54,016 matches
-
concentrat fie la un singur moment, fie la un anumit aspect sau scriitor din diferite literaturi naționale. Astăzi, criteriile moderne ale comparatismului literar asigură o nouă viziune asupra relațiilor literaturii române cu literatura universală, urmărind, pe de o parte, să demonstreze continua comunicare a spiritualității românești cu spiritualitatea întregii umanități, și, pe de altă parte, să releve contribuția proprie, originală a creativității universale. Fără îndoială, cercetarea aprofundată a raporturilor literaturii române cu celelalte literaturi naționale nu poate fi realizată în bune
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
manifestări dedicate pictorului francez la Phillips Gallery din Washington sau marea retrospectivă din 1998 pe care Muzeul de Artă Modernă din New York a conceput-o în cooperare cu Tate Gallery din Londra, au contribuit la o reevaluare a operei sale, demonstrând locul singular al creației lui Bonnard în istoria artei secolului al XX-lea. În consecință, astăzi suntem mult mai dispuși să acceptăm că Bonnard nu numai că nu a fost un urmaș servil al preceptelor impresioniste ci și faptul că
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
a pictorului francez. Spre deosebire de impresioniști, Bonnard a evitat cu obstinație să picteze "după natură". În schimb, lucru mai puțin cunoscut, a folosit constant mici schițe și semne grafice ca aide-mémoire. Expoziția de la Metropolitan include câteva caiete pline cu notații rapide, demonstrând cum acestea l-au ajutat pe artist să-și reamintească, peste luni și ani, o anume experiență senzorială. Ceea ce Bonnard a vrut să picteze nu este o reproducere a realității înconjurătoare ci o percepție subiectivă a ei: un joc de
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
și calomniile", a spus Al Bano. Decizia a fost confirmată și de viitoarea mireasă, care probabil aștepta momentul încă din 2001, atunci când l-a cunoscut pe artist. " Da, ne căsătorim. Această propunere este un mod prin care Al Bano îmi demonstrează cât ține la mine și la copii", confirmă și Loredana Lecciso. Albano a fost căsătorit 30 de ani cu Romina Power, cu care mai are 4 copii. Cuplul, care a lansat hituri cum ar fi "Felicită" sau "Che sară", s-
Al Bano, la a doua căsătorie, la 70 de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71915_a_73240]
-
D-na Roznoveanu are cu prilejul acesta revelația propriei intrări în "canonul prezentului": "Faptul că Mircea A. Diaconu mă invită la această anchetă despre canon, pe mine, aflată pe alt continent, și neparticipând foarte vizibil la viața literară din România, demonstrează că fac parte din sistemul de referință al criticului, deci din canonul său personal. Fiind profesor de literatură română la o universitate, sunt sigură că într-un fel Mircea A. Diaconu m-a introdus și în canonul său pedagogic. Și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7193_a_8518]
-
și tot felul de aventurieri, foști militari, escroci, impostori, oameni de joasă condiție, specimene umane mereu foarte prezente în literatura picarescă a acelor vremuri. Întrebarea care se poate pune este care este miza acestui roman? Ce dorește Dan Perșa să demonstreze cu poveștile de vitejie și trădare (de obicei, trădarea este cea care biruie) în care sunt angrenate personajele sale. Răspunsul este unul cât se poate de simplu: nimic. În mod explicit nu se simte vreo idee moralizatoare sau tentație de
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
grozăviile mai mari sau mai mici povestite de Dan Perșa au sau nu corespondent la nivelul istoriei celei mari. Important este că el reușește să dea suflul verosimilității unor povești care, realmente, se citesc cu sufletul la gură. Așa cum a demonstrat-o încă din Vestitorul,Dan Perșa este un maestru în reproducerea limbajului unor epoci demult trecute. Topica frazei, mulțimea de arhaisme, micile judecăți morale, pildele paremiologice sunt puse în text cu precizia și naturalețea unui încercat falsificator de tablouri. Totul
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
apariția în timp scurt, au eliberat baia, au făcut un cordon uman pe post de paravan și au scos-o pe Moni din toaletă, după mai bine de o oră petrecută acolo. În toată această operațiune, agorilele” s-au demonstrat a fi foarte ferme, îndepărtându-i prompt pe curioși. La ieșire, fostă doamnă Columbeanu părea răvășita și pășea nesigur, așa că ajutorul a venit exact atunci când avea mai mare nevoie de el.
Monica Gabor a stat închisă în baia unui club o oră by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72050_a_73375]
-
colectivei?" Ce noutăți mai află cititorul? Metoda cenzurii comuniste de a emite comenzi sociale care priveau tema literaturii noi ne este deja cunoscută. Dar oare mai știm cu precizie cum se raportau scriitorii la aceste comenzi? Literatura sub totalitarism. 1954 demonstrează că, în vreme ce unii autori inserau "șopârle" în texte pentru a evita, pe cât posibil, cenzura care impunea o direcție bine stabilită sau preferau să nu publice nimic, alții erau - în mod surprinzător - bucuroși să îndeplinească ordinele. Iată cum începe un interviu
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
știut a-l oferi, spre exemplu, membrii familiei Vasiliu, stabiliți de aproape două decenii la Stuttgart, o familie de dascăli, de filologi originari din Reșița. Au înțeles că o cauză nobilă necesită o implicare temeinică. Este implicarea pe care au demonstrat-o muzicienii sosiți la Stuttgart. Sunt hotărâți a înfrunta riscurile. Pentru Enescu. Pentru noi înșine.
Cu Enescu la Stuttgart by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7206_a_8531]
-
în cadrul Festivalului Internațional Zile și Nopți de Literatură și două sesiuni de lecturi publice. Avantajul față de edițiile anterioare și față de practică curentă a constat, acum, în diversificarea genurilor. Nu s-a citit numai poezie. Proza și chiar eseul și-au demonstrat prin contaminare, cu asupra de măsură, latentele spectaculare. În spațiul de la complexul Ambasador din Neptun au performat (chiar dacă sună a barbarism, acesta e cuvântul cel mai potrivit) așadar Lucija Stupica, Nicolae Stoie, Filip Florian, Ale� Debeljak, Nichita Danilov, Krzysztof Varga
Festivalul Internațional „Zile și Nopți de Literatură” ediția a VIII -a by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7214_a_8539]
-
de la teatru până la alea gen Bocanet, erau PROST produse! S-a văzut cu ochiul liber că Antenă ,cu filme, face muuuult mai multă audiență decât cu tine pe post de buricul pământului! Și să nu te mai strădui să îmi demonstrezi ce mare și tare ești că te știu că pe un cal breaz! Melodia nu o să intre pe Kiss că e proastă nu că ești tu în ea și nu DOAR eu hotărăsc asta! Și nu înțeleg cu cine te
Huidu, atac virulent la adresa lui Bendeac by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72216_a_73541]
-
OUATU. EȘTI PENTRU MAREA MAJORITATE CĂ ȘI PENTRU MINE DEALTFEL, CÂȘTIGĂTORUL INIMILOR NOASTRE DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE. PENTRU TINE SOARTA ȚI-A PREGĂTIT PROIECTE EXTRAORDINARE ÎN AMBELE RAMURI MUZICALE: OPERA, CROSSOVER SAU POP OPERA. ÎȚI MULȚUMESC CĂ MI-AI DEMONSTRAT CĂ ȘI ÎN CONDIȚIILE CELOR MAI MARI EMOȚII ȘI CONDIȚII DE MAXIM STRES AI FOST ȘI EȘTI LA CEA MAI MARE ÎNĂLȚIME CÂT DE MULT SELF CONTROL AI. ȘTIU CĂ TE AȘTEAPTĂ MOMENTE DE MARI SATISFACȚII DAR ȘI ENORM DE
Angela Gheorghiu, mesaj pentru Cezar Ouatu după finala Eurovision by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72271_a_73596]
-
cu Const. Mitru, e de părere că ei se și înrudeau, prin alianță, întrucât mama vitregă a scriitorului era din Ciohoreni, din familia Puiu, iar tatăl viitorului mitropolit, ceferist în Pașcani, își avea obârșia tot în același sat. E de demonstrat. Cu dovezi scrise. Un fapt rămâne sigur: prietenia dintre marele prozator și Mitropolitul Visarion, "criminal de război" - încă -, deși complicată de vremuri, a fost statornică până la sfârșit.
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
foarte bine în evidență încă din capitolul teoretic, așa încât noutățile aduse de analiza "microscopică" a textelor nu mai aduce revelații majore, iar rezumatele cărților lui Chandler sunt cam fastidioase. Partea bună a analizei este aceea că Mircea Mihăieș reușește să demonstreze cu argumente ceea ce intuise toată lumea după lectura romanelor lui Chandler: că prozatorul își depășește condiția de autor de romane polițiste prin atitudine, nivel cultural, construcție, miza pusă pe stil în detrimentul misterului. Concluzia lui Mircea Mihăieș, firească la capătul demonstrației, este
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
de Artă din Ploiești. Juriul (din care face parte și colegul nostru, Pavel Șușară) a ales lucrări dintr-o ofertă internațională impresionantă prin amploare (peste 500 de lucrări din peste 40 de țări), o supraofertă, s-ar putea spune, ceea ce demonstrează prestigiul de care se bucură în lume această manifestare. Semnificativ, din punctul de vedere al Cronicarului (care nu este unul de artă!), rămâne faptul că la conducerea Muzeului de Artă din Ploiești se află un scriitor, Florin Sicoie, autor al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
ei, adică "Marx, un antimarxist consecvent și periculos" (II, 325). Astăzi, la noi, numai Ion Ianoși ar fi în măsură să ne arate felul în care Marx are o bună doză de subversivitate pentru regimul comunist. Romanul lui I. D. Sîrbu demonstrează felul în care comunismul l-a cenzurat pe Marx, incomodul, făcând din el, treptat, un idol mușamalizat. E modalitatea de trădare a stângii autentice, perfecționată de dictatură. Atitudinea anticomunistă mobilizează un virulent epic pamfletar. Nici unul dintre romanele noastre publicate înainte de
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
cu cap de măgar apare în mitologia Egiptului antic sub numele lui Seth, ucigașul lui Osiris, care îndeplinea - așadar - și la vechii egipteni un rol profund malefic. Iată cum epocile istorice ajung să se întâlnească într-un mod stupefiant, ceea ce demonstrează că folclorul nostru postbelic o fi având o bază reală. La urma urmei, când vezi că din '92 încoace, de când Evz-ul lui Cristoiu a lansat tot felul de aberații, de exemplu, găini cu patru picioare - le știi mai bine, doar
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
2004, Stelian Țurlea a publicat la Editura Fundației Pro, romanul Relatare despre Harap Alb, o rescriere, prin transpunerea în stricta contemporaneitate, a cunoscutului basm al lui Ion Creangă. Dimensiunea parabolică a acestuia conferea timpului prezent surpinzătoare unghiuri de interpretare și demonstra, dacă mai era nevoie, că sub soare nu e nimic nou. După câțiva ani (timp în care nu a stat degeaba, publicând mai multe cărți de tot felul), prozatorul reiterează acestă experiență de transpunere a unui basm în (post)modernitate
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
trei generații - copiii ajunși la maturitatea deplină, părinții a căror tinerețe a cunoscut anii războiului și ai nazismului, bunicii ușor detașați prin statutul de cetățeni ai unei Elveții neutre. Toate cele trei unghiuri de abordare ale cărții sunt profitabile și demonstrează complexitatea cărții și o profunzime remarcabilă a scriitorului. Însă cea mai frumoasă interpretare a romanului mi se pare cea indusă de autor - o replică polemică a Odiseii homerice, un dialog cu scenariul mitic cel mai cunoscut al întoarcerii acasă, o
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
carte inegală, care spune însă multe despre realele calități de prozator ale autorului său. Dacă i se poate face un reproș lui Gabriel Chifu în legătură cu romanul în discuție, acesta este miza prea mare. Pur și simplu autorul a vrut să demonstreze prea multe într-o singură carte.
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
Vizita bătrânei doamne), Dodge (Copilul îngropat), Lear (Regele Lear), Claudius (Hamlet), Serebreakov (Unchiul Vanea), Fetisov (Colonelul Pasăre) sau Jevakin ( Căsătoria), dacă e să mă refer doar la câteva din șirul rolurilor pe care le păstrez în memorie, Victor Rebengiuc a demonstrat, cu superioară artă, că face parte din stirpea actorilor magicieni, a celor rari. Locul lui e undeva între Toma Caragiu și George Constantin. Paradoxal și enigmatic, primul a fascinat printr-un joc duplicitar, cu multiple straturi de măști, prin voluptatea
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
30.X)" (s. aut.). Nicio deosebire, așadar. Eventualele diferențe sunt net în defavoarea citatelor din Raport, pentru că, dacă agramatismele puse de Caragiale în gura personajelor sale aveau/au o finalitate preeminent estetică și se situau în sfera moralității artei (așa cum a demonstrat-o Maiorescu), siluirile gramaticale, la care e supusă limba română în trăncăneala de la radio și televiziune, reprezintă un pericol public. (Vezi citatul reținut din preambulul la Raport!) Cu atât mai mult cu cât Caragiale a rămas în posturile postumitate cu
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
scriitori naționali" sînt Alecsandri, Eminescu, Coșbuc și Goga. Pentru Nichita Stănescu, cel din 1979, "poetul național" este G. Bacovia. În 2001, a avut loc o serie de manifestări sub genericul " G. Coșbuc, poet național". O excursie prin istoriile literaturilor europene demonstrează cu claritate că formula "X. poet (scriitor) național" este folosită, azi, foarte rar și numai în următoarele cazuri: 1. pentru un scriitor considerat întemeietor absolut al literaturii premoderne sau moderne respective, precum Goethe; 2. pentru un autor care, scriind într-
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
întâmplări în (i)realitatea imediată, "stare de corp" a "mamiferului" care scrie, după cum spunea el însuși, modalitate de a transfigura banalul prin metafore insolite și de a elibera cuvintele de sensurile convenționale, deja prea tocite. Că așa stau lucrurile o demonstrează aproape toate scrierile sale, de la El libro mudo și Morbideces, la El Rastro și Automoribundia, de la El hombre de alambre la cele patru proze care compun ciclul "nebuloasei" (El incongruente, El novelista, Rebeca și El hombre perdido). Acesta din urmă
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]