3,389 matches
-
avut la bază un ordin scris, despre care Jean Ancel spune că ar fi existat în arhivele de la Cernăuți, însă nu indică sursa exactă. Înțelegem că indicarea existenței unui ordin scris trebuia să fie argument pentru responsabilitatea generalului Antonescu privind deportările. În opinia noastră, faptul nu este relevant, pentru că Ion Antonescu nu a negat că ar fi dispus deportare, ba chiar a justificat-o, și-a asumat răspunderea și a plătit pentru aceasta. În ceea ce privește responsabilitatea deportărilor, ne permitem să spunem că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Cernăuți, însă nu indică sursa exactă. Înțelegem că indicarea existenței unui ordin scris trebuia să fie argument pentru responsabilitatea generalului Antonescu privind deportările. În opinia noastră, faptul nu este relevant, pentru că Ion Antonescu nu a negat că ar fi dispus deportare, ba chiar a justificat-o, și-a asumat răspunderea și a plătit pentru aceasta. În ceea ce privește responsabilitatea deportărilor, ne permitem să spunem că, aceasta revine tuturor celor implicați în executarea ei pentru că, nu au opus nici un fel de rezistență. Singurele ordine
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru responsabilitatea generalului Antonescu privind deportările. În opinia noastră, faptul nu este relevant, pentru că Ion Antonescu nu a negat că ar fi dispus deportare, ba chiar a justificat-o, și-a asumat răspunderea și a plătit pentru aceasta. În ceea ce privește responsabilitatea deportărilor, ne permitem să spunem că, aceasta revine tuturor celor implicați în executarea ei pentru că, nu au opus nici un fel de rezistență. Singurele ordine scrise, clare, referitoare la deportarea evreilor din Bucovina, aparțin guvernatorului Corneliu Calotescu. De altfel, organizarea acțiunilor privind
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
-o, și-a asumat răspunderea și a plătit pentru aceasta. În ceea ce privește responsabilitatea deportărilor, ne permitem să spunem că, aceasta revine tuturor celor implicați în executarea ei pentru că, nu au opus nici un fel de rezistență. Singurele ordine scrise, clare, referitoare la deportarea evreilor din Bucovina, aparțin guvernatorului Corneliu Calotescu. De altfel, organizarea acțiunilor privind deportarea evreilor din Bucovina a revenit doar conducerii guvernământului. Operațiunea strângerii, paza ghetoului, îmbarcarea și transportul până la punctele de frontieră revin Comandamentului militar al Bucovinei și Inspectoratului de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ne permitem să spunem că, aceasta revine tuturor celor implicați în executarea ei pentru că, nu au opus nici un fel de rezistență. Singurele ordine scrise, clare, referitoare la deportarea evreilor din Bucovina, aparțin guvernatorului Corneliu Calotescu. De altfel, organizarea acțiunilor privind deportarea evreilor din Bucovina a revenit doar conducerii guvernământului. Operațiunea strângerii, paza ghetoului, îmbarcarea și transportul până la punctele de frontieră revin Comandamentului militar al Bucovinei și Inspectoratului de jandarmi Cernăuți. Observația noastră este că, guvernatorul Corneliu Calotescu nu se exprimă ca și cum
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
îmbarcarea și transportul până la punctele de frontieră revin Comandamentului militar al Bucovinei și Inspectoratului de jandarmi Cernăuți. Observația noastră este că, guvernatorul Corneliu Calotescu nu se exprimă ca și cum ar fi îndeplinit un ordin, ci explică cum a organizat operațiunile necesare deportării. Pe de altă parte, acest fapt, ne întărește convingerea că, Ion Antonescu avea puterea decizională, dar nu avea controlul asupra a ceea ce se întâmpla, mai ales în provinciile dezrobite. În acest sens, trebuie să spunem că așa era și sistemul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
toate problemele: membrii din cele două cabinete, formulau anumite situații de rezolvat, Antonescu își punea rezoluțiile, de multe ori doar acceptul, după care modul de aplicare aparținea departamentelor interesate de problemă. Între 14 și 24 octombrie 1941 a avut loc deportarea evreilor din Cernăuți. Din 9 octombrie 1941 măsura deportării evreilor din Bucovina a fost aplicată în județele Suceava, Câmpulung și Rădăuți (care aveau o populație de 24000 de evrei), precum și din județul Dorohoi, cu o populație evreiască de 15000 de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
situații de rezolvat, Antonescu își punea rezoluțiile, de multe ori doar acceptul, după care modul de aplicare aparținea departamentelor interesate de problemă. Între 14 și 24 octombrie 1941 a avut loc deportarea evreilor din Cernăuți. Din 9 octombrie 1941 măsura deportării evreilor din Bucovina a fost aplicată în județele Suceava, Câmpulung și Rădăuți (care aveau o populație de 24000 de evrei), precum și din județul Dorohoi, cu o populație evreiască de 15000 de evrei. Între 9 și 14 octombrie 1941 au fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fost deportați evrei din localitățile Suceava, Solca, Burdujeni, Ițcani, Câmpulung, Gura Humorului, Vama, Vatra Dornei, Siret. Din județul Dorohoi primul convoi de evrei spre Transnistria a plecat la 7 noiembrie 1941, din evreii evacuați la Dorohoi din Darabani și Rădăuți-Prut. Deportarea evreilor aflați în orașul Dorohoi din toate localitățile județului, s-a desfășurat între 7 și 14 noiembrie 1941, așa cum rezultă din raportul șefului Poliției Dorohoi. Prima fază a deportărilor din Bucovina se termina la 17 decembrie 1941. În urma operațiunilor de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
noiembrie 1941, din evreii evacuați la Dorohoi din Darabani și Rădăuți-Prut. Deportarea evreilor aflați în orașul Dorohoi din toate localitățile județului, s-a desfășurat între 7 și 14 noiembrie 1941, așa cum rezultă din raportul șefului Poliției Dorohoi. Prima fază a deportărilor din Bucovina se termina la 17 decembrie 1941. În urma operațiunilor de deportare au rămas la Cernăuți 20000 de evrei, în județul Câmpulung - 76 de evrei, în județul Rădăuți - 72 de evrei, în județul Suceava - 31de evrei, în județul Dorohoi - 2500
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreilor aflați în orașul Dorohoi din toate localitățile județului, s-a desfășurat între 7 și 14 noiembrie 1941, așa cum rezultă din raportul șefului Poliției Dorohoi. Prima fază a deportărilor din Bucovina se termina la 17 decembrie 1941. În urma operațiunilor de deportare au rămas la Cernăuți 20000 de evrei, în județul Câmpulung - 76 de evrei, în județul Rădăuți - 72 de evrei, în județul Suceava - 31de evrei, în județul Dorohoi - 2500 de evrei. Deportările evreilor din Bucovina au continuat în anul 1942. În
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se termina la 17 decembrie 1941. În urma operațiunilor de deportare au rămas la Cernăuți 20000 de evrei, în județul Câmpulung - 76 de evrei, în județul Rădăuți - 72 de evrei, în județul Suceava - 31de evrei, în județul Dorohoi - 2500 de evrei. Deportările evreilor din Bucovina au continuat în anul 1942. În ședința Consiliului de Miniștri, la 28 mai 1942, guvernatorul Provinciei Bucovina, Corneliu Calotescu a comunicat continuarea deportărilor din Bucovina, așa cum a afirmat, „după o consultare pe care am avut-o cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
72 de evrei, în județul Suceava - 31de evrei, în județul Dorohoi - 2500 de evrei. Deportările evreilor din Bucovina au continuat în anul 1942. În ședința Consiliului de Miniștri, la 28 mai 1942, guvernatorul Provinciei Bucovina, Corneliu Calotescu a comunicat continuarea deportărilor din Bucovina, așa cum a afirmat, „după o consultare pe care am avut-o cu profesorul Alexianu, guvernatorul civil al Transnistriei”. În luna iunie 1942 a avut loc un nou val al deportărilor: 1781 de evreii din Cernăuți au plecat la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
guvernatorul Provinciei Bucovina, Corneliu Calotescu a comunicat continuarea deportărilor din Bucovina, așa cum a afirmat, „după o consultare pe care am avut-o cu profesorul Alexianu, guvernatorul civil al Transnistriei”. În luna iunie 1942 a avut loc un nou val al deportărilor: 1781 de evreii din Cernăuți au plecat la 7 iunie 1942; la 8 iunie au fost deportați 76 de evrei din Câmpulung, Hotin, Storojineț, Suceava și Rădăuți; pe 11 iunie 1942 au fost deportați 308 evrei din Dorohoi, iar la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
au mai fost trecuți peste Nistru un număr de 5040 de evrei din toată Bucovina. Evreii din Dorohoi se considerau ca făcând parte din Vechiul Regat, respingeau asimilarea ca „evrei bucovineni”, de aceea au fost surprinși de aplicarea operațiunilor de deportare. În demersurile pentru oprirea deportărilor evreilor din Dorohoi, precizarea apartenenței județului Dorohoi la Vechiul Regat venea ca un argument al nevinovăției evreilor din Dorohoi, care nu trebuie să împărtășească soarta evreilor din Bucovina. Guvernatorul provinciei Bucovina, Corneliu Calotescu a hotărât
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Nistru un număr de 5040 de evrei din toată Bucovina. Evreii din Dorohoi se considerau ca făcând parte din Vechiul Regat, respingeau asimilarea ca „evrei bucovineni”, de aceea au fost surprinși de aplicarea operațiunilor de deportare. În demersurile pentru oprirea deportărilor evreilor din Dorohoi, precizarea apartenenței județului Dorohoi la Vechiul Regat venea ca un argument al nevinovăției evreilor din Dorohoi, care nu trebuie să împărtășească soarta evreilor din Bucovina. Guvernatorul provinciei Bucovina, Corneliu Calotescu a hotărât deportare a evreilor din Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În demersurile pentru oprirea deportărilor evreilor din Dorohoi, precizarea apartenenței județului Dorohoi la Vechiul Regat venea ca un argument al nevinovăției evreilor din Dorohoi, care nu trebuie să împărtășească soarta evreilor din Bucovina. Guvernatorul provinciei Bucovina, Corneliu Calotescu a hotărât deportare a evreilor din Dorohoi. La 5 noiembrie se publică și în Dorohoi Ordonanța guvernatorului Bucovinei, care prevede sancțiuni grele pentru cei care vor jefui locuințele evreilor. Operațiunile concrete de deportare au căzut în responsabilitatea organelor de poliție și de jandarmerie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreilor din Bucovina. Guvernatorul provinciei Bucovina, Corneliu Calotescu a hotărât deportare a evreilor din Dorohoi. La 5 noiembrie se publică și în Dorohoi Ordonanța guvernatorului Bucovinei, care prevede sancțiuni grele pentru cei care vor jefui locuințele evreilor. Operațiunile concrete de deportare au căzut în responsabilitatea organelor de poliție și de jandarmerie din Dorohoi, dar vizibiliate au avut funcționarii de la prefectură, Horațiu Popescu și Mihai Popescu, chiar prefectul col.Ioan Barca, primarul orașului, ing.Ioan Pascu, șeful camerei de comerț Gh.Timuș
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
șeful camerei de comerț Gh.Timuș. Personalul Poliției Dorohoi avea în total 18 persoane, din care șase comisari și cinci agenți de poliție. Legiunea de jandarmi Dorohoi avea doar 45 de posturi. Vizibilitatea reprezentanților autorităților locale în timpul executării operațiunilor de deportare a evreilor din Dorohoi, atitudinea lor ostilă față de evrei, lipsită de compasiune pentru soarta lor tragică, au creat impresia multor evrei că aceștia sunt și inițiatorii deportării. De exemplu, într-o declarație din anul 1944 a evreului Samuel Moscovici din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
avea doar 45 de posturi. Vizibilitatea reprezentanților autorităților locale în timpul executării operațiunilor de deportare a evreilor din Dorohoi, atitudinea lor ostilă față de evrei, lipsită de compasiune pentru soarta lor tragică, au creat impresia multor evrei că aceștia sunt și inițiatorii deportării. De exemplu, într-o declarație din anul 1944 a evreului Samuel Moscovici din Dorohoi, str.Carmen Silva, nr.88, se spune prima evacuare a evreilor din Dorohoi au provocat-o bandiții Gh.Timuș și ing.Ion Pascu, primarul orașului sau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
tot de Ioan Pascu”1082. La fel, din declarația lui Cherbis Solomon din Dorohoi, str.Ioan Honceru, nr.9, se spune: „în timpul primei evacuări în Transnistria la 12 - 13 noiembrie 1941, Vasile Isăcescu a ieșit personal pe teren ca să supravegheze deportarea. În caz că cineva întârzia cu scoaterea bagajului din casă, el amenința că va sigila casa fără a mai permite scoaterea bunurilor. Însă, cei implicați în operațiunea de deportare nu puteau depăși numărul de 100 de oameni, având în vedere numărul personalului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
12 - 13 noiembrie 1941, Vasile Isăcescu a ieșit personal pe teren ca să supravegheze deportarea. În caz că cineva întârzia cu scoaterea bagajului din casă, el amenința că va sigila casa fără a mai permite scoaterea bunurilor. Însă, cei implicați în operațiunea de deportare nu puteau depăși numărul de 100 de oameni, având în vedere numărul personalului din poliție, jandarmerie și funcționarii instituțiilor locale. Deportarea celor câteva mii de evrei din Dorohoi s-a făcut și pentru că evreii, în general, nu au opus rezistență
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
casă, el amenința că va sigila casa fără a mai permite scoaterea bunurilor. Însă, cei implicați în operațiunea de deportare nu puteau depăși numărul de 100 de oameni, având în vedere numărul personalului din poliție, jandarmerie și funcționarii instituțiilor locale. Deportarea celor câteva mii de evrei din Dorohoi s-a făcut și pentru că evreii, în general, nu au opus rezistență. Impărtășim opinia lui Matatias Carp care, motiva într-un anumit fel, specific evreilor, de ce nu au opus rezistență, nu s-au
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
o situație statistică făcută de conducerea Comunității din Dorohoi către Secretariatul general al Centralei evreilor. Este o recapitulație referitoare la situația evreilor deportați în 1941, care include și evreii evacuați din comunele urbane și rurale ale județului supuși măsurii de deportare, în luna iunie 1941. Potrivit statisticii aflăm că, în Dorohoi se aflau 5598 de evrei din comunele urbane din județ: din Darabani erau 1922 evrei; din Săveni 1936 de evrei; din Mihăileni 1035 evrei; Rădăuți 705 evrei. Din orașul Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dispărut. Avem informații că s-ar fi ascuns la rudele din Botoșani”1087. Ne reține atenția și faptul că, în situațiile raportate de șeful Poliției Dorohoi, se spune despre cetățeni români care au ajutat pe evrei să se sustragă de la deportare, pentru care, organele de poliție au „dresat acte de trimitere în lagăr”. În iulie 1942, șeful Poliției Dorohoi trimite o situație a indivizilor internați în lagărul de la Sadagura pentru că „au ajutat evrei să se sustragă de la deportare”. Este vorba de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]