3,354 matches
-
acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiții de viață menite să determine distrugerea fizică, totală sau parțială, a acesteia; ... c) sclavia sau traficul de ființe umane, în special de femei sau copii; ... d) deportarea sau transferarea forțată, cu încălcarea regulilor generale de drept internațional, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau spre un alt teritoriu ori prin folosirea altor măsuri de constrângere
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272034_a_273363]
-
fizice sau psihice grave, în special prin tortură sau mutilare; ... d) violul sau agresiunea sexuală, constrângerea la prostituție, sterilizarea forțată sau detenția ilegală a unei femei rămase gravidă în mod forțat, în scopul modificării compoziției etnice a unei populații; ... e) deportarea sau transferarea forțată, cu încălcarea regulilor generale de drept internațional, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau un alt teritoriu ori prin folosirea altor măsuri de constrângere; ... f
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272034_a_273363]
-
1) Persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) și e) și alin. (2) au dreptul la o indemnizație lunară de 200 lei pentru fiecare an de detenție, strămutare în alte localități, deportare în străinătate sau prizonierat, indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate. ... (2) Persoanele care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și d) au dreptul la o indemnizație lunară de 100 lei
DECRET-LEGE nr. 118 din 30 martie 1990 (**republicat**)(*actualizat*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251101_a_252430]
-
domiciliu obligatoriu, are dreptul la o indemnizație lunară de 200 lei neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a recăsătorit. ... (2) De aceleași drepturi beneficiază soțul (soția) celui decedat după ieșirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din strămutare, din deportare, din prizonierat sau după încetarea măsurii de stabilire a domiciliului obligatoriu, dacă ulterior nu s-a recăsătorit. ... (3) Această indemnizație se indexează prin hotărâre a Guvernului și se poate cumula cu orice pensie. ... (4) Beneficiază de indemnizația prevăzută la alin
DECRET-LEGE nr. 118 din 30 martie 1990 (**republicat**)(*actualizat*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251101_a_252430]
-
Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței Sighet», prin Ministerul Culturii și din fonduri atrase, Fundația «Academia Civică» poate susține și finanța proiecte de recuperare a memoriei colective și în alte locuri din țară sau în foste locuri de detenție și deportare, pentru o mai bună cunoaștere a spațiului concentraționar din perioada comunistă." Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, VIOREL HREBENCIUC
LEGE nr. 150 din 30 aprilie 2013 pentru completarea Legii nr. 95/1997 privind declararea complexului "Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei Sighet" ca ansamblu de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251139_a_252468]
-
nu exclude conlocuirea pașnică și chiar, de multe ori, grija benigna față de vecinul de o viață, ai cărui copii îi știi, pe fiecare, după nume. Însă atunci când vin din partea reprezentaților noștri aleși, vorbe aruncate că „țiganca împuțita”, idei năstrușnice că deportarea romilor în Egipt, sau ignoranța tragică a negarii Holocaustului încetează să fie simple oglindiri ale atitudinilor gregare, inarticulate ale populației majoritare și, fiecare în parte și toate împreună, au efectul de a întări, legitimă și perpetua rasismul că discurs oficial
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
Lili de la Budapesta. Cu mama a avut 2 fetițe gemene, pe mine și pe sora mea. Mama a divorțat de tată în 1935, când aveam 3 ani și s-a mutat cu noi la București. Astfel, noi am scăpat de deportare. Cu cea de-a doua soție, tata a avut o fetiță, Zsuzsi. În anul 1944, cănd Zsuzsi avea 3 ani, ea împreună cu mama ei, Ester, au fost duse la Auschwitz, unde au murit. Tata a fost concentrat în zona centrală
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
de eliberare de sub ocupația sovietică a ceea ce astăzi numim Republica Moldova. Marea majoritate a populației nu cunoaște însă acțiunile inițiate de Antonescu și regimul său împotriva populației evreiești ce locuia în această regiune: crearea ghetourilor și a lagărelor de concentrare sau deportarea acestora în Transnistria. Aceste fapte pur și simplu nu există. Ele au fost sistematic șterse din memoria noastră colectivă. După Traian și Decebal. (Din filele istoriei gay în România) De / cu: Paul Dunca, Mihaela Michailov Scenografia: Andrei Dinu Producția: Salonul
STAGIUNEA TIR - TEATRUL ISTORIILOR RECENTE // SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE 2014 () [Corola-website/Science/295784_a_297113]
-
raportează diverse comunități și grupuri sociale la evenimente traumatice din trecut. Cele trei abordări nu se exclud reciporc, ci sunt complementare, iar explorarea lor prin mijloace teatrale poate scoate la iveală modul în care un moment generator de traume colective (deportările din timpul Holocaustului, mineriadele sau disponibilizările din 1997) este codificat, la contactul cu documentariștii (actori, dramaturgi, regizori etc.), atât prin apel la instrumentalizări ale trecutului de către varii structuri de putere, cât și prin apartenența la o „comunitate de memorie.” O dată cu
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
fost strict limitate și controlate de reglementările și situațiile impuse de autorități. Administrația civilo-militară românească a întreprins o serie de măsuri cu scopul de a asigura un contact minim între aceste două grupuri. În momentul în care se precizau rutele deportărilor, locurile de odihnă din timpul marșului sau amplasarea lagărelor de tranzit, se urmărea scopul de a se asigura maximă izolare a evreilor de restul societății. Cauza principală a acestei decizii era dorința de a evita răspândirea bolilor contagioase. Frecvență purtătorilor
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
acestor operațiuni și să urmeze „cursul planificat al acțiunilor anti-evreiești.” De asemenea, se încerca să se evite orice solidarizare a localnicilor ne-evrei cu victimele. Supraviețuitorii și martorii ne-evrei observa, cu o unanimitate uimitoare, ca în drumul spre locurile deportării, ca și în lagărele de tranzit și ghetouri, localnicii erau împiedicați de jandarmi să se apropie de evrei: „Nimeni nu se putea apropia de noi, toți erau speriați.”[ 1] „Este greu de apreciat atitudinea populației, deoarece jandarmii nu le permiteau
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
evrei: „Nimeni nu se putea apropia de noi, toți erau speriați.”[ 1] „Este greu de apreciat atitudinea populației, deoarece jandarmii nu le permiteau să se apropie de noi.”[ 2] Teamă de a fi pedepsiți de autoritățile militare, care coordonau arestarea, deportarea și pază evreilor, este o explicație de bază, deseori invocată de evrei și ne-evrei pentru justificarea evitării contactelor reciproce. În timpul cercetării noastre, a devenit evident faptul că supraviețuitorii, comparând comportamentul basarabenilor cu cel al populației din Transnistria, ajung la
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
puțin atractivă și, în consecință, presupunea mai putina motivație social-politică pentru moldoveni, fie în sensul ajutorului acordat evreilor, fie în exprimarea unor comentarii critice față de acțiunile guvernului. O supraviețuitoare își amintește un caz curios, ce a a avut loc în timpul deportării familiei sale spre Transnistria: în fiecare zi, aceștia erau forțați să meargă zeci de kilometri pe jos, în arșiță nemiloasa a verii. Aproape de satul Rublenița, un moldovean cu o căruță s-a oferit să-i transporte și i-aluat până la
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
plin de compasiune” pentru ei.[13] Totuși, în majoritatea cazurilor, atitudinea rezervată a populației basarabene era interpretată că o dovadă de ostilitate față de evrei. Un alt supraviețuitor din Orhei exprimă următoarea opinie: „Cu excepția unor indivizi, populația salută tacit izolarea și deportarea evreilor din basarabia, iar mulți își exprimau aceste sentimente într-un mod deschis.”[14] La moment, este destul de dificil să estimăm câte din aceste acțiuni au fost rezultatul instigărilor și provocărilor organizate de serviciile secrete române și care este proporția
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
vreo 20 de muncitori. A fost declarat mare burghez, care a exploatat muncă oamenilor. Pe carnetul de identitate primit de la sovietici, era scris un număr, despre care nu se știa ce înseamna - era 39. Ulterior am aflat că asta însemna deportare în Siberia. Casă în care locuiam era ceva mai frumoasă și unui așa-zis tovarăș, venit din Rusia să conducă Herța, i-a plăcut casă, așa că ne-au evacuat în 24 de ore de acolo și ne-au mutat într-
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
foarte greu. Nu mai avea nimeni unde să lucreze, și așa am început să știm, pentru prima oară, de statul la coadă pentru un kilogram de zahar sau altceva. Pe 13 iunie 1941, noaptea, au venit și au făcut primele deportări spre Siberia - 39 de familii din Herța, toate de pe strada principală. Toți cei cu numarul 39 au fost luați și duși. Noi și alți câțiva care nu eram pe strada principală, am fost lăsați pentru o altă serie. Peste o
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
principală. Toți cei cu numarul 39 au fost luați și duși. Noi și alți câțiva care nu eram pe strada principală, am fost lăsați pentru o altă serie. Peste o săptămână a început războiul și astfel noi am scăpat de deportarea în Siberia! Pe 5 iulie 1941, trupele române au intrat în Herța. Cineva a venit și l-a anunțat pe tatăl meu că trupele române sunt la marginea orașului. Tata, care făcuse armata în armată română, îmi spune: „vino, hai
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
intrat în Herța. Cineva a venit și l-a anunțat pe tatăl meu că trupele române sunt la marginea orașului. Tata, care făcuse armata în armată română, îmi spune: „vino, hai să-i întâmpinam pe ai noștri! Am scăpat de deportarea în Siberia!”. Pe drum, s-au alăturat vreo opt evrei și vreo 20 de români. Am ajuns la marginea orașului, acolo era avangardă română, un căpitan foarte încruntat, căștile care luceau în soare. În loc de bună-ziua, ne întreabă: „Care sunt jidanii
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
aceea, noi am fost eliberați din sinagogi, ne-am întors acasă și bineînțeles am gasit toate casele jefuite. „Din oameni am devenit neoameni” Am mai stat vreo trei săptămâni, după care am fost adunați în piață orășelului, cu ordin de deportare, pe jos, cu ce am putut lua cu noi. Era o căldură teribilă, s-au dat și câteva căruțe pentru oamenii în vârstă și pentru femeile cu nou-născuți. Drumurile erau cu foarte mult praf, nu erau pietruite, nu era asfalt
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
spun că, în vreo trei-patru zile, din oameni am devenit neoameni. Nimeni nu îți dădea puțină mâncare, nimic. Erai arestat și dus că o turmă de vite și nimeni nu-ți asigura măcar o urmă de mâncare. Asta era caracteristic deportării românești. În această situație, pur și simplu dădeai o cămașă pe care o aveai pe tine unui țăran de pe marginea drumului, ca sa obtii ceva de mâncare. Așa că atunci când a venit frigul, oamenii rămăseseră goi-goluți. Și în felul acesta am ajuns
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
acest cuvânt, o <oază> din toate punctele de vedere: numai acolo ne-am simțit în siguranță, mult mai în siguranță decât acasă”. Și Székely László a studiat la acest liceu, până a fost desființat în 1944. Înainte de începerea deportărilor masive din vara anului 1944, Nuszbaum, Kallós și Székely au fost închiși în ghetourile din Cluj, Oradea și Baie Mare. La începutul verii lui 1944, Székely László și fratele său cu șapte ani mai mare, Székely Imre, au fost martorii
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
doi frați se plimbaseră împreună în Cluj (lui Imre i se acordase o permisie de câteva zile la lagărul de muncă forțată din Baia Mare), fără a-și pune steaua galbenă pe haine, ceea ce i-a salvat de primul val de deportări. Dar cum părinții, prietenii și vecinii fuseseră ridicați, cei doi frați nu s-au mai putut întoarce acasă și au fost nevoiți să meargă în Baia Mare, ezitând între a rămâne în lagărul de muncă și a-i caută pe părinți
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
supraviețuitori români până în 2006. „Spiritul din Buchenwald - spiritul solidarității” În 1994, acest grup de prieteni a putut să se transforme într-o asociație formală, numită Memento Buchenwald - România, deschisă tuturor supraviețuitorilor lagărului și lagărelor-satelit, familiilor supraviețuitorilor, rudelor celor decedați în deportări, „dar și tuturor persoanelor care - indiferent de naționalitate, religie, vârsta sau nuanță convingerilor democratice - doresc să i se alăture în cultivarea acestor nobile principii”[6]. Memento Buchenwald a fost dedicat în primul rând păstrării memoriei celor care au fost uciși
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
și unde a murit ars de viu. Singurul meu frate, n-am avut altul. În fine, niște vremuri cumplite.”[ 15]</a> Un alt internat la Vapniarka, Geza Kornis, povestește despre felul în care a intrat în mișcarea antifascista și despre deportare: „În 1939 mă alăturasem mișcării antifasciste, ca un gest de opoziție față de politică guvernelor burgheze antisemite care, prin diferite legi, au lovit în populația evreiască. Am căutat, pe calea unor lămuriri verbale, să arăt unor cunoscuți români că regimurile la
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
Bug s-a aflat sub administrație românească. Atacul asupra Uniunii Sovietice a fost urmat de masacre împotriva populației evreiești din Basarabia, Bucovina de Nord și Odessa, ocupate la momentul respectiv de trupele germane și romane. În aceeași perioadă au început deportările din aceste regiuni către Transnistria. Au fost înființate ghetouri pentru evrei și romi în peste 170 de locuri din această regiune. După primele deportări ale evreilor, în 1942 autoritățile române au început deportările romilor, din ordinul personal al Mareșalului Ion
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]