comunism în secolul XX (1955); el îi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
zahărului descoperim gestul spontan al pensulei. În cazul lucrării „Nud” (Fig. 109) observăm cum specificul semnului grafic reușește să materializeze atât corpul uman, cât și elementele de decor ale fundalului. În planul secund, formele capătă atributul materialității prin structurile neregulate decorative. În prim-plan, forma are atributele umbrei ușor scenografice, tăioase, care parcă intenționează să mai acentueze mișcarea nudului. Gradația valorică în maniera zahărului respectă principiile corodării succesive. Cu cât sunt mai adânci șanțul sau pata, cu atât avem mai multă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
printr o siluetă colorată egal. Desigur, în cazul manevrării în spațiul decupat al șablonului cu un burete apăsat inegal, se pot obține și oarecari semitonuri, dar fără garanția egalităților pe parcursul tirajului. În schimb, la fel ca în cazul compozițiilor picturale decorative, există șansa potențării efectului material, sub aspect senzorial, al raporturilor coloristice (Fig. 74). Un plus de prestanță a semnului plastic poate fi obținut prin raporturi rafinate între tipul de cerneală și hârtia folosită, cu texturi între lucios, mat, satinat, accidentat
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
niveluri foarte vii și cele estompate către neutralitate. În perspectivă istorică, suntem nevoiți să recunoaștem că prezența culorii în gravura tradițională nu a fost chiar unul de prim ordin. Ea a fost abordată și folosită mai mult cu un rol decorativ sau de identificare suplimentară a unei forme figurate, ca de pildă culoarea pielii, a cerului și ierbii, a anumitor veșminte. Indiferent dacă este vorba de tipar înalt, adânc sau plan, în gravură intervenția culorii se bazează pe amestecul optic sau
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
fapt obiectul de studiu și mijloacele de lucru ale acestei științe, adică organizarea și construirea după anumite principii și tehnici a spațiilor exterioare prin asocierea elementelor naturale de peisaj (teren, roci, ape, vegetație) cu elementele artificiale (drumuri și alei, construcții decorative și utilitare, mobilier ș.a.) în vederea îndeplinirii anumitor funcțiuni ale acestor spații verzi (după A.F. Iliescu, 2003). Formarea arhitecților peisagiști presupune cunoașterea aspectelor de cultură artistică, cu referire la: Istoria arhitecturii, Istoria artelor vizuale, Estetica, precum și o temeinică pregătire pentru
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
OBIECTUL DE STUDIU ȘI SCOPUL DISCIPLINEI Obiectul de studiu al arhitecturii peisagere este spațiul verde. Spațiul verde este constituit din totalitatea vegetației (arbori, arbuști, elemente florale, gazon, etc.), a căilor de circulație, a diferitelor amenajări a apelor și a dotărilor decorative și utilitare existente. A amenaja un spațiu verde, indiferent de întinderea acestuia, înseamnă a disciplina relieful, mobilitatea apei, iregularitatea formelor vegetale, contrastul suprafețelor și armonia culorilor etc. Altfel spus: obiectul de studiu al arhitecturii peisagere îl constituie mediul înconjurător natural
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
urbană cea mai apropiată de domiciliu (la 10-15 minute distanță), sau la sfârșitul săptămânii, în spațiile verzi extraurbane. Alte forme de recreare sunt: vizionarea de spectacole, practicarea de diferite jocuri și sporturi, sau diferite activități precum grădinăritul, apicultura, etc. Funcția decorativă (estetică, de impact peisager). Spațiile verzi imprimă unui teritoriu o valoare decorativă, exprimată prin satisfacția pe care o are omul față de vegetația arborescentă, arbustivă, floricolă sau erbacee, care prin diferitele ei componente dau impresia de frumusețe. J.O. Simonds (1967
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sfârșitul săptămânii, în spațiile verzi extraurbane. Alte forme de recreare sunt: vizionarea de spectacole, practicarea de diferite jocuri și sporturi, sau diferite activități precum grădinăritul, apicultura, etc. Funcția decorativă (estetică, de impact peisager). Spațiile verzi imprimă unui teritoriu o valoare decorativă, exprimată prin satisfacția pe care o are omul față de vegetația arborescentă, arbustivă, floricolă sau erbacee, care prin diferitele ei componente dau impresia de frumusețe. J.O. Simonds (1967) definește frumusețea ca fiind „armonia tuturor părților, indiferent de subiectul în care
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
dauna operei”. Frumusețea spațiilor verzi amenajate este amplificată datorită faptului că frumosului natural i se adaugă frumosul artistic, unele spații verzi fiind caracterizate printrun grad mai mare de prelucrare artistică (grădinile, parcurile, pădurile parc și chiar pădurile de recreare). Importanța decorativă a vegetației în peisajul arhitectural al unui oraș este și mai mare, în geometrismul construcțiilor spațiile verzi introducând varietate și culoare. Un ansamblu arhitectural își sporește expresivitatea artistică dacă este încadrat sau înconjurat de vegetație lemnoasă, gazon sau oglinzi de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
geometrismul construcțiilor spațiile verzi introducând varietate și culoare. Un ansamblu arhitectural își sporește expresivitatea artistică dacă este încadrat sau înconjurat de vegetație lemnoasă, gazon sau oglinzi de apă. Plantațiile accentuează perspectiva unui obiectiv arhitectural sau maschează diferite aspecte inestetice. Însușirile decorative ale vegetației lemnoase (culoarea frunzișului, textura co roanei, flori, fructe, lujeri, scoarța și ritidomul, etc.) sau chiar a vegetației ierboase, variază pe parcursul unui an, diferind în funcție de fenofază, imprimând peisajului trăsături caracteristice anotimpului respectiv. Funcția decorativă a vegetației se poate realiza
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
maschează diferite aspecte inestetice. Însușirile decorative ale vegetației lemnoase (culoarea frunzișului, textura co roanei, flori, fructe, lujeri, scoarța și ritidomul, etc.) sau chiar a vegetației ierboase, variază pe parcursul unui an, diferind în funcție de fenofază, imprimând peisajului trăsături caracteristice anotimpului respectiv. Funcția decorativă a vegetației se poate realiza prin: îmbrăcarea versanților sau a văilor; acoperirea zonelor cu potențial de erodare; întreruperea unui teritoriu ocupat de eventuale culturi horticole și agricole; încadrarea drumurilor sau a aleilor prin aliniamente de arbori și arbuști; încadrarea pieselor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
potențial de erodare; întreruperea unui teritoriu ocupat de eventuale culturi horticole și agricole; încadrarea drumurilor sau a aleilor prin aliniamente de arbori și arbuști; încadrarea pieselor și cursurilor de apă; îmbrăcarea valonamentelor și teraselor cu diferite grupări vegetale, ș.a. Funcția decorativă a numeroase zone verzi este completată și amplificată de oglinzile sau de cursurile de apă. Apa folosită în diferite modalități (oglinzi, bazine, cascade, fântâni arteziene, ș.a.) induce o „vibrație” proprie ce amplifică efectul decorativ al elementelor din cadrul compozițional respectiv. Funcția
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu diferite grupări vegetale, ș.a. Funcția decorativă a numeroase zone verzi este completată și amplificată de oglinzile sau de cursurile de apă. Apa folosită în diferite modalități (oglinzi, bazine, cascade, fântâni arteziene, ș.a.) induce o „vibrație” proprie ce amplifică efectul decorativ al elementelor din cadrul compozițional respectiv. Funcția decorativă este completată și de estetica sonoră a unui spațiu verde, componentă exprimată prin foșnetul frunzelor, vâjâitul vântului prin coroana arborilor, murmurul apei, ciripitul păsărelelor, etc. Calitatea estetică (decorativă) a unui peisaj, a unei
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
a numeroase zone verzi este completată și amplificată de oglinzile sau de cursurile de apă. Apa folosită în diferite modalități (oglinzi, bazine, cascade, fântâni arteziene, ș.a.) induce o „vibrație” proprie ce amplifică efectul decorativ al elementelor din cadrul compozițional respectiv. Funcția decorativă este completată și de estetica sonoră a unui spațiu verde, componentă exprimată prin foșnetul frunzelor, vâjâitul vântului prin coroana arborilor, murmurul apei, ciripitul păsărelelor, etc. Calitatea estetică (decorativă) a unui peisaj, a unei zone verzi sau a unui spațiu verde
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
vibrație” proprie ce amplifică efectul decorativ al elementelor din cadrul compozițional respectiv. Funcția decorativă este completată și de estetica sonoră a unui spațiu verde, componentă exprimată prin foșnetul frunzelor, vâjâitul vântului prin coroana arborilor, murmurul apei, ciripitul păsărelelor, etc. Calitatea estetică (decorativă) a unui peisaj, a unei zone verzi sau a unui spațiu verde este de cele mai multe ori o rezultantă obținută prin reunirea tuturor componentelor într-un ansamblu peisagistic ce produce plăcere, încântare, admirație necondiționată, și care exercită o atracție spontană. Funcția
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
definitivă. (sursa: www.cdep.ro/Legea 4/2007) SPAȚII VERZI DE FOLOSINȚĂ GENERALĂ SCUARUL Este o unitate de spațiu verde cu o suprafață relativ mică, de la 0,3 până la 3 ha, destinată odihnei de scurtă durată sau realizării unui efect decorativ deosebit. Derivând din termenul englez „square”, la noi în țară este cotat drept cea mai mică unitate de spațiu verde amenajat, care reflectă o compoziție de sine stătătoare. Scuarurile se deosebesc între ele după modul de amplasare, destinației, durată, formă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
situate în interiorul cartierelor de locuit sunt mai liniștite și mai puțin poluate. După destinație: Scuarurile pot asigura odihna și jocul copiilor de vârstă preșcolară și școlară, pot servi ca loc de recreare pentru scurtă durată sau pot avea numai funcție decorativă, nefiind prevăzut cu alei. După durată: Scuarurile pot fi: scuaruri permanente; scuaruri temporare sau provizorii. După forma scuarului: Aceasta este determinată de poziția ce o ocupă în cadrul sit-ului, destinația, configurația terenului, natura construcțiilor înconjurătoare. Spre deosebire de grădini, scuarurile nu se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]