3,536 matches
-
astfel, dincolo de clivajele ?i de luptele dintre bisericu? e, o personalitate, o densitate ?i o diversitate de care o bibliografie cu necesitate sumar? nu poate da seama (cf. [36, 53, 60]). 3. Prin alte p?r?i Tendin?ele generale degajate din observarea cazurilor american ?i francez caracterizeaz?, mutatis mutandis, evolu?ia recent? a disciplinei ?i �n alte ??ri: cre?terea ?i segmentarea institu?ional?, diversificarea referin?elor teoretice, �rutinizarea� cercet?rilor aplicate. �n cursul ultimelor dou? decenii, destinul sociologiei, dup
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
priviri, vorbe îndrăznețe temperate îndată de vreo glumă năzdrăvană, o cascadă de râsete, o apropiere neobservată a trupurilor, a răsuflărilor... baronul și tovarășa sa nu părăsesc această zonă nedefinită, nebuloasă, ambiguă a flirtului. Însă încet-încet, dorința devine palpabilă, tangibilă. Se degajă din cuvintele lor ca un abur de senzualitate. Pe nesimțite, femeia alunecă de la reținere la cochetărie, de la pudoare la necuviință, de la virtute la păcat. Fără s-o știe măcar, se lasă în voia lucrurilor, se abandonează lor, pierde simțul realității
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe malul Senei" și pentru că era neterminat și în stadiul acesta se putea vedea cum proceda lucrând, o scenă cu pompieri, mi se pare incendiul de la operă. Lucrările acestui pictor au neînchipuit de mare forță de convingere, această impresie se degajă chiar din lucrările nereușite. Se are înaintea lucrărilor lui impresia de ceva sigur, proaspăt, de lucru făcut cu toată convingerea, repet, asta se observă și în cele bune și în cele nereușite. Cu două, trei luni înainte de a ajunge eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
nevoie de terapie intensivă. Patul îi este împins până la frontiera cu serviciul de chirurgie, de unde vine s-o ia în primire o infirmieră. E o femeie de culoare, puțin vorbăreață, care pune în exercitarea meseriei duioșie maternă. Toată ființa ei degajă o înțelepciune calmă, de idol vechi. O cunoscuse la prima spitalizare. Se internase pentru o coelioscopie, un fel de butonieră care îți permite să vezi ce ai în abdomen. Examen aprofundat, dacă există așa ceva, urmat, ca o adevărată operație, de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
respirații către divinitate, străzile, fiecare în parte reprezentând o emblemă și o istorie, monumentele de artă și cultură, oamenii înșiși, destine legate prin toate firele vizibile și invizibile. Ochii orașului ne privesc parcă din somnul trecutului îndepărtat, ceva misterios se degajă din piatra, ulița, liliacul, teiul, iasomia sau din construcția pe care o privim. Există totdeauna o distanță între ce a fost și ce este, între istorie și prezent. Viitorul va mări sau va micșora diferențele. Rafinat și subtil, distinct și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și încredere, convingere în adevăr și frumos. Atâta timp cât libertatea noastră tinde necontenit și peremptoriu spre vârfuri înalte, numai acolo unde ea, libertatea, se poate lăsa în voia adierii seninului, avem nevoie de încredere și lumină. Aceasta ar fi forța miracolului degajat din scrisul nemărturisit hârtiei. Speranțele din sufletul omului sunt de diamant neșlefuit, acoperit de măruntaiele pământului. Fiți atenți, spun chestiuni nedogmatice. Vi se par absurde, machiavelice? Cine a afirmat că arta de a fabula trebuie să țintească lumi cu sensuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
uiți o clipă de tot iadul războiului, există, în acest film, foarte puține replici-clișeu, ori obligatoriile accente puse pe teme ca cea a iubirii ori vieții personale, ori celebrări fastuoase ale eroismului masculin, tipice pentru filmele de război hollywoodiene. Platoon degajă o intensitate halucinantă, recreînd cu forță experiența unui război purtat într-un mediu complet ostil și străin. În Platoon, Oliver Stone se concentrează în primul rînd, asupra experienței luptei efective, filmul recreînd, în mod strălucit, mediul și atmosfera în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
partea stângă sunt așezate trei scaune învechite unul lipit de celălalt, închipuind o canapea. În fața ușii, două bucăți de mochetă, murdare și ele. Pe canapeaua din scaune destinată vizitatorilor și pacienților deopotrivă, doarme un dulău pătat. Caloriferul stabilit în dreapta intrării degajă căldură din belșug, așa că e tocmai locul potrivit pentru somnul unui dulău maidanez, într-o zi mohorâtă de iarnă. Am închis ușa destul de încet așa cum tot foarte încet am deschis-o pe următoarea. După câteva priviri circumspecte am repornit pașii
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Printre ierburi, înotau zeci de peștișori viu colorați, unii mai frumoși decât alții. La hotel este aceeași „femeie-grădinar”. De fapt, un specialist în amenajarea și îngrijirea grădinilor japoneze. O știam de anul trecut, impresionându-mă prin calmul pe care îl degaja și frumusețea spirituală care i se citea în ochi. Mi a făcut plăcere s-o revăd și s-o salut. Avea aceeași pălărie din paie de orez, frumos ornamentată cu flori artificiale, păstrând același calm și aceeași frumusețe. Dacă aș
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
la intervale egale, mereu-mereu, avusese darul nu numai să ne distragă atenția de la reîncărcarea organismului cu o nouă doză de energie, dar și să înfiripe în sufletele noastre o stare antagonică disperării, și anume, o notă de optimism, care se degaja din același țăcănit al roților. De data aceasta glasul lor repeta pentru urechile și sufletele noastre un cuvânt de îmbărbătare, de încurajare, având următorul veșmânt fonetic: Nu dis-pe-ra! Nu dis-pe-ra! Nu dis-pe-ra! Pe această notă de acalmie, sora mea Țuki
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
special femei bătrâne în haine cernite. Preotul ți-a făcut apariția odată cu doamna dirigintă, care venise cu toată clasa din care făcuse parte, până mai ieri, și sora mea. Se făcuse cald. Era lume multă, înghesuială, un aer înăbușitor. Sicriele degajau și ele un aer greu de respirat. Preotul a început slujba. Eu mă aflam aproape de sicriul Silviei, cam la un pas distanță. La un moment dat, Lică s-a apropiat mai mult de sicriu, iar eu i-am spus destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
deasupra fiecărui decupaj, apoi le-a împins spre centrul plitei spre a se coace mai repede. Din când în când, mișca feliile de la locul lor cu vârful cuțitului, pentru a nu se prinde de plită, savurând cu nările fremătânde aroma degajată de cartofii care începuseră să sfârâie. În timp ce bunicul evalua ca-n transă gradul de finalizare a comorii lui culinare, eu îi urmăream dansul mecanic și inconștient al mâinii drepte care, scăpată de sub control, dirija un concert monoton și stupid. Poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
acoperea, cine suntem și încotro ne îndreptăm cu atâta grabă. În niciun caz nu ne invidia, ci parcă voia să ne invite la un suc răcoritor sau la o gură de apă rece și proaspătă dintr-un izvor silvestru. Praful degajat de roțile mașinii din fața noastră se depunea în straturi succesive pe fața și pe corpurile noastre hurducate dureros de mașina militară de fabricație sovietică. Ne uitam unii la alții și nu ne recunoșteam. Fețele noastre erau pudrate cu un praf
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
acela din mine care nu se vede. Și mai scriu ca prin actul scrisului să pun în lumină chiar lumina din mine; câtă este. Esența lumânării, spune Antoine de Saint Exupéry, nu este ceara care arde, ci lumina care se degajă. Continuându-i gândul, aș spune că esența actului de creație nu este partea de ființă din noi care arde întru împlinirea operei, ci lumina care se degajă în și din operă. A.B.Și acum, în completare, pentru cine scrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Antoine de Saint Exupéry, nu este ceara care arde, ci lumina care se degajă. Continuându-i gândul, aș spune că esența actului de creație nu este partea de ființă din noi care arde întru împlinirea operei, ci lumina care se degajă în și din operă. A.B.Și acum, în completare, pentru cine scrie poetul Mărășanu? Dragă Angela Baciu, dacă vrei să fim sinceri în dialogul acesta, și tu și eu, scriem pentru Doamna Neuitare. Și cum neuitarea ține de memoria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
toate beneficiile ei de energie divină! - acesta trebuie să redevină inocent. Asemenea unui copil! Îți mai amintești ce fel de om era Luke? Cât de naiv era el în comparație cu toate celelalte creaturi, toate axate pe profit și destrăbălare? Câtă inocență degaja și ce idealuri pure îi determinau toate acțiunile? - Fii mai concret! Ce trebuie să facă omul? - Să se întoarcă la bucuriile simple ale lumii! - Și mai concret! Mai pe limba mea, te rog! - Ai văzut tu vreodată vreun sugar să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
-o pentru prima oară la o lansare de carte de poezii pentru copii ce a avut loc în holul Casei Tineretului din Brăila, în urmă cu mai mulți ani. Îmi amintesc și faptul că, impresionat de forța și gingășia mesajului degajat de versurile autoarei, mi-am manifestat dorința de a-i citi câteva poezii. Omul Ana Luiza Toma... era o femeie micuță de statură, și... nu se încadra deloc în canoanele de frumusețe fizică cultivată de media. Dar... cât de bine
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
e de ce a rămas acolo. CĂ la o revoluție totul se poate da peste cap rapid. Și răspunsul e destul de cert : pentru că a avut sprijinul armatei. Dacă a existat o lovitură de stat, armata a dat-o. Armata s-a degajat de conducerea de până atunci, a Partidului și a Securității, și a trecut pe locul întâi, a devenit un actor autonom, prima putere în stat. Evident că armata a făcut acest lucru și pentru că a existat o înțelegere între Stănculescu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din industria grea. Pentru privatizare, ce reprezenta partea cealaltă, adică să încerci să aduci niște bani, nu numai să închizi, că evident că lumea era disperată, trebuia să oferi o alternativă, să absorbi toată forța asta de muncă ce se degaja. La Priva tizare și la Investiții Străine au fost numiți niște oameni care, după părerea mea, în primă instanță au fost și capabili, și cinstiți, oameni de genul lui Sorin Dimitriu sau Alin Giurgiu. Dar nu au avut susținere suficientă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o introducere și completată cu un capitol despre Simbol și Istorie. În acest din urmă capitol nu atac problema frontal: ar fi subiectul unui volum gros. Mă mulțumesc să comentez câteva exemple (simbolismul baptismal, simbolismul Arborelui Lumii = Cruce), pentru a degaja în ce măsură un simbol ecumenic este modificat de o religie istorică (în primul meu caz, tipologia botezului își proiectează simbolismul într-o istorie sfântă- Vșechiulț Tșestamentț - și atunci se pune problema dacă această continuitate istorică abolește în mod real sensul „universal
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai revenit: „Din mai multe puncte de vedere, se va obiecta comparațiilor pe care tocmai le-am schițat că este vorba de motive folclorice care se grupează aproape peste tot și în epocile cele mai diverse în jurul unor personaje ce degajă trăsături legendare, fondatori de dinastii și eroi naționali. Determinante nu sunt analogiile de detaliu, ci identitatea secvențelor întregi ale temei organizate și utilizate paralel, în cadrul mitului celor trei zei-regi ai lumii. Aceste coincidențe nu ar fi fortuite și faptul că
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de public și chiar vocea din ce în ce mai puternică a generației sale. Și nu doar impactul asemănător al operelor și stima nutrită de admiratori, ci și vârstele apropiate, Eliade fiind doar cu un an mai mare decât Cristi, eleganța pe care o degajau și chiar seriozitatea pe care o aveau amândoi în acea dimineață păreau cumva să-i lege pe cei doi străini care, deși nu vorbiseră niciodată, se cunoșteau foarte bine. — O, dar cum să nu vă recunosc ! îi răspunde la fel de încântat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cauză coaliției P.S.D.-P.U.R., cu 37% din voturi, față de Alianța D.A., cu mai puțin de 32%, pe locul al treilea plasându-se România Mare, În scădere, cu 13%, și, În sfârșit, U.D.M.R., cu 6%. Desigur, nu se degaja o majoritate absolută (și va fi foarte greu să se degajeze vreodată, cât timp se va menține regimul de vot proporțional), Însă, mizând pe P.U.R. și U.D.M.R., P.S.D.-ul putea sta deja liniștit În privința formării guvernului și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Alianța D.A., cu mai puțin de 32%, pe locul al treilea plasându-se România Mare, În scădere, cu 13%, și, În sfârșit, U.D.M.R., cu 6%. Desigur, nu se degaja o majoritate absolută (și va fi foarte greu să se degajeze vreodată, cât timp se va menține regimul de vot proporțional), Însă, mizând pe P.U.R. și U.D.M.R., P.S.D.-ul putea sta deja liniștit În privința formării guvernului și perpetuării la putere. La Întrecerea prezidențială, Băsescu nu numai că n-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a cincea reuniune, între care mă număr, ne adunăm în hol la Mercure - celălalt hotel repartizat scriitorilor, lângă Centrul comercial Mercierie. Aici ne întâmpină Michel Pierre, șeful Departamentului cultură de la Primăria Bordeaux - un șaten înalt, ochelarist, costum negru, foarte stilat, degajând, din întreaga sa făptură, dezinvoltură și eleganță. Plecăm călăuziți de dl Pierre, traversând cu pas lejer intersecțiile, Georgi Pashov (Bulgaria), Neshe Yashin (Cipru), Adrian Popescu, Inga-Lina Lindqvist (suedeza de origine rusă) și alți colegi liberi de program, care s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]