6,256 matches
-
declanșată prin ancorare (o posibilă clasă mai mult sau mai puțin disponibilă în memoria cititorului / auditoriului) și referința actuală (clasa construită) produsă la finalul secvenței. Reprezentarea descriptivă vine într-adevăr să sublinieze (confirme) sau să modifice (revizuiască) cunoștințele anterioare. Anarhia descriptivă nu este deci atât de profundă precum o considera Valéry. Într-adevăr, producătorul descrierii întrerupe expansiunea secvenței acolo unde consideră că a spus suficient din ce era de spus, în funcție, pe de o parte, de cunoștințele pe care le
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vecinului, și ne ascunde bârna dintr-al nostru [...]. Bârfa este un rău care n-are stare, care tulbură oamenii și seamănă ura în mulțime [...]. În sfârșit, este izvor de venin dătător de moarte [...]. De cele mai multe ori, reformularea indică o secvență descriptivă ajunsă la final ca în acest exemplu din Lucien Bodard, în a cărui analiză nu vom intra în detaliu aici: (7) Servitorul chinez, de câte ori nu mă gîndesc la el! Cât de mare ne-a fost surpriza, mie și lui Anne-Marie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
viclenie își bizuie pe șoareci, cum toată lumea știe, întreaga lui bucătărie. Să nu mai judeci lumea, băiete, după mutră!" (La Fontaine, Fables) Observăm că fabula în general restrictivă în ceea ce privește descrierea se construiește aici în întregime pe baza unor ample fragmente descriptive (de la 8 la 14, 18-19, de la 24 la 30) inserate într-o structură narativă elementară: Pn 0-Rezumat (v. 1-2) și introducerea-prefață (v. 3) + Pn 1-Situația inițială (v. 4-6) + Pn 2-Complicația (v. 7-14) + Pn 3-Evaluarea extradiegetică (v. 15-17) + Pn 4-Rezolvarea (v.
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
elipsa din Pn 5-Situația finală) + Pn Ώ-Evaluarea finală (v. 31-40) și Morala popriu-zisă (v. 41-42). În încheierea acestei discuții, trebuie să subliniem, că probabil tocmai existența acestei operații generale de ancorare îl determină pe M. Riffaterre să afirme despre sistemul descriptiv că îl "aseamănă unei definiții de dicționar", considerându-l un gen de "rețea verbală fixă care se organizează în jurul unui cuvânt nucleu", ("pantonimul" în concepția lui Philippe Hamon). Putem înțelege la ce se referea Barthes atunci când vorbea despre un "artefact
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
matricea numerică (30 condiții) pe baza componentelor aflate în orice procedură de aspectulizare: PROPRIETATE (10 adjective) și PĂRȚI (fiecare adjectiv putându-se aplica celor trei părți ale corpului femeii frumoase). Exemplul propus poate fi clasificat (vom nota cu Pd, macro-propoziția descriptivă legată direct de tema-titlu și cu pd propozițiile descriptive dezvoltate la nivelul 2, 3, 4 etc.): Este necesar să subliniem aici complementaritatea celor două componente ale procedeului de aspectualizare: dacă alegerile operate de către descriptori sunt restricționate datorită efectului urmărit, alegerea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
orice procedură de aspectulizare: PROPRIETATE (10 adjective) și PĂRȚI (fiecare adjectiv putându-se aplica celor trei părți ale corpului femeii frumoase). Exemplul propus poate fi clasificat (vom nota cu Pd, macro-propoziția descriptivă legată direct de tema-titlu și cu pd propozițiile descriptive dezvoltate la nivelul 2, 3, 4 etc.): Este necesar să subliniem aici complementaritatea celor două componente ale procedeului de aspectualizare: dacă alegerile operate de către descriptori sunt restricționate datorită efectului urmărit, alegerea proprietăților (PROPR) impune, la rândul său, problema orientării evaluative
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un personaj că este căsătorit sau celibatar; în schimb, calificându-l drept mare sau mic, frumos sau urât, zvelt sau slab, emoționant sau cu caracter, aceasta implică o alegere și luarea în considerare a unei scări de valori pe care descriptivul a ales-o drept reper. Astfel de adjective evaluative, care implică o judecată de valoare etică sau estetică și prin care se arată deci o asumare enunțiativă (modus-ul care se asociază dictum-ului) se numesc adjective axiologice 21. Valoarea axiologică a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dintre ceea ce se poate vedea și ceea ce se poate spune. [...] Linné enumeră părțile corpului uman care pot servi drept arhetip, fie în privința dimensiunilor, fie în privința formelor: păr, unghii, degete, palme, ochi, urechi, buric, penis, vulvă, mamelă (1966: 147). Această procedură descriptivă corespunde cu ceea ce am propus să desemnăm prin operația de asimilare, ce poate fi sau comparativă, sau metaforică. Un astfel de procedeu este predominant în portretul lui François Nourissier din Jurnalul lui Matthieu Galey: (12) Un chip rozuliu, ușor bucălat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
servitorului sunt elemente de punere în relație (SITUAȚIE) cu tema-titlu, prin procedura de relație metonimică. 3.4. Procedura de inserare prin sub-tematizare Această operație de inserare a unei secvențe într-o altă secvență reprezintă punctul de plecare al unei expansiuni descriptive. În acest fel, se face trecerea de la macro-propoziții (Pd) de nivel 1 la propoziții descriptive (pd) de nivel 2, 3 4 etc., prezente în toate exemplele precedente. Așa cum s-a putut observa, o parte selectată prin aspectualizare poate fi luată
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
3.4. Procedura de inserare prin sub-tematizare Această operație de inserare a unei secvențe într-o altă secvență reprezintă punctul de plecare al unei expansiuni descriptive. În acest fel, se face trecerea de la macro-propoziții (Pd) de nivel 1 la propoziții descriptive (pd) de nivel 2, 3 4 etc., prezente în toate exemplele precedente. Așa cum s-a putut observa, o parte selectată prin aspectualizare poate fi luată drept bază a unei noi secvențe, la rândul ei aleasă ca temă-titlu, și din nou
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe acest yankeu? Hmm...Din câte îmi amintesc, era un tip destul de înalt, cu păr roșcat... Se îmbrăca destul de țipător și fuma țigări lungi de foi: de fapt un american tipic. Floch și Rivière, Dossier Harding, Dargaud, 1984 Progresia replicii descriptive este realizată metodic: prima frază dezvoltă operația de aspectualizare (proprietate apoi parte), cea de-a doua punerea în relație, iar ultima, concluzivă marcată prin punctuație, presupune o reformulare de sinteză. În următorul text publicitar, operația de tematizare comparativă, prin cele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de același tip (pe cele trei niveluri ierarhice de adâncime). Raportată la referent, putem vorbi de un caracter deschis, cu posibilități nelimitate de descriere, însă acest lucru nu mai poate fi valabil în cazul orientării argumentative sau al funcției secvenței descriptive într-un text dat. Din punct de vedere lingvistic (J. M. Adam și A. Petitjean, 1989), este dificil să admitem ideea anarhiei sau cea a absenței unui plan construit, la care se referea Paul Valéry. Bazându-se pe un procedeu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pot folosi drept garnitură fasole, orez și legume. Genul de discurs pe care îl înscriem, fără rezerve, în categoria "rețetelor de bucătărie" se construiește după un plan precis: a) Numele rețetei care corespunde perfect temei-titlu (operația de ancorare) a secvenței descriptive. b) Lista ingredientelor necesare gradul zero al descrierii care corespunde enumerării de componente (fără să fie într-o anumită ordine și încă nepreparate) ale întregului (a). c) Descrierea acțiunilor care trebuie îndeplinite pentru a obține felul de mâncare dorit (a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
outre-tombe, p. 13 În momentul de față nu mai consider această secvență drept un exemplu reprezentativ de eterogenitate, ci un simplu caz de animare a unui portret, prin definiție static, cu ajutorul unei descrieri de acțiuni. Cu alte cuvinte, acest procedeu descriptiv nu este diferit de descrierea obiectelor în procesul lor de fabricație. Așa ca în acest exemplu din Homer (mai puțin celebru decât scutul lui Ahile), în care descrierea patului lui Ulise și al Penelopei cântul XXIII din Odiseea este, din
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
obiectelor statice, conform recomandărilor maeștrilor de retorică și stilistică, este descrierea-rețetă, împreună cu descrierea-promenadă (o variantă a acesteia este reprezentată de descrierea de itinerare). Toate aceste forme care fac apel la descrierea de acțiuni apar deci ca soluții intrinseci în textul descriptiv, și nu ca procedee de narativizare. La finalul acestui tip de descriere de acțiuni, se formează un întreg, dar trebuie neapărat să ținem cont de faptul că nicio complicație-Pn2 și nicio rezolvare-Pn4 nu contribuie, în descrierea-plimbare, descrierea-rețetă și descrierea de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
din punct de vedere cauzal, de acte și de stări. Cu alte cuvinte, nici prin acesta nu se povestește nimic. 5. Concluzie Pentru a concluziona, vom reține că descrierea se întinde de la o limită inferioară, reprezentată printr-o simplă propoziție descriptivă, la o secvență descriptivă completă ce poate fi extinsă la infinit. Descrierea îndeplinește foarte rar funcția de dominantă textuală. Într-o povestire, în care aceasta cunoaște o oarecare expansiune, ea este, în principiu, subordonată totuși narațiunii, adică este dominată de către
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cauzal, de acte și de stări. Cu alte cuvinte, nici prin acesta nu se povestește nimic. 5. Concluzie Pentru a concluziona, vom reține că descrierea se întinde de la o limită inferioară, reprezentată printr-o simplă propoziție descriptivă, la o secvență descriptivă completă ce poate fi extinsă la infinit. Descrierea îndeplinește foarte rar funcția de dominantă textuală. Într-o povestire, în care aceasta cunoaște o oarecare expansiune, ea este, în principiu, subordonată totuși narațiunii, adică este dominată de către aceasta. Foarte puțini scriitori
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
probabilă, îi răspunse acesta sec. Și totuși așa este. Era negru! Avea pielea foarte albă; o, era extraordinar! Era îmbrăcat cu o uniformă ciudată. Coborâse din cer și îmi vorbea foarte politicos. Ea zâmbi. Coborît din cer, ce prostie! [...] Propozițiile descriptive sunt difractate de la replică la replică, după o ordine dată [dialog dominant >descriere dominată]. Bineînțeles, interesul acestui text este să ne facă cunoscute normele descriptive ale lumii în care intrăm. Trăsăturile banale pentru un om (tema-titlu) care măsoară 1,85
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
din cer și îmi vorbea foarte politicos. Ea zâmbi. Coborît din cer, ce prostie! [...] Propozițiile descriptive sunt difractate de la replică la replică, după o ordine dată [dialog dominant >descriere dominată]. Bineînțeles, interesul acestui text este să ne facă cunoscute normele descriptive ale lumii în care intrăm. Trăsăturile banale pentru un om (tema-titlu) care măsoară 1,85 m (proprietate), cu ochii (parte) albaștri (proprietate), părul (parte) negru (proprietate) și cu pielea (parte) albă (proprietate) sunt transformate, prin punerea în scenă dialogală (evaluările
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
specii, există o gamă de alte diferențieri și este dificil să trasăm cu precizie o limită convențională în funcție de care rasa de pădure ar fi inferioară celei de savană. P. Challandes, Fémina, nr. 4, ianuarie 1992: 34, Lausanne. Stabiliți schema arborescentă descriptivă a acestor două descrieri de rase de elefanți. Într-o primă etapă, structura descrierii elefantului "de pădure", iar mai apoi pe cea a elefantului "de savană". Textul 3.3. Argumentarea prin descriere Determinați, într-o primă etapă, schema structurii descriptive
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descriptivă a acestor două descrieri de rase de elefanți. Într-o primă etapă, structura descrierii elefantului "de pădure", iar mai apoi pe cea a elefantului "de savană". Textul 3.3. Argumentarea prin descriere Determinați, într-o primă etapă, schema structurii descriptive a acestei scurte legende care însoțește fotografia unei faleze cu perete de escaladare din regiunea Evian și Thonon: Decor verde Stânci masive și de neclintit Pasul Ursului Are totul pentru a fi îndrăgit. (Alpi-rando, nr. 90, 1986: 116) Pentru a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și ilocuționare ale acestui text de scurtă întindere. Capitolul 4 Prototipul secvenței argumentative Așa cum am notat mai devreme, nu trebuie să confundăm unitatea compozițională, pe care o desemnez cu termenul de secvență argumentativă, cu argumentația în general, și nici secvența descriptivă, despre care tocmai s-a discutat, cu funcția descriptiv-referențială a limbii, ori dialogismul cu dialogul. Din punct de vedere general, argumentația poate fi văzută ca cea de-a patra sau cea de-a șaptea funcție a limbajului, dacă luăm în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
funcție a limbajului, dacă luăm în considerare funcțiile emotiv-expresive, conativ-impresive și referențiale ale lui Bühler, adăugând la acestea funcțiile metalingvistică, fatică și poetico-autotelică ale lui Jakobson. Nu vom intra aici în problematica devenită deja clasică, cea a priorității acordate funcției descriptive (concepția așa-zisă descriptivistă) sau funcției argumentativ-retorice (poziția așa-zis ascriptivistă). Atunci când vorbim, ne referim la o "lume" ("reală" sau fictivă, prezentată ca atare sau nu), construim o reprezentare: aceasta este funcția descriptivă a limbii. Dar vorbim cel mai adesea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
deja clasică, cea a priorității acordate funcției descriptive (concepția așa-zisă descriptivistă) sau funcției argumentativ-retorice (poziția așa-zis ascriptivistă). Atunci când vorbim, ne referim la o "lume" ("reală" sau fictivă, prezentată ca atare sau nu), construim o reprezentare: aceasta este funcția descriptivă a limbii. Dar vorbim cel mai adesea încercând să împărtășim interlocutorului opinii sau reprezentări referitoare la o temă dată, căutând să provocăm sau să intensificăm adeziunea auditorului (sau auditorilor) la teza care este în asentimentul nostru. Cu alte cuvinte, de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu acuratețe schema procesului de susținere/respingere a enunțurilor caracteristice a secvenței argumentative pe care o vom numi canonică sau prototipică. Pentru a expune, pe scurt, o versiune pe cât posibil simplificată, să ne oprim pentru moment, la următoarele două propoziții descriptive: (1) Harlem este elvețian. (1') Omar este francez. O propoziție de acest tip poate fi asertată, într-o secvență argumentativă, dacă se sprijină pe o altă propoziție: (2) Harlem s-a născut în Lausanne. (2') Omar s-a născut în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]